Cândva
Într-o varǎ am fost copac.
Cu frunzele mele împodobeam pǎmântul,
Şi tot atunci seva îmi picura prin gene,
Trezindu-mǎ dimineaţa, în zâmbetul catifelat al soarelui. Continue reading “CARMEN MARIN: CÂNDVA”
Category: poetry
CARMEN MARIN: Ceai cu aromǎ de vis
Ceai cu aromǎ de vis
Tu ai bǎut un ceai cu aromǎ de vis?
L-ai savurat pe genunchi ce se creionau în nopţi?
Ai simţit cum aroma lui îţi invada buzele ?
Ai râs cu poftǎ de speranţa care se chinuia sǎ-ţi batǎ la uşǎ? Continue reading “CARMEN MARIN: Ceai cu aromǎ de vis”
ADRIAN BOTEZ: CAUZA NOBILĂ
AŞTEPTARE
când ai pierdut totul – ce-ţi mai
rămâne să faci? – să te
prefaci că trăieşti? – s-o iei
de la capăt? – de la care
capăt – când capetele au
ars – instantaneu
toate – ca-ntr-un scurt circuit cosmic – şi Continue reading “ADRIAN BOTEZ: CAUZA NOBILĂ”
ADRIAN BOTEZ: Balada unei glii
DIN NOU – DESPRE POPOR ŞI NEAM
popoarele nu au şi nu pot avea – niciodată – alt
drept – decât acela de a se
târî – o istorie
întreagă – pe tipsia – tenebroasă – hidoasă – a
glodului lumii acesteia Continue reading “ADRIAN BOTEZ: Balada unei glii”
ADRIAN BOTEZ: POPOR ȘI NEAM
POPOR ŞI NEAM
poporul – gloată-mpuţită istoric!
doar Neamul e lumină a sfinţirii:
pe primul poţi să-l ierţi – dar doar retoric
l-al doilea – te-nchină nemuririi Continue reading “ADRIAN BOTEZ: POPOR ȘI NEAM”
ADRIAN BOTEZ: PERSONALITATEA
PERSONALITATE
personalitatea unui
spălător de vase – trufia unui
blacheu strălucind – pierdut în
visele unei Continue reading “ADRIAN BOTEZ: PERSONALITATEA”
Adrian Botez: STRIGĂTUL BUCOVINEI DE NORD
STRIGĂTUL BUCOVINEI DE NORD
ciolane de străbuni mi-aţi dezgropat
pe toate-n Ceremuş le-aţi prăvălat!
de-al stepei crivăţ pripăşiţi cazaci
vă blestem: masul fie-vă la draci! Continue reading “Adrian Botez: STRIGĂTUL BUCOVINEI DE NORD”
Boris Marian: Abel-Cain- poem
Abel-Cain- poem
Doamne, nu mă-nvăța ce-i ura,
Nu-mi lăsa sufletul să plece în lume,
Mai bine mă faci legumă, humă,
Unde e fratele Cain? Spune-mi. Continue reading “Boris Marian: Abel-Cain- poem”
ADRIAN BOTEZ: IARNA CITIND
IARNA CITIND
iarnă-i – ţin lampa-aprinsă ca pururi căpătâi
citesc cu-nverşunare – cer şi pământ rânind
răzgâie-mă şi patul – visările dintâi
dar nu-n huzur mi-e forţa – ci buzele-mi rănind Continue reading “ADRIAN BOTEZ: IARNA CITIND”
ADRIAN BOTEZ: MÂNTUIREA PERSECUTATULUI
MÂNTUIREA PERSECUTATULUI
din candelă voi mi-aţi furat uleiul
dreptul la primăvară mi l-aţi luat
din scara vieţii ruptu-mi-aţi fuşteiul
pe care-şi calcă vina cel curat Continue reading “ADRIAN BOTEZ: MÂNTUIREA PERSECUTATULUI”
ADRIAN BOTEZ: CONDIȚIA UMANĂ
CONDIŢIA UMANĂ
parşivi şi cruzi ca ultimul ocnaş
tot aşteptăm să cadă ghilotina
ne-am resemnat cu-al morţii zvâc-făraş
simţim în nări cum fojgăie vermina Continue reading “ADRIAN BOTEZ: CONDIȚIA UMANĂ”
ADRIAN BOTEZ: CUVIINCIOASA PLECARE
CUVIINCIOASA PLECARE
10 Ianuarie 2016
nu mai iubeşti? – nu mai urăşti? – eşti cerşetor
la poarta Morţii? – aur şi tămâie
taine te-aşteaptă jos la vorbitor:
nu jude – El – ci chiar vrea să mângâie Continue reading “ADRIAN BOTEZ: CUVIINCIOASA PLECARE”
Revista ARMONIA - Saltmin Media 