Category: Essays

Vavila Popovici: VALOAREA UNUI OM

On By EditorIn EssaysLeave a comment

 „Dacă un lucru nu este, unu este încă
și cu el toată lumea”.
Toate în Unul și El – peste toate!
Dumnezeul inimii mele!
„Minus doi a b de înmulțit cu trei a”,
unu operația algebrică inteligibilă făcând,
înțeles Universului dând.
Dumnezeul minții mele, Dumnezeule algebric,
Dumnezeule al absolutului,
Unu-le care ai pus în mișcare
orologiul cosmic
ce bate secunda pentru univers,
ca timpul să curgă într-un singur sens,
Ți-a plăcut atât de mult ordinea, Doamne?
Ai cunoscut vreodată regretul?

(Poemul Demiurgos din volumul „O mie și una de poeme”)

 

  Nu putem să nu gândim astăzi la lipsa de valoare a oamenilor care ne conduc destinele, să nu  cântărim valoarea acțiunilor, deciziilor, să nu vedem rezultatele, caracterul haotic în care ne conduc viața, și să nu rămânem stupefiați. Cum au căzut valorile de pe scara cândva existentă și respectată multă vreme!? Continue reading “Vavila Popovici: VALOAREA UNUI OM” →

Advertisements

Vavila POPOVICI: Speranța se construiește!

On By EditorIn EssaysLeave a comment

„Speranța este visul omului treaz.”– Aristotel

 

   Miturile grecești, acele povestiri despre zei, sunt adevărate învățăminte morale, deoarece ele conțin adevăruri umane fundamentale. Unul dintre ele este mitul Pandorei care a încercat să explice originea răului. Povestea spune că atunci când Prometeu l-a imitat pe Zeus creând oameni perfecți din lut și dându-le apoi viață, Zeus s-a simțit jignit și a dorit să se răzbune. Astfel, l-a pus pe Hefaistos să creeze o cutie în care zeii au pus toate relele din lume. Singura care s-a deosebit de ceilalți zei a fost Atena – zeița înțelepciunii – care a pus în cutie Speranța. Continue reading “Vavila POPOVICI: Speranța se construiește!” →

Vavila POPOVICI: Despre consecvență

On By EditorIn EssaysLeave a comment

„Nu poate exista o politică veritabilă fără consecvență și moralitate.” – Corneliu Coposu

   Lucrând la un nou volum cu rememorări tardive, am găsit notat că în urmă cu câțiva ani am scris articolul intitulat „În ce barcă ne urcăm? Încotro vâslim?”. Începeam articolul cu credința că Europa se va putea afirma ca o putere internațională doar dacă va fi unită; în ultimii ani ai secolului trecut a fost un teatru de război; nu a existat o conștiință europeană, fiind dominată de un naționalism distrugător. Continue reading “Vavila POPOVICI: Despre consecvență” →

Vavila Popovici: GUSTUL AMAR AL INGRATITUDINII

On By EditorIn EssaysLeave a comment

„Judecata unui slugarnic, a unui om vândut, fie că e trunchiată și îngustă, fie că e pătată de obrăznicie și de ingratitudine.” – Michel de Montaigne

  Ingratitudinea este purtarea omului ingrat, orgolios, de a nu fi recunoscător pentru ceea ce i s-a dat și a se comporta  depășind limitele atribuțiilor sale. Unii definesc ingratitudinea drept trădare a omenirii, sau miopie a sufletului. Dacă se ivește o dispută, o luptă, individul în loc de a se purta omenește, demn, el se înjosește adoptând o atitudine ingrată. De multe ori starea de ingratitudine este determinată de slugărnicia față de o persoană, când orgoliul ce zace în adâncul sufletului acelui individ iese la suprafață și vrând să-și demonstreze puterea și capacitatea dotării sale adoptă o atitudine ingrată față de alt/alți indivizi, neagreați de stăpânul căruia îi slujește. Continue reading “Vavila Popovici: GUSTUL AMAR AL INGRATITUDINII” →

Stelian Gomboş: A fi (ne)mărturisitor astăzi!…

On By EditorIn Essays, FamiliaLeave a comment

Întotdeauna statutul de mărturisitor şi ipostaza de propovăduitor, sincer, corect, cu cele mai bune intenţii, drept şi autentic, în diferitele sale forme de manifestare, a fost unul incomod, deranjant şi provocator ori generator de foarte multe consecinţe, urmări şi rezultate, pentru cel care şi l-a asumat!…

Întotdeauna propovăduitorul serios şi mărturisitorul asumat sau responsabil a fost expus, contestat, exclus, izolat, antipatizat, şi (de)limitat de către mulţimea tovarăşilor de serviciu, frustraţi, circumspecţi ori complexaţi, care au sau nu această misiune în fişa postului, toate acestea din varii motive şi diverse raţiuni!…

Continue reading “Stelian Gomboş: A fi (ne)mărturisitor astăzi!…” →

VAVILA POPOVICI: CEL MAI URÂT DINTRE PĂMÂNTENI

On By EditorIn EssaysLeave a comment

„Cel mai iubit dintre pământeni”, romanul realist scris de Marin Preda, are ca temă critica societății socialiste sau a dictaturii proletariatului pe care am trăit-o mulți dintre noi. Ideea romanului: o societate ateistă construită pe abuz, minciună, asasinat politic și care promovează bestiile la conducerea societății, nu poate exista mult timp și se auto-devorează; situația în care lipsa principiilor umaniste, falsificarea adevărului social, transformarea instituțiilor în instrumente în mâna unor persoane, nu poate fi suportată.

Poate, în zilele de acum, cineva se va încumeta să scrie un roman cu titlul „Cel mai urât dintre pământeni”. Ar avea material documentar și ar fi o meditație pe tema destinului nostru. Continue reading “VAVILA POPOVICI: CEL MAI URÂT DINTRE PĂMÂNTENI” →

Vavila Popovici: AVEM NEVOIE DE REPERE MORALE!

On By EditorIn EssaysLeave a comment

Foto: Doina Cornea

„Moralitatea este cea mai înțeleaptă politică.” – Shimon Perez

Moralitatea unei societăți poate fi realizată doar prin acceptarea unor modele, așa numite repere morale. Altfel, lumea ia drumul haosului și în final al barbarizării. Barbarul poate învinge în bătălia dintre bine și rău, când societatea este permisivă în fața Răului, sau pur și simplu nu conștientizează gravitatea pericolului care ar putea urma dacă Răul va lua locul Binelui. Continue reading “Vavila Popovici: AVEM NEVOIE DE REPERE MORALE!” →

VAVILA POPOVICI: CIRCUL DUREROS AL POLITICII ROMÂNEȘTI

On By EditorIn EssaysLeave a comment

„Un popor care alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători, nu este victimă, ci complice.”

   – George Orwell

 

  Politica este definită drept o știință și o practică de guvernare a unui stat, reprezentând sfera de activitate social-istorică ce însumează relațiile, orientările și manifestările care apar între partidele politice, între diversele categorii și grupuri sociale, între națiuni, în vederea emancipării conceptelor proprii, în lupta pentru putere sau supremație ideologică. Din punctul de vedere sistemic, politicul este un subsistem al sistemului social și conține părțile componente: instituțiile, organizațiile politice și conștiința politică, cea din urmă fiind dominată de cunoștințe politice relativ stabile, interese comune structurate ale grupurilor, norme politice interiorizate prin experiență colectivă. Continue reading “VAVILA POPOVICI: CIRCUL DUREROS AL POLITICII ROMÂNEȘTI” →

Vavila Popovici: EDUCAȚIA HRĂNEȘTE INIMILE

On By EditorIn EssaysLeave a comment

„Educația nu înseamnă umplerea unei găleți, ci aprinderea unui foc”

– William Butler Yeats

   Cuvântul educație provine din latinescul „educatio, -onis” care înseamnă creștere, hrănire, cultivare. Conform DEX 2009 este „fenomenul social fundamental de transmitere a experienței de viață a generațiilor adulte și a culturii către generațiile de copii și tineri, abilitării pentru integrarea lor în societate; cunoașterea bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora”. Este o acțiune umană, o intervenție sau direcționare, o categorie fundamentală a pedagogiei. Educația este cauza tuturor manifestărilor noastre care produce efecte importante. Continue reading “Vavila Popovici: EDUCAȚIA HRĂNEȘTE INIMILE” →

Recenzia domnului CONSTANTIN STANCU, la “Noile năluciri ale abatelui Bernardo”, de Adrian Botez

On By EditorIn Essays, literatureLeave a comment

ISTORIA, CA PARABOLĂ – ÎN SCRIERILE LUI ADRIAN BOTEZ

 

Adrian Botez continuă proiectul literar propriu și ne propune o carte de proză scurtă și un eseu important, despre romanul polițist. Editura Rafet a publicat cartea Noile năluciri ale abatelui Bernardo – volumul al II-lea – și Ochiul sfinxului (eseu despre romanul polițist mondial)*.  

După cum vedem, temele sunt complexe. Ne vom referi, în textul prezent, la prima parte, Noile năluciri ale abatelui Bernardo, o continuare a primei părți, apărute la aceeași editură, în anul 2014. Continue reading “Recenzia domnului CONSTANTIN STANCU, la “Noile năluciri ale abatelui Bernardo”, de Adrian Botez” →

VAVILA POPOVICI: TICĂLOȘIE

On By EditorIn EssaysLeave a comment

„Dacă moartea ar fi sfârșitul a tot, cei mai în câștig ar ieși ticăloșii, fiindcă o lespede pe

mormânt i-ar izbăvi și de trup și de suflet și dezbaterea s-ar încheia astfel pentru totdeauna.”

– Platon

   Scriam în eseul  „Despre cinste, necinste și ticăloșie”‚ că ticălosul fură, minte, stăpânește în afara oricărei legi; că vrea în orice chip să învingă, să stăpânească. Iată că am avut astăzi ilustrarea acestor afirmații. Continue reading “VAVILA POPOVICI: TICĂLOȘIE” →

Vavila Popovici: COMPORTAMENT CONFLICTUAL

On By EditorIn EssaysLeave a comment

„Ura este nebunia inimii.” – George Byron

   Conflictul înseamnă dezacord sau incompatibilitate între două părți, care determină stări afective ale comportamentului, de o parte și cealaltă parte, pornind de obicei de la faptul că oamenii sunt nemulțumiți de traiul pe care îl duc, de modul în care este guvernată țara și de oamenii care o conduc. Stările conflictuale se pot amplifica în cazul în care situația economică a țării nu se îmbunătățește, fapt care a și făcut ca numărul conflictelor să crească necontenit, ele să existe în multe țări ale lumii. Continue reading “Vavila Popovici: COMPORTAMENT CONFLICTUAL” →

Alexandru NEMOIANU: Disperare neputincioasă

On By EditorIn EssaysLeave a comment

În viața publică românească continuă, prin voința puterii legislative, a Parlamentului ales prin vot liber, acțiunea de așezare a sistemului judiciar în normalitate. Au fost emise legi care stabilesc că autoritatea se cuvine corpului ales și au fost luate măsuri ca oficiile “paralele” să dispară. Această acțiune era de mult necesară dar, mai bine mai târziu decât niciodată. În legătură cu cele pomenite trebuie subliniat un fapt. Continue reading “Alexandru NEMOIANU: Disperare neputincioasă” →