VAVILA POPOVICI: DE CE PROTESTĂM?

 

DE CE PROTESTĂM?

   Sfidarea, măgăria, precum și disprețul total sunt acte de îndrăzneală, tupeu și obrăznicie, de lipsă de bun simț, de care au dat dovadă politicienii, jignind poporul, spulberându-i liniștea, încrederea și speranța. În cazul de față – o sfidare adusă legilor existente, tuturor celor ce le respectă și se supun lor.   Continue reading “VAVILA POPOVICI: DE CE PROTESTĂM?”

Advertisements

Vavila Popovici: Teama căderii de pe soclu

Sistemul incorect al priorităților generează agresivitate.”

Serghei Nikolaevici Lazarev

 

Agresivitatea, conform dicționarului, este însușirea de a fi agresiv, constituind uneori un simptom patologic. Este caracterizată de multe ori ca o interacțiune socială dăunătoare, cu intenția de a provoca o stare neplăcută unui individ, sau chiar societății. Poate fi răspuns la o provocare, sau nu, determinată oricum, de o frustrare. Continue reading “Vavila Popovici: Teama căderii de pe soclu”

Vavila Popovici: SUPERFICIALITATE vs. PROFUNZIME

 

… Într-o lume absurdă, cârmuită prost,

   în care multe nu mai sunt la locul lor  

 totul arată hidos,   

 ca o haină întoarsă pe dos.

        (Din volumul de versuri „De vorbă cu Îngerul”)

 

Dicționarele definesc Superficialitatea drept o însușire pe care o are omul, ea însemnând o lipsă de adâncime, de profunzime; un fel de ușurătate în gândire și în acțiune, spre deosebire de Profunzime, definită drept capacitatea sau calitatea de a judeca și a înțelege lucrurile în esența lor, în adâncimea lor. Continue reading “Vavila Popovici: SUPERFICIALITATE vs. PROFUNZIME”

VAVILA POPOVICI: BOLȘEVICII AU PRINS GLAS

„Tălpile înnoroiate clămpăneau în mari încălțări, / trupul aproape gol – aplecat, sleit de puteri, / privirile – stoarse de lacrimi și speranță erau. / Cu fiecare zi creșteau / dimensiunile suferinței, degradării, umilinței… / O, Doamne, anii aceia pierduți / cine ți-i va înapoia? / Și rana sufletului cum se va putea vindeca?”

(„Închisorile comuniste” – din volumul „O mie și una de poeme”)

 

Oamenii de știință au descoperit în creierul uman busola moralității” care controlează felul în care percepem comportamentul celorlalți. Regiunea, situată chiar în spatele urechii drepte, ne spun ei, devine mai activă atunci când ne gândim la faptele bune sau rele ale oamenilor. Este ca un barometru pentru bine și rău, adică pentru morală, care în afara educației, religiei sau filozofiei, se bazează pe biologia creierului nostru. Și când vorbim de moralitate, ne referim la comportamente și acțiuni, la raționamente și emoții, atitudini față de reguli și convenții sociale. Incorectitudinea, tupeul, obrăznicia, minciuna, lipsa de respect, țin de zonele așa zis-ului întuneric. Continue reading “VAVILA POPOVICI: BOLȘEVICII AU PRINS GLAS”

Vavila Popovici: DESPRE ȘIRETENIE ȘI IPOCRIZIE

„Există în lume trei lucruri care nu merită nici o milă: ipocrizia, frauda și tirania.” (Frederick William Robertson)

   Se spune despre sunetele scoase de vulpi că ar fi un fel de lătrături, schelălăieli, țipete stridente   folosite pentru găsirea partenerilor de împerechere, în interacțiunile cu rivalii, în comunicarea în interiorul grupului familial, iar animalele se recunosc între ele după voce. Cu atât mai stridente cu cât se aud noaptea. Cum o fi fost glasul vulpilor în noaptea ședinței CExN (Comitetul Executiv Național) de aproape șase-șapte ore de la sediul PSD? Aflăm, din declarațiile de la miezul nopții, făcute de Premierul guvernului și Președintele partidului, că a fost cu lacrimi și aplauze. Un preludiu desigur… A semănat oare cu ședințele partidului comunist care erau cu lătrături și cu aplauze, și cu timp pierdut? Continue reading “Vavila Popovici: DESPRE ȘIRETENIE ȘI IPOCRIZIE”

Vavila Popovici: LIBERTATEA – VICTORIE A SPIRITULUI

„Toți suntem robii legilor, ca să putem trăi liberi.” – Cicero

   Libertatea este definită ca modul de a gândi și simți în conformitate cu propria construcție și funcționalitate interioară pe care o are toată lumea în orice sistem socio-uman. Mai este înțeleasă ca opinie deschisă, adică posibilitatea și dreptul de a-ți exprima public ceea ce simți și gândești.
Pentru filozoful britanic al epocii victoriene John Stuart Mill (1806-1873) libertatea este determinată de raporturile dintre individ și societate. Continue reading “Vavila Popovici: LIBERTATEA – VICTORIE A SPIRITULUI”

VAVILA POPOVICI: „ÎMPĂCAREA CU LUMEA”

Nu e nimic mai imoral decât să apari ca om de treabă, tocmai atunci când ești necinstit.”– Cicero

 

Constantin Noica (1909-1987) filozof, eseist, publicist și scriitor român, a rămas în conștiința noastră ca un mare pedagog al culturii și un formator de caractere în spiritul autentic al valorilor morale. În cartea „Eseuri de Duminică”, Constantin Noica intitulează un capitol „Împăcare cu lumea”. În el am găsit o frază care mi-a trezit interes: „Te miri, chiar, cum de nu s-a scris până acum o filozofie a regăsirii, un sistem, atent gândit și subtil, prin care să ni se explice cum se face trecerea de la prospețime la putreziciune…”.   Continue reading “VAVILA POPOVICI: „ÎMPĂCAREA CU LUMEA””

VAVILA POPOVICI: IDEEA – FORȚĂ

„Stropi-mă-vei cu isop și mă vei curăța; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi” (Psalmi, 50:8). 

      Ne aflăm într-un punct al istoriei omenirii în care se ivesc multe probleme și nu se întrevăd moduri echitabile de rezolvare a lor. Există o superficialitate cu privire la justă observație, meditație și gândire. Nu mai avem timp pentru a reflecta asupra vieții și problemelor ei, în adâncime. Nu avem timp pentru a filozofa! Aceasta însemnând, în concepția lui Aristotel, în primul rând a căuta să afli dacă merită a te opri asupra problemei ivite și a te dedica contemplației filosofice. Continue reading “VAVILA POPOVICI: IDEEA – FORȚĂ”

Faceți ceva, să le placă și altora!

„Etica nu este nimic altceva decât venerația vieții.”

– Albert Schweitzer

Realitatea pe care o trăim se întinde în spațiu și în timp, în ceea ce a fost și ceea ce este în clipa de față, și ea necesită o conduită etică din partea noastră.
Etica reprezintă modul nostru de a interacționa cu membrii comunității în care trăim. Noțiunea de etică vizează totalitatea normelor de conduită (comportament) ce guvernează relațiile dintre membrii unei societăți. Conform dicționarului este „știința care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare și cu rolul în viața socială”. Continue reading “Faceți ceva, să le placă și altora!”

DESPRE DISCREȚIE

Nu poate exista grație, acolo unde nu există discreție” – Miguel de Cervantes 

   DISCRÉȚIE conform DEX’09 este o însușire manifestată prin rezervă în atitudine, reținere în vorbe și în fapte; calitatea de a nu atrage atenția, a nu șoca, prin aspect în special, spre deosebire de expresia „la discreție” care înseamnă a oferi ceva, a face ceva fără restricție. Discreția mai este considerată ca o calitate de a păstra o taină care îți este încredințată, sau o taină a ta pe care trebuie să o păstrezi cu decență, nu pentru a-i minți pe ceilalți, ci pentru a-i menaja, a nu lovi în concepțiile lor tradiționale, bine și cu folos înrădăcinate. Continue reading “DESPRE DISCREȚIE”

VAVILA POPOVICI: DESPRE ANORMALITATE

„Pesimismul meu este modul meu de a nu accepta să judec normal o anormalitate.”

– Octavia Paler

   Anormalitatea se definește ca fapt sau însușire de a fi anormal; situație anormală. Normale sunt considerate acele persoane care au o dezvoltare medie și manifestă capacități de adaptare echilibrată la condițiile mediului înconjurător. Există și o oarecare toleranță, dar abaterea peste limita toleranței, poate fi considerată anormală. Așa cum toleranța se aplică la bolile trupești  și la cele sufletești ale omului, putem vorbi și despre boala sufletească a societății în care trăim,  până când și cât din ea putem tolera. Continue reading “VAVILA POPOVICI: DESPRE ANORMALITATE”

Vavila Popovici: SETEA DE RĂZBUNARE A ORGOLIOSULUI

„Nimic nu este mai costisitor și mai steril decât răzbunarea.” — Winston Churchill

   DEX-ul definește orgoliul ca fiind „Părere foarte bună, adesea exagerată și nejustificată, despre sine însuși, despre valoarea și importanța sa socială; îngâmfare, vanitate, suficiență, trufie.” Orgoliul ține mai mult de sfera raționalului, mentalului, și presupune o anihilare a sentimentelor. Percepția este că sentimentele te fac mai slab, vulnerabil, iar rațiunea și orgoliul – mai puternic. Orgoliul nu te lasă să vezi când greșești. prin urmare împiedică progresul individului în viață. Toată truda lui, la un moment dat, se oprește. Continue reading “Vavila Popovici: SETEA DE RĂZBUNARE A ORGOLIOSULUI”