BEN TODICĂ: IGNORÂND GOLGOTA 2

Sala era plină. Printre rânduri mă apropii de scenă. O scenă cu înălțimea de un metru a fost construită de ruși din scânduri de brad. Cortina grea, din material de catifea, cu statură impunătoare de vreo șapte metri era închisă. Cum mă apropii, printre scândurile frontale se strecoară o plantă zveltă ale cărei frunze foarte verzi îmi zâmbesc și se înalță ca într-un film de desene animate. E ca un șarpe cobra indian care se ridică și se înconvoaie pe sunetele flautului fermecat, cu vădita intenție de a mă îmbrățișa, mă înconjoară ca pe un arac de fasole. Parcă eram la o serbare. O recunosc. E foarte exotică. Am și eu una în Australia. E foarte otrăvitoare. Acum frunzele ei au depășit mărimea unei lopeți de întors ciment. Sala e plină de soldați ruși și pușcăriași. Mă retrag pe rândul din dreapta, lângă doamne. Erau toate educatoarele și învățătoarele mele. Eu am crescut odată cu nașterea șantierului Ciudanovița. Puscăriașii de pe Golgota au fost primii sacrificați în cele mai grele fronturi ale uraniului.

Continue reading “BEN TODICĂ: IGNORÂND GOLGOTA 2”

Johnny Ciatloş Deak: PAULA ALECU 10 ani de cantec la Montreal

Seara zilei de 26 Noiembrie o așteptam cu nerăbdare de săptămâni bune, mai precis de când talentata și iubita interpretă de muzică populară PAULA  ALECU anunțase oficial organizarea  unui eveniment deosebit, cu ocazia împlinirii a zece ani de când a început frumoasa carieră de interpretă aici pe meleaguri canadiene.

Grație inimosului nostru compatriot Neluțu Suciu, Paula Alecu a  fost invitată să urce pe scena  și să încânte publicul din Montreal.  El a fost cel care a descoperit-o  în urmă cu un deceniu si  cel care a încurajat-o pe  talentata interpretă ce avea un bogat repertoriu  adus de pe minunatele plaiuri argeșene unde a văzut lumina zilei și unde pentru prima oară în satul ei natal a luat contact cu scena ca și interpretă. Acel moment a fost definitoriu în cariera de artist  a Paulei Alecu. 

Artista poartă în sufletul sau cântecul popular ca pe un lucru sfânt de mare valoare, iar frumoasele veșminte populare  de pe plaiurile  argeșene sunt un component esențial al prezenței sale scenice, întregindu-i ființa artistică,fiind un liant indestructibil cu locurile natale, o ancoră adânc înfiptă în pământul străbun.

Evenimentul se intitulează foarte sugestiv ”10 Ani de Cântec la Montreal” spectacol Paula Alecu și invitații săi. 

Un sentiment emotiv a început să-mi cutreiere întreaga ființă la apropierea de locul unde avea să se desfășoare spectacolul, mai precis ”Auditorium” din cadrul prestigiosului colegiu montrealez George Vanier, la gândul revederii cu oameni dragi și prieteni din frumoasa noastră comunitate din metropola canadiană. Multitudinea de mașini staționate în parcarea colegiului confirmă prezența  în număr mare la spectacol. Cu pași grăbiți ne îndreptăm spre intrarea principală unde întâlnim câțiva prieteni dragi savurând ultima țigară dinaintea spectacolului. Pășim în incinta sălii de spectacol, un superb amfiteatru, fotoliile înveșmântate în roșu purpuriu fiind deja ocupate de minunatul public așteptând nerăbdător ridicarea cortinei, asortată cu mult bun gust și rafinament cu roșul  fotoliilor din sală. 

Atmosfera de mare sărbătoare plutea în aer, aproape că era palpabilă. Ropotul puternic  de aplauze semnala începutul spectacolului, iar  ridicarea cortinei ne-a dezvăluit cei șapte muzicieni care formau mini orchestra ce acompania interpreții care urmau să încânte publicul spectator. Voi prezenta cei șapte magnifici,virtuozi și talentați muzicieni arhi cunoscuți  publicului montrealez în ordinea așezării lor pe scenă de la dreapta la stânga:  astfel frații Dan și Nicu Capotescu doi artiști minunați de pe plaiuri bănățene cu vechi statute aici pe meleaguri canadiene ambii cu saxofoanele pregătiți pentru melodia instrumentală  ce deschidea seara; alături mai tânărul dar la fel de talentat,  clarinetistul Radu Covaciu, apoi Cristian Cojocaru cu magicul sau  acordeon ,urmat de Călin Apian la clape, cel care poartă un nume predestinat parcă ”A-PIAN”  ceea ce inseamna in limba franceza la pian ,  iar cei doi titani ai viorii Valeriu Ichim respectiv Ion Zacon  încheiau formația celor șapte magnifici, cu toții îmbrăcați în costume populare românești.

Doamna Liana Zamfira și domnul Marius Fincă au fost  prezentatorii minunatei seri purtând și ei la rândul lor, două costume populare superbe.Au fost rostite numele celor care au sponsorizat și susținut spectacolul Paulei Alecu apoi a fost invitat în scenă personajul principal al serii, artista omagiata, Paula Alecu, moment ce a declanșat în sală aplauze furtunoase însoțite de ovații puternice! 

Purtând un superb costum popular cu inserție de albastru-verde turquoise vibrant pe fond alb -negru,Paula a dat glas primului cântec al serii. Fiecare final de cântec a fost urmat de aplauze frenetice și îndelungate, fiind garnisite de bravo-uri  răsunătoare din mai toate colțurile sălii. 

Prima solistă invitată  ce a urmat pe scenă a fost cunoscuta și îndrăgita interpretă Cătălina Mirică cu două melodii superbe apreciate de public și răsplătite cu aplauze îndelungate. Doamna Corina Maria Zosim  soprană renumită atât în cercul românilor cât și în rândul quebechezilor a succedat la microfon și a încântat publicul cu două frumoase melodii. Nu a trecut neobservat nici minunatul costum popular  pe care-l purta cu deosebită  mândrie și eleganță. 

Membri ansamblului de dansuri Datina au intrat pe scenă în aplauzele publicului. Optsprezece tineri frumoși cu zâmbete largi și molipsitoare  pe buze, formând nouă perechi de dansatori, au cucerit inima publicului de la primii pași de dans. Au oferit în două etape dansuri din diferite zone ale României, executând  cu precizie  coreografia într-o perfectă sincronizare chiar și la cele mai solicitante dansuri păstrând zâmbetele și entuziasmul până la pasul final al ultimului dans.

Un sentiment nostalgic mi-a răscolit ființa cu  gândul la anii tinereții care au zburat ca o nălucă când aidoma acestor tineri juni am fost de nestăvilit pe ringul de dans. Doar ca o ultimă concluzie ”Tinerețea este frumoasă” și este un păcat enorm să nu fie trăită în toată plenitudinea ei. 

După prima repriză de dansuri a urmat din nou Paula pe scenă de această dată fiind îmbrăcată într-o minunată ie țesută din borangic, primită cadou de la bunica ei, având o vechime mai mare de 100 de ani. Cunosc aceste detalii cu precizie fiindcă Paula ni le-a mărturisit purtând cu respectul și demnitatea cuvenită minunata bluză în emisiunea SALUT ROMÂNESC DIN MONTREAL în toamna acestui an.  

Pe lângă faptul că cei doi frați Capotescu sunt doi instrumentiști desăvârșiți  cărora pe bună dreptate le-a fost atribuită binecunoscuta   expresie din popor ”mănâncă muzica pe pâine” ei sunt si doi talentați cântăreți, fapt demonstrat si pe parcursul serii. Mai întâi domnul Nicu Capotescu a încântat publicul cu o superbă melodie populară din regiunea Banatului cu dialectul specific zonei, urmat  de fratele domniei sale Dan Capotescu, o voce de aur, cu un timbru care cucerește publicul de la primele intonații. Aplauze furtunoase și frenetice au răsplătit pe cei doi interpreți. Apoi au fost invitate în scenă două tinere talente, două frumoase prințese, adolescente încă, dar cu o impresionantă experiență de scenă. Este vorba de Lorena Apian și Alexandra Covaciu două domnișoare care au crescut împreună, fiind bune prietene din copilărie având ca sprijin și mentori pe cei doi tați care au făcut parte din cei șapte magnifici instrumentiști ai serii, mai precis Călin Apian și Radu Covaciu. Pentru frumoasa performanță, și încurajare spre a continua șirul succeselor  și evoluția pe tărâm muzical cele doua interprete  au fost ovaționate și aplaudate cu fervoare.

Talentatul interpret de muzică populară și nu numai, Leonid Șaramet domnia sa fiind și un excelent tenor al teatrului muzical Blesk de aici  din Montreal, a încântat publicul cu două superbe cântece populare de pe meleaguri basarabene, iar aprecierile au fost pe măsura  performanței. Din rândul invitaților Paulei a făcut parte și tânăra interpretă Cristina Andreea Ermilov  aflată  într-o scurtă vizită în Canada, pe perioada sărbătorilor de iarnă, sosită de pe plaiuri dobrogene. Cu o voce și un talent de excepție, aceasta a fost cea care a încheiat  cu două melodii superbe, șirul interpreților  aflati în postura  de invitați ai Paulei!

 Finalul spectacolului a fost momentul cel mai emoționant al serii. Toți artiștii care au clădit superba seară românească și au performat în timpul spectacolului au inconjurat-o pe Paula în timp ce buchete superbe de flori i-au fost oferite pe scenă din partea publicului, fiind  aplaudată minute în șir,  necontenit la scenă deschisă.

În ropotul aplauzelor frumoasa cortină roșie a coborât grațios marcând finalul unei superbe seri de excepție în compania Paulei Alecu și  a talentaților  ei invitați care ne-au oferit un spectacol ce va rămâne pentru totdeauna un reper și un exemplu de urmat! 

Voi încheia aici și voi conchide într-un mesaj ce mi-aș dori să aibă ecoul scontat punând accent pe faptul că ”Sângele apă nu se face” iar unitatea și suportul reciproc indiferent de domeniul de activitate va asigura trăinicia neamului românesc și perpetuarea tradițiilor și dulcelui grai românesc în aceste vremuri babiloniene pe care le trăim. 10 Ani de cântec, si câte un 10 cu steluță, atât celor de pe scenă cât și celor din sală.Felicitări din toată inima, tuturor! Prin asemenea spectacole ne vom evidenția  ca și comunitate etnică și vom câștiga respectul și aprecierea altor națiuni, ce compun diversitatea multietnică a Canadei. 

Johnny Ciatloş Deak 

membru al Uniunii Jurnaliştilor Independenţi din România 

Senior editor Globart Universum Publishing House Canada

realizator al emisiunii  Salut Românesc din Montreal

Johnny Ciatloș Deak: Gheorghe Gheorghiu invitatul emisiunii SALUT ROMÂNESC DIN MONTREAL

DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E!

Iată dragi prieteni un mesaj ce dăinuie de trei decenii, și a copleșit inimile românilor de pretutindeni ! Titanul muzicii ușoare românești, veșnic tânărul trubadur al iubirii GHEORGHE GHEORGHIU îndrăgostit incurabil de marea cea albastră și de tot ce înseamnă frumos ne-a onorat cu prezența la UNIVERSUM VIP studios!

Am depănat amintiri despre frumoasa și bogata carieră artistică de peste patru decenii! Muzica marelui artist a fost și rămâne ca un balsam pentru sufletul a milioane de români, un liant ce unește suflete și inimi amorezate, dar le și mângâie tandru protector atunci când au fost rănite de spinii iubirii.

Continue reading “Johnny Ciatloș Deak: Gheorghe Gheorghiu invitatul emisiunii SALUT ROMÂNESC DIN MONTREAL”

Mihaela CD: 1 DECEMBRIE- ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI!

Recepția oferită de CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA MONTREAL 

Când am plecat din România, noi am luat țara cu noi în suflet, am îngrijit-o și am crescut-o în inimile și în comunitățile noastre și astfel în fiecare oraș unde trăiesc români este o mică Românie!

Comunitatea românilor din Montreal și împrejurimi este una dintre cele mai active și perene comunități asemeni unui arbore având rădăcini puternice dar și vlăstari plini de vigoare și speranță. Românii de aici nu și-au uitat graiul, datinile și portul.

Continue reading “Mihaela CD: 1 DECEMBRIE- ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI!”

„ȚARA MEA DE DOR”  de VAVILA POPOVICI

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? / Braţele nervoase, arma de tărie, / La trecutu-ţi mare, mare viitor!”  – Mihai Eminescu  

În fiecare an, în ziua de 1 decembrie românii sărbătoresc Ziua Națională a României.

   În urmă cu mulți ani, la 1 decembrie 1018, la Alba Iulia a avut loc Adunarea Națională, unde s-a adoptat o rezoluție în care a fost atestată unirea tuturor românilor din Transilvania și Banat, Crișana și Maramureș cu  România, și s-a consfințit ceea ce acum numim România Mare, cerându-se totodată a fi un singur stat naţional.

Continue reading “„ȚARA MEA DE DOR”  de VAVILA POPOVICI”

 VAVILA POPOVICI: UN PIC DE FILOZOFIE

„Când ai să fii în ordinea ta, omule? Când ai să faci din fiecare ceas un pas și din pașii zilei tale un mers, și nu o împleticire?” – Constantin Noica 

    Omul și-a făcut apariția misterioasă pe Pământ într-o lume pe care nu o cunoștea și nu o înțelegea. Și de la apariția sa și până în zilele noastre, omul, se pare că trăiește tot într-o lume pe care nu o înțelege și din această cauză nu este în stare să-și orânduiască viața. El nu se înțelege nici pe el însuși, și-atunci cum să înțeleagă lumea în care a fost trimis?

Continue reading ” VAVILA POPOVICI: UN PIC DE FILOZOFIE”

Adrian Botez: RATAT DE METAFIZICĂ…și alte poeme – PARTEA A IV-A

RATAT DE METAFIZICĂ (…stihuri solitare – desfășurând Covorul Zburător – într-o Nouă Zare…)

PARTEA A IV-A

PROLOG

LUMEA VA FI – IARĂȘI – A CERULUI CETATE !

Și de-oi muri – în Alte Lumi – voi scrie

Cu-același Sânge Proaspăt – și fără de Simbrìe !

Trâmbița Adevărului voi fi – și a Dreptății

Chiar de-oi fi Ars de Viu – în Piețele Cetății !

Dar va rămâne Scrisul meu – pe Ceruri

Gloata punând la Gânduri – trudind-o-n Sfinte Feluri !

Deci – Stihul meu – un Trăsnet printre Stele

Va ține Viața-n CÂNTEC – în ARMONÌI REBELE !

Să nu vă fie Frică – de Foc și de Lumină :

Eu vreau ca Omenirea să fie de Duh Plină !

O Candelă – pe Lume – Incendii va stârnì

Silind Omul – din Fiară – degrab’ a se trezì !

…Fiți Cavaleri ai Lebedei – Frumoși întru Dreptate

Iar Lumea va fi – iarăși – A CERULUI CETATE !

Continue reading “Adrian Botez: RATAT DE METAFIZICĂ…și alte poeme – PARTEA A IV-A”

FERME CATE (actul doi) de Ben Todică, prozopoem de ADRIAN BOTEZ

-…Acum, că destrăbălatele  și tâmpitele alea, cu măturoaiele lor auto-propulsoare, s-au dus pe pustii…la Sabatul lor, jalnic, grotesc și inutil… – …poate vrei să știi ce misiune, cumplit de dificilă, absurd de teatrală (cu recuzită specială și cu butaforie din belșug !)  – …ce anume experiment cosmico–terestru, NEMAIPOMENIT ! – ne-a încredințat, nouă, REGENTELOR ! – …Prințul Negru…pe timpul VACANȚEI LUI INTERSTELARE…sau nu te interesează, ”Îmblănito”?

Ben Todica: CONȘTIINȚA – o poveste, plictiseală sau IZBĂVIRE?

Când ne naștem, venim dintr-o altă lume, poate undă magnetică, fum sau praf ori câmp magnetic. Suntem eterni și ajunși aici din acea dimensiune, sigur că va trebui să ne adaptăm la noua experiență, și ca să funcționăm trebuie să o înțelegem,  învățăm limbajul și simbolismul tuturor formelor și culorilor în care ne-am trezit. Să nu uităm nici de mirosuri, emoții și senzori termali. Constiința are misiunea cea mai grea pentru că trebuie să se împartă între minciună și adevăr pentru a funcționa. Descoperi că specia om funcționează și comunică datorită unui mecanism numit poveste. Omul crede în povești. Istoricii sunt parte din cei care confecționează povești, însă cea mai mare poveste, care e motorul civilizației de azi, este BANUL. Omul e singurul animal care funcționează astfel, ne spune istoricul Yuval Harari. Tot domnia sa ne spune că și democrația tot pe poveste se bazează, însă ca să funcționeze bine, specia trebuie să fie bine informată/educată. Când se întâlnesc în senat, partidele trebuie să vină cu idei diferite pe care să le dezbată. Azi nu e o problemă așa de mare că populația de la căderea blocului sovietic s-a lăsat pe tânjală în amândouă taberele și nimeni nu a mai învățat mare lucru, așa că nu prea mai au ce dezbate și când nu se înțeleg scot ciomegele și se bat.

Continue reading “Ben Todica: CONȘTIINȚA – o poveste, plictiseală sau IZBĂVIRE?