Radu Martin, suferă de o boală agresivă și rară, are nevoie urgentă de ajutor
Boala gravă de care suferă l-a împiedicat să își urmeze visul – de a deveni medic.
Tânărul Radu Martin a fost diagnosticat cu o tumoră de mari dimensiuni la nivelul coloanei vertebrale care îi provoacă dureri inimaginabile și pentru care a trebui să se opereze de două ori.
Aștept să sune ceasul care nu se poate lăsa încurcat în ițele false aruncate de Washington din cauză că nu e dotat cu filtre academice numite scaieți, care să atragă scamele purtate prin media. Mă întreba un amic cum se face că, dacă e așa rău în America, de ce nu se întoarce nimeni acasă? Pentru că e puțin mai multă cărniță pe os, îi răspund. America de la înființare a fost și continuă să fie, mai sofisticat un bârlog al piraților. De când îi știu, ei în numele democrației și al libertății merg în jurul lumii și prădează munca și resursele omului truditor. Fac victimile praf, apoi se retrag cu scuza că au pierdut, ca să nu plătească, „vezi doamne” despăgubiri. Odată ajuns în peștera lor, plină de comori, devii parte din familia materialistă și mafiotă și nu mai ai șanse de scăpare decât împușcat de „casa nostra”. Te înhami financiar și cazi pe brânci muncind să le plătești fericit că ai o casă, casă în care dormi șase ore din 24 până la moarte. Totul e atât de precis calculat încât ți se lasă spațiu doar cât să-ți achiți datoriile. Dacă nu mă crezi întreabă cioara – că ea de la Mihai Viteazu încoace i-a cunoscut pe toți.
Evenimentul ”Să iubim în orice anotimp” la Hanul Moldovenesc din Canada
O zi trecută fără a primi, dar mai cu seamă a dărui iubire este o pierdere ireversibilă în scurta noastră călătorie prin această lume. Secunde,zile, ani și anotimpuri ne stau la dispoziție să putem oferi iubirea sinceră și nealterată celor dragi și nu numai.
Am fost creeați din iubire și suntem iubiți necondiționat de Faurul Suprem,unica răsplată cu care putem să-i mulțumim pentru cadoul celest ar fi să trăim fiecare clipă prin porunca divină ” Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți ” Prin iubirea față de aproapele tău arătăm iubire pentru Dumnezeu! Cât de profunde sunt cuvintele lui Dostoievski: “Dragostea îi face pe oameni să se simtă egali “.
După o iarnă lungă și grea,primăvara a intrat pe deplin în rolul său de a trezi natura la viață. Desigur fiecare anotimp are farmecul său oferind mereu șansa de a iubi…
„Dreptatea aparţine acelora care cred în ceva, nu scepticilor.” – Octavian Paler
Scepticismul (din grecescul skeptios, căutător) este, într-un sens general, doctrina filosofică potrivit căreia nu se poate obține o cunoaștere sigură despre cum sunt lucrurile în realitate. A fi sceptic este sinonim cu a fi neîncrezător, a pune la îndoială majoritatea situațiilor noi cu care se confruntă viața.
Scepticul susține că oamenii nu au cunoaștere în anumite domenii și atunci, ceea ce aude sau i se spune, nu poate fi adevărat.
Mărturisirea lui Oreste Teodorescu la ieșirea din masonerie:
„Una dintre foarte multele greșeli pe care le-am făcut in viața mea ticăloasă, este incăpățânarea, chiar trufia de a crede că pot schimba ceva pe acolo pe unde mă poartă pașii… ce sinistră Nebunie!
Curiozitatea și mai ales setea de a înțelege Misterele lumii m-au adus la porțile templului masonic. Am intrat și am stat acolo vreo 8 ani. După primii cinci am înțeles mecanismul din spate, dar prostul de mine a crezut că poate aduce și acolo măcar o clarificare, (masonii se declara in căutarea Cuvântului Pierdut, deși deschid ritualul cu Evanghelia Sf Ioan, care arată limpede cine și ce este cuvântul), atunci de ce îl mai căutăm, dacă l-am găsit deja?) Răspunsul la aceastea intrebare este deconcertant: Hristos e Hiram care învie mereu și mereu in Maeștrii masoni!
Fiecare persoană analizează lucrurile din lumea aceasta prin prisma propriei percepții şi a propriilor valori iar interpretarea aceluiaşi eveniment poate căpăta valențe diferite dacă este privit cu alti ochi.
Scriitoarea Mihaela CD ne invită în cartea sa ”Prin ochii mei” să privim din perspectiva sa mănunchiul de articole, impresii, eseuri, cronici şi recenzii literare cuprinse aici.
„Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă”– Albert Einstein
Fizicianul, theoreticianul Albert Einstein (1879-1955) s-a născut la Ulm, Regatul Wurttemberg, Germania, într-o familie de evrei nepracticanți, tatăl fiind comerciant, apatrid din 1896. Elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton, New Jersey, SUA – unde a și murit – , Albert Eistein a fost autorul teoriei relativității și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel Fizică.
Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității restrânse (1905), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, contribuții care unesc mecanica cu electromagnetismul și cu teoria relativității generalizate (1915), cea care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației.
„Nu putem obține niciodată pacea în lumea exterioară, până nu facem pace cu noi înșine.”- Dalai Lama
Omul, pe lângă însușirile lui bune, mai poartă în el și bestialitatea, animalitatea, care uneori e activată. Sunt perioade latente în viața omului, când planează comportamentul lui normal, când bestialitatea este inactivată; omul e liniștit, în jurul său e armonie, pace. Sufletul lui este ca un cer senin, fără nori. Și dintr-o dată norii se adună, încep să se războiască, tună și fulgeră. Ploaia lovește pământul, îl noroiește, în jur – stricăciuni… După un timp apare soarele, căldura.
Pe măsură ce anii vieții trec, am tot mai mult convingerea că viața este ca o călătorie în timpul căreia noi toți trebuie să ne însușim lecții minunate. Mă refer în primul rând din punct de vedere spiritual, avem atâtea lucruri de învățat, dar cred că una din lecțiile cele mai mari ce le putem învăța este că nu trebuie să călătorim singuri în fascinanta călătorie a vieții, avem nevoie să umblăm cu Dumnezeu. Pentru a dezvolta mai mult această idee am să încerc să aprofundez un pasaj biblic pe care îl găsim în Evanghelia după Luca (24:13-33) este bine să îl citim, să meditam puțin asupra acestei întâmplări, să încercăm cu ochii minții să vedem personajele implicate, să înțelegem frământările lor interioare și mai ales trecerea lor de la dezamăgire la un adevărat entuziasm creștin.
Viața ne-a fost dată ca un dar de la Dumnezeu însă trăirea ei poate deveni o luptă pentru supraviețuire. Drumul fiecăruia dintre noi este diferit, născuți în timpuri diferite, mai norocoși sau mai puțin norocoși, toți avem până la urmă de dus o luptă cu viața, uneori având de înfruntat chiar propriul destin.
Volumul de poezii ADAGIETTO al poetei Aurelia Rînjea este editat în limba română și limba franceză, publicat de Editura LUCVAL&KEN în anul 2022 și reprezintă un cadou de suflet pe care distinsa autoare îl face nepoatei Alexia, căreia îl dedică.
Înainte de a trece la cartea ADAGIETTO, aș dori să fac o scurtă prezentare a celei care o semnează, considerând că ar fi binevenit și de asemenea important ca cititorul să cunoască câte ceva despre cea care a mânuit pana fermecată, dând naștere acestui excepțional volum de versuri, în dulcele grai românesc și tradus în limba lui Molière.