Dascăl ortodox, interzis în strană pentru că a susţinut în alegeri un penticostal

Constantin Şchiopu, dascălul bisericii ortodoxe din satul Prelipca, a primit interdicţie să mai cânte în lăcaşul de cult pentru că a susţinut la alegerile un candidat penticostal care, în final, a câştigat bătălia electorală. 

Este vorba despre Pârwuşor Ţicu Ezekiel Belţic (26 ani), cel mai tânăr primar din Suceava, care a candidat din partea Partidului Alternativa Dreaptă. Penticostalul din Salcea i-a întrerupt domnia de 4 mandate a primarului PNL Ilie Lungu.

Cumetria politică şi religioasă

Satul Prelipca este situat la o distanţă de 15 km de municipiul Suceava şi este afiliat oraşului Salcea, în componenţa căruia intră satele Plopeni, Salcea şi Văratic.

Prelipca este locul natal al fraţilor-primari Lungu: Ion Lungu tocmai ce-a câştigat cel de-al cincilea mandat de primar al reşedinţei de judeţ din Suceava, iar fratele său, Ilie Lungu, a fost primar timp de patru mandate la Salcea.

Înfrângerea suferită de Ilie a fost cu atât mai grea cu cât noul primar de la Salcea, Pârwuşor Ţicu Ezekiel Belţic de la Alternativa Dreaptă, a obţinut mai multe voturi decât cei 7 contracandidaţi ai săi la un loc. Tânărul din Plopeni are doar 26 de ani, nu a mai făcut nici politică şi nici administraţie publică până acum.

Unul dintre susţinătorii primarului Ezekiel este Constantin Şchiopu, vechi angajat la CFR, dascălul bisericii ortodoxe din satul Prelipca. Şchiopu a fost convins de Ezekiel să se înscrie în partid şi să facă parte din echipa sa de consilieri locali. „Trei zile a insistat Ezekiel să fac parte din echipa sa şi în acele din urmă am acceptat. La noi în sat a fost multă teamă. Când mergeam la oameni acasă, mă ascultau puţin şi-mi spuneau apoi să plec repede ca să nu ne vadă primarul Ilie Lungu“, spune dascălul. 

Citeste mai mult: adev.ro/qhos6b

Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (22) – Johann Gottlieb Fichte

„Nu ceea ce te face fericit este bine, ci numai ceea ce este bine te face fericit. Fără moralitate nu este posibilă nici o fericire.” – J. G. Fichte

Johann Gottlieb Fichte a fost un filozof german, cunoscut ca părinte al idealismului german și ca urmaș al lui Kant. El a precedat atât pe Schelling (1775-1854) care a fost considerat discipolul său, cât și pe Hegel.
De pe la mijlocul secolului al XIX-lea până la începutul secolului XX Fichte a fost considerat ca o simplă figură de tranziție care ducea de la Kant la Hegel; prin urmare, el nu a fost studiat de unul singur și, de cele mai multe ori, au fost luate în considerație doar scrierile sale din așa-numita perioadă Jena (1794-1799). Cu timpul însă, studii importante au oferit o imagine completă și importantă, asupra gândirii lui Fichte. Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (22) – Johann Gottlieb Fichte”

Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (21) – Voltaire

Voltaire, détail du visage (château de Ferney)

„Munca te izbăvește de cele trei mari rele: plictiseală, viciu și nevoia de a vorbi.” – Voltaire

 

   François-Marie Arouet (1694-1778), cunoscut sub pseudonimul Voltaire, a fost un ilustru filozof francez iluminist, dramaturg, istoric, poet, romancier, eseist și pamfletist; un spirit enciclopedic, cu o uimitoare mobilitate intelectuală. 

   Se presupune că pseudonimul a fost adoptat în 1718, în urma încarcerării lui la Bastilia, vrând intenționat să transmită conotațiile de viteză și îndrăzneală prin asociații de cuvinte, „Arouet” nepotrivindu-se cu reputația sa în creștere. Într-o scrisoare adresată lui Jean-Baptiste Rousseau, în martie 1719, Voltaire, la finalul scrisorii îl întreba dacă ar vrea să-i trimită o scrisoare ca răspuns, în care să i se adreseze cu „domnul Voltaire”, explicând în post-scriptum: „J’ai été si malheureux sous le nom d’Arouet que j’en ai pris un autre surtout pour n’être plus confondu avec le Roi Poète”, (am fost atât de nefericit, sub numele de Arouet încât am luat alt nume, în primul rând pentru a nu fi confundat cu poetul Roi). Se bănuiește că se referea la Adenet le Roi, un francez minstrel – trouvère (poet și muzician ambulant din Franța Evului Mediu, din secolul al XIII-lea, favoritul lui Henric al III-lea, ducele de Brabant. Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (21) – Voltaire”

Vavila Popovici: FILOZOFIA, ȘTIINȚA, RELIGIA și POLITICA (20) – Immanuel Kant

 

 „Cerul i-a dăruit omului, spre a-i recompensa toate greutățile, trei lucruri: speranța, visul și zâmbetul…” – Immanuel Kant

   

      Filozoful german Immanuel Kant (1724–1804) s-a născut la Königsberg, în Prusia Orientală (astăzi Kaliningrad, în Federația Rusă). Este considerat unul dintre cei mai influenți gânditori occidentali din ultimele trei veacuri. Întreaga sa activitate pedagogică și scriitoricească este legată de orașul natal, ale cărui hotare rareori le-a părăsit. Fiul unui modest meseriaș, a studiat la Colegiul și Universitatea din Königsberg. În timpul colegiului, a studiat pentru o perioadă scurtă clasicii, iar la universitate, fizica și matematica. După ce i-a murit tatăl, a fost nevoit să-și abandoneze studiile pentru a-și câștiga existența din meditații. Fire studioasă fiind și aplecată spre Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, ȘTIINȚA, RELIGIA și POLITICA (20) – Immanuel Kant”

Vavila Popovici: Filozofia, Religia, Știința și Politica (18) – Leibniz

„Dacă un lucru nu este, unu este încă/ și cu el toată lumea”./ Toate în Unul și El  peste toate!/ Dumnezeul inimii mele!/ „Minus doi a b de înmulțit cu trei a”,/ unu operația algebrică inteligibilă făcând,/ înțeles Universului dând./ Dumnezeul minții mele, Dumnezeule algebric,/ Dumnezeule al absolutului,/ Unu-le care ai pus în mișcare orologiul cosmic/ ce bate secunda pentru univers,/ ca timpul să curgă într-un singur sens./ Ți-a plăcut atât de mult ordinea, Doamne?/ Ai cunoscut vreodată regretul?”

(Poemul „Demiurgos” din volumul „O mie și una de poeme”, ed. 2016)

Am scris în eseurile anterioare despre marile sisteme filozofice din epoca modernă care a succedat epocii evului mediu, adică sistemele lui Descartes, Spinoza și urma să mai scriu despre cel al lui Leibniz , toți trei – promotori ai încrederii în puterea rațiunii. Fraza rostită de Leibniz: „Ia ceea ce trebuie și fă așa cum trebuie, și vei avea ceea ce dorești”, certifică crezul lui. Continue reading “Vavila Popovici: Filozofia, Religia, Știința și Politica (18) – Leibniz”

Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (17) – Baruck Spinoza

„Să nu râzi, să nu plângi, să nu urăști, ci doar să înțelegi.” – Baruch Spinoza

   Unii spun că în secolul XVI-lea, filozofii sau oamenii de știință trebuiau să fie atenți la ideile lor, pentru a nu supăra autoritatea statală și nici pe cea religioasă, ceea ce au și făcut mulți dintre ei. Adevărul este că prin progresele astronomiei de la începuturile timpurilor moderne, cu Copernic, Galilei și Newton, concepțiile religiilor preistorice și istorice nu au putut să nu fie zdruncinate de știință. Marile sisteme filozofice din epoca modernă – cea care a succedat epocii evului mediu, adică sistemele lui Descartes, Spinoza sau Leibniz – au promovat încrederea în puterea rațiunii. Spre exemplu: Dacă Pascal credea în Dumnezeul descris în Biblie, Spinoza avea o concepție diferită despre divinitate, ceea ce i-a făcut pe unii să-l considere un ateu disimulat. Aceeași întrebare putea să le pună românul Petre Țuțea celor care gândeau întocmai despre Descartes: Cum poate fi considerat Spinoza (de data aceasta) materialist când îl invocă pe Dumnezeu pentru a avea certitudine în gândirea lui? Apoi, majoritatea religiilor spuneau că Dumnezeu există undeva în afara lumii, Spinoza gândea că Dumnezeu este lumea: „Dumnezeu este natura și natura este Dumnezeu”. Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (17) – Baruck Spinoza”

Vavila Popovici: Filozofia, știința, religia și politica (14) – Isaac Newton

„Filozofia este medicina sufletului.” – Cicero

„Știința este cunoaștere organizată.” – Herbert Spencer

„Religia este dialogul etern dintre omenire și Dumnezeu.” – Franz Werfel

„Cei mai mulți își închipuie că politica e un fel de distracție, cu foloase și onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viața și viitorul țării tale.” – Ion I.C. Brătianu

   Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, savantul care s-a aflat la originea teoriilor științifice care au revoluționat știința, în domeniul opticii, matematicii și în special al mecanicii. Continue reading “Vavila Popovici: Filozofia, știința, religia și politica (14) – Isaac Newton”

Valerian Stan: Situațiunea (LII)

*În urmă cu trei săptămâni CEDO mi-a comunicat că astăzi, la ora 10, ora Strasbourgului decizia în dosarul meu va fi publicată pe site-ul Curții. Nu s-a întâmplat, ceea ce vorbește de apariția unei „circumstanțe neprevăzute” (conform procedurilor CEDO). Dosarul, vechi de șapte ani la Curte, are ca obiect o plângere pe care am făcut-o din cauză că în țară am fost obligat la plata unor despăgubiri morale pentru un articol de presă. Hotărârea Tribunalului București (rudimentară inclusiv în subiectivismul său partizan) desființase hotărârea unei tinere judecătoare de la Judecătoria Sectorului 6 – o bijuterie juridică și rațională, un etalon pentru practicienii dreptului care au un cât de mic respect pentru libertatea de exprimare (inclusiv din perspectiva jurisprudenței de zeci de ani a CEDO). Voi aștepta cu interes publicarea deciziei – inclusiv, acum, și din cauza „circumstanțelor neprevăzute” în care publicarea ei a fost amânată (situație rarisimă altfel în practica CEDO).

*N-avem bani pentru creșterea alocațiilor copiilor dar avem și în continuare pentru pensiile astronomice ale securiștilor torționari și ale grangurilor ceaușiști și ziși “post-comuniști din Armată. Continue reading “Valerian Stan: Situațiunea (LII)”

Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA ȘI POLITICA (10) – Renașterea

„Cine nu respectă viața, nu merită să trăiască.” – Leonardo da Vinci

   Evul Mediu, sau perioada medievală, a constituit epoca istorică cuprinsă între Antichitatea târzie și Renaștere. Renașterea a fost perioada de tranziție dintre Evul Mediu și Istoria Modernă. Umanismul a fost un curent de gândire care s-a afirmat în secolele XIV-XVII în Europa și a reprezentat o etapă în laicizarea gândirii umane. Umanismul a constituit baza spirituală a Renașterii. Termenul de Renaștere a fost introdus mult mai târziu, de către istoricul francez Jules Michelet (1798-1874). Această perioadă a fost caracterizată prin trezirea interesului pentru cultura antică, prin mari invenții, prin înflorirea științelor și artelor. Toate au revoluționat viziunea asupra lumii, au marcat începutul unei lumi noi, bazată pe tehnologii și teorii științifice concrete. Renașterea a fost mișcarea culturală care a afectat profund viața intelectuală europeană. Începând din secolul XIV în Italia și răspândindu-se în restul Europei, influența sa a fost resimțită în literatură, filozofie, artă, muzică știință, religie, politică, precum și în alte domenii.  Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA ȘI POLITICA (10) – Renașterea”

Vavila POPOVICI: PACE SAU RĂZBOI?

Nu este suficient să vorbești despre pace. Trebuie să crezi în ea. Și nu este suficient să crezi în ea, trebuie să muncești pentru ea.”  – Eleanor Roosevelt

Pacea se definește, atât în plan colectiv, cât și în plan individual, prin starea de liniște, o stare lipsită de conflicte între oameni, atât în familie, cât și în întreaga societate, pe întregul glob pământesc.
În mitologia  greacă Eirene (Irina) era zeița care personifica pacea, având echivalentul Pax în romană. Simbolul porumbelului cu ramura de măslin era tot simbolul Păcii, deoarece porumbelul a ales casca zeului războiului, s-a cuibărit în ea, împiedicând astfel acțiunea zeului. Continue reading “Vavila POPOVICI: PACE SAU RĂZBOI?”

Adrian Papahagi: Îmi doresc să cadă guvernul Dăncilă. Electoratul conservator în continuare nu are o voce în politica românească

Îmi doresc să cadă guvernul Dăncilă, unul dintre cele mai inepte pe care le-a avut această țară.

Aș fi bucuros dacă marele beneficiar nu ar fi Ponta, iar căderea guvernului nu ar facilita o restructurare a PSD în jurul acestui plagiator amoral și viclean.

M-ar bucura ca dl. Iohannis să găsească un premier din afara zonei PSD-ALDE-Pro România, sau chiar din afara partidelor, care să întrunească o nouă majoritate și să asigure tranziția până la alegerile legislative din 2020. Continue reading “Adrian Papahagi: Îmi doresc să cadă guvernul Dăncilă. Electoratul conservator în continuare nu are o voce în politica românească”

Vavila Popovici: POLITICA – ÎN PRAG DE MOȚIUNE

„Un popor care alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători, nu este victimă, ci complice.”

 – George Orwell

   Politica este o știință – spun unii, politica este arta de a conduce o societate fiindcă trebuie să ai idei și viziune – consideră alții; o practică de guvernare a unui stat.  Politică reprezintă de asemenea orientarea, activitatea, acțiunea propriu-zisă a unui partid sau a unor grupări exercitată în domeniul guvernării problemelor interne și externe. Totodată, poate fi definită ca ideologie ce reflectă această orientare sau acțiune, cu principii solide și motivații logice. Continue reading “Vavila Popovici: POLITICA – ÎN PRAG DE MOȚIUNE”

Vavila Popovici: FILOZOFIA, religia și politica (8) – FERICITUL AUGUSTIN

 „Târziu Te-am iubit Frumusețe atât de veche și atât de nouă, târziu Te-am iubit.
Tu erai înlăuntrul meu și eu eram în afară și acolo Te căutam și mă aruncam eu – cel ce și-a pierdut frumusețea – asupra acestor lucruri frumoase pe care Tu le -ai făcut.
Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine. Mă țineau departe de Tine frumoasele lucruri care, dacă nu ar fi în Tine, nu ar exista. 
M-ai chemat – și m-ai strigat și ai rupt surzenia mea. Ai strălucit Şi ai alungat iubirea mea. Ai răspândit o mireasmă și am respirat-o și acum suspin după Tine. Te-am gustat şi mi-e foame și sete. M-ai atins şi am luat foc, arzând după pacea Ta.”

Sfântul Augustin, Confesiuni, Cartea a Zecea, capitolul XXVII

   Farmecul filozofiei este de a se întoarce în permanență la propriul trecut, reevaluându-l, acordându-i un nivel superior de înțelegere. Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, religia și politica (8) – FERICITUL AUGUSTIN”