BORIS MEHR MARIAN: TREI

Boris Marian

Trei

Erau zile groaznice, căzuse din cer o molimă. Spectrul se strecura în
orășel din țări depărtate, din Asia. Bântuia ziua-n amiaza mare. Cine
mai putea socoti numărul victimelor? Mic și mare, tânăr și bătrân
cădeau ca spicele. Păzitorii cadavrelor și groparii și-au încetat Continue reading “BORIS MEHR MARIAN: TREI”

Maria-Daniela Pănăzan: Cultura religioasă este esențială pentru un scriitor

daniela-panazanbuzasi_w169_h125_q100Maria-Daniela PĂNĂZAN
în dialog
cu
Ion BUZAȘI

Istoric și critic literar, autor a numeroase volume, Ion Buzași vorbește despre importanța culturii religioase a oricărui om, dar mai ales a scriitorului. Pasionat de lirica religioasă, a cercetat dinamica de după 1989 a acestui fenomen.

„Aici orice gând e mai încet”, pentru că „aici se vindecă setea de mântuire”, spunea Lucian Blaga în poemul său „Sufletul satului”. Se potrivește versul blagian cu propriile simțiri legate de satul natal, Mintiu Gherlii? Continue reading “Maria-Daniela Pănăzan: Cultura religioasă este esențială pentru un scriitor”

Eugen Evu: Epistole din Vavilonia

eugen-evuEpistole din Vavilonia

La urma-urmei omul este în exil pe planeta și a noastră, iar inteligența intuitivă este ubicuă, sub claruri și neguri, poesia revine din luminile subțiate ale cunoașterii. Ceva se precipită, ceva seismic, ceva neîntâmplător…

Vavila Popovici scrie un hronic al vârstelor… Se revendică de la Kafka, probabil prin aceea că s-a născut în spațiul mitologic prometeic, caucazian… Eros sublimat în lotusul cu o mie și una de petale, rostire dulce-suavă, curaj auto-terapeutic, vibrând spre divinitate, cum scrie… Senzualitatea și filosofia răzbat în micul patimoniu al bibliotecii ca o fructieră. Continue reading “Eugen Evu: Epistole din Vavilonia”

LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI

radu-botisPr.stavr. Radu Botiş

Niciodată nu vom întâlni măcar două călătorii prin lumea această identice. Ne gândim atunci că Înţeleptul Dumnezeu a statornicit în fiecare dintre noi o lucrare ziditoare aparte. Suntem înzestraţi cu daruri minunate precum cel al văzului, auzului, vorbirii, etc, şi le preţuim atât de puţin când reuşim să ne bucurăm de ele, concepem totul ca pe o normalitate care ni se cuvine. Abia când uneori încercări diverse năvălesc peste acest firesc al nostru, facem loc şi Lui introducându-l în această ecuaţie a propriei vieţi. Continue reading “LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI”

Sărbătoarea limbii române la Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus

Antologia-limba-noastra-cea-romana-2016coperta-660x458 Sărbătoarea limbii române la Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus,  31 august 2016, organizată de revista româno-canado-americană STARPRESS

Rodica Calotade prof. RODICA P CALOTA

Ziua Limbii Române, dedicată, în acest an, poetului, criticului literar şi membrului titular al Academiei Române, George Coşbuc, de la a cărui naştere se împlinesc 150 de ani(1866-2016), a fost sărbătorită împărăteşte, în data de 31 august 2016, la Mănăstirea  Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus,  în  amfiteatrul Academiei  de  Spiritualitate, Cultură, Artă, Ştiinţă Continue reading “Sărbătoarea limbii române la Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus”

,,N-a fost să fie”, autor Boris David – Editura Muşatinia

28746011393_b5ed6bcfbf_z

Şansa şi bucuria de a întâlni un om ales – Boris David – cu realizări exemplare în plan profesional şi un inspirat poet, o asemăn unui curcubeu ivit după furtunile vremii care ne dă încă speranţă în oameni… Refugiat din Basarabia sudică, petrece anii tinereţii la Oradea, iar studenţia la Timişoara, unde o întâlneşte pe cea care va fi aleasa inimii sale – Margareta Kruch. Continue reading “,,N-a fost să fie”, autor Boris David – Editura Muşatinia”

Mariana Gurza – IN MEMORIAM BORIS DAVID

Boris David“N-a fost să fie…”, prietene! Așa cum afirmai odată, este foarte greu de a scrie despre un prieten la trecut. Știu că ai fi dorit să-ți respecți promisiunea făcută Margaretei… De a nu pleca încă… Și ai plecat… Strigătul tău a fost auzit. Îmi paralizaseră toate simțurile când intuisem ce va urma.

Ce ne-a apropiat? Totul!

Tu un basarabean dezrădăcinat, eu o fiică de bucovineni pribegi. Demni și curați ne-am luptat cu viața, păstrându-ne credința: ,,Nihil sine Deo!” ( Nimic fără Dumnezeu!) Continue reading “Mariana Gurza – IN MEMORIAM BORIS DAVID”

Andrei Pleşu, între Raţă din “Las Fierbinţi” şi Immanuel Kant din Konigsberg

ion-spanu.300Andrei Pleşu scrie în ultimul număr din „Dilema Veche”: „De cîte ori pot, mă uit la Las Fierbinți și regret cînd agenda cîte unei seri mă împiedică s-o fac. „Cum?“ – sare cîte un snob, care mă socotește „om serios“, abonat pe viață numai la Noica sau Kant. „Te uiți la așa ceva?!“. Nu ştiu ce-i spun snobii, dar eu totdeauna am fost sigur că Andrei Pleşu este un fan al acestor kitsch-uri, el însuşi fiind unul dintre autorii acestui gen!

Serialul „Las Fierbinţi” se difuzează la ProTV de 9 ani, în ultimii chiar în fiecare seară. Pleşu scrie că rareori ratează cîte un episod, ceea ce înseamnă, la un calcul sumar, peste 2.000 de zile în care „filosoful” s-a lăsat delectat de trăsnăile lui Celentano, Raţă sau Ardiles. Dreptul lui, nimic de zis, numai că, în acest text din „Dilema Veche”, Andrei Pleşu nu vrea să facă o mărturisire despre felul în care-şi completează el cultura, ci aruncă zoaiele spre ceilalţi, ca şi cum toţi ar fi nişte snobi, spre deosebire de el, marele hermeneu al lui Raţă! Continue reading “Andrei Pleşu, între Raţă din “Las Fierbinţi” şi Immanuel Kant din Konigsberg”

ULTIMA PIRUETĂ – de Vavila Popovici

Un roman despre starea de fericire într-o lume aflată sub semnul nefericirii

Ultima-Pirueta-255x386

 

“Fericirea este o stare de spirit care trebuie indusă în sufletele noastre.” (Vavila Popovici)

Ultima piruetă, cartea scrisă de Vavila Popovici, este un micro-roman. La fel ca și în Cartea mamei, stilul din « Ultima piruetă » este o împletire de epic și liric.

 „Fiecare om cu rugăciunea sa”, spune Laura, la un moment dat, după care continuă: „Numai Dumnezeu cunoaste toate gândurile noastre. În fața lui suntem cu adevărat sinceri, numai El ne poate înțelege cu adevărat.

Narațiunea nu are nimic banal, fiind presărată pe alocuri cu pasaje idilice, a caror naturalețe poetizeaza epicul cărții. Autoarea prezinta cu mult har si originalitate Continue reading “ULTIMA PIRUETĂ – de Vavila Popovici”

ADRIAN BOTEZ: ADEVĂRUL APARE GREU

Adrian Botez

Candidat la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2017: Prof.dr. ADRIAN BOTEZ

_______________________________________

ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI[1], de NICOLAE ŢIC

Recenzie de Adrian Botez

Avem pe birou o carte, care-şi aştepta rândul, de mult, la recenzare: „Doi oameni răi”, Editura Călăuza v.b., 2016 (editura unei alte mari personalităţi, trecute la „masa umbrelor”! – marele poet şi om de cultură deveano-hunedorean, VALERIU BÂRGĂU!) – cartea unui foarte talentat, dar extrem de modest dispărut (pentru mulţi cititori, ba chiar „academicieni” moderni, de azi – un cvasi-necunoscut…): NICOLAE ŢIC. Continue reading “ADRIAN BOTEZ: ADEVĂRUL APARE GREU”

ADRIAN BOTEZ: OFIȚERUL

Adrian BotezCandidat la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2017: Prof.dr.ADRIAN BOTEZ

_______________________________________

OFIŢERUL

                           Tatălui meu, IOAN, ofiţer aviator şi erou al celui de-al doilea război mondial

I- O CEARTĂ „ORDINARĂ” – PE-O ZĂPUŞEALĂ EXTRA-ORDINARĂ

…După-amiaza zilei de 22 August 1944. Văzduhul, transparent, de câmpie, tremură şi stă, mereu, să dea-n clocot, ca-n spasme epileptice, din cauza căldurii de iad, care a uscat şi crăpat pământul galben al Bărăganului, pretutindeni. Pretutindeni, parcă s-a instaurat Sahara. Ai impresia, chiar, că nu mai eşti, de mult, pe pământ, ci într-un loc bizar, de pe lună. Continue reading “ADRIAN BOTEZ: OFIȚERUL”

ADRIAN BOTEZ: Recenzie la romanul “VADUL ARS” (2016), de CONSTANTIN STANCU

coperta-stancu-final

PASĂREA DODO”, „IARBA REALĂ” A LUI DUMNEZEU şi EXISTENŢIALISMUL CONTEMPORAN: ROMANUL „VADUL ARS”, de CONSTANTIN STANCU[1]

Încă din 2011, când îşi editase romanul Pe masa de operaţie (Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2011, carte premiată la concursul internaţional „Titel Constantinescu”), remarcasem calităţile de excepţional prozator „creator de profunzimi abisale, parabolico-metaforice” (în linia lui Jorge Luis Borges), ale lui CONSTANTIN STANCU – într-o vreme în care proza românească a intrat „în colaps” – … parcă scriitorii  de azi ar fi uitat şi să povestească, şi să facă introspecţie/analiză introspectivă, şi să construiască dialoguri credibile, şi să construiască o naraţiune metaforico-parabolică – şi, mai ales, să dea un mesaj fundamental (prin importanţă şi urgenţă existenţială) unui text. Continue reading “ADRIAN BOTEZ: Recenzie la romanul “VADUL ARS” (2016), de CONSTANTIN STANCU”