ADRIAN BOTEZ: Balada unei glii

Adrian Botez

DIN NOU – DESPRE POPOR ŞI NEAM

popoarele nu au şi nu pot avea – niciodată – alt
drept – decât acela de a se
târî – o istorie
întreagă – pe tipsia – tenebroasă – hidoasă – a
glodului lumii acesteia

popoarele nu au şi nu pot avea – niciodată – alt
drept – decât acela ca – viermi fiind – la
final – să fie strivite de Dumnezeu – iar apoi
fărâmele lor împrăştiate să fie – ca
rămăşiţele de dimineaţă ale unui
chinuitor vis rău

va urma – triumfal – după ce vântul va
risipi ceţurile – răsăritul soarelui celui
adevărat: mândră
veşnicia Neamurilor
***

BALADA  UNEI  GLII

împuţită plebe groasă
criminală şi hidoasă
ţi-ai uitat părinţi – strămoşii:
azi îţi aperi toţi râioşii!

mahalaua de-azi nu ştie
câte zile are anul:
nu mai are mamă vie –
are numai burdihanul…

voievòzi vânau odată
pajuri zimbri – sori şi lună:
ce mai ştie azi o gloată
cu bandiţi – şefi la tribună?

…a fost odată ca-n poveşti
o ţară luminată
cuvintele dumnezeieşti
creşteau în cer răsplată

musteà aici de foc pământul
sfântă văpaie-ardea mormântul
sânge de crai ‘nălţa în crini
Hristosul crezului din spini

azi ne-nchinăm la preşedinţi
ce-şi spală-n scârnă guri şi dinţi
republică avem noi (cică!)
cu care bem ţuici din ulcică

plebei născuţi la tălpi de iad
ce aţi făcut cu-al stelei vad
care suia spre slăvi moşìe –
a dacilor făclie vie?

ce aţi făcut cu voievozii
cu sfinţii toţi şi cu martìrii?
azi se sumuţă doar neròzii
să fie capi nefericirii…

…unde-aţi ascuns lună şi soare
şi cântec de privighetoare?
unde-aţi ascuns soare şi lună –
pe Maica Domnului Cea Bună?

golani vomaţi de câini pribegi –
unde căraţi acest pământ
care-a primit foc şi cuvânt
cruce şi crini – voievozii regi?

cum îndrăzniţi să mai păşiţi
pe glii sfinţite de eroi –
slugoi cu iadul înfrăţiţi
care pe Hrist iar răstigniţi?

uitaţi istorie şi limbă
uitaţi lumini – cer – veşnicie
voi n-aveţi Dumnezeu şi glie:
cetăţenie cu simbrie…

…mi-e scârbă – silă mi-e de voi:
îmi chem voievozii înapoi
îmi chem martìrii-n bătătură –
…dispreţ doar: pentru voi n-am ură…

…cràii poveştii ce-azi se frânge
ICOANĂ-aveau – şi doar O VORBĂ:
ei vărsau fluvii largi de sânge –
voi – azi – vărsaţi un blid de ciorbă…!
***

Adrian Botez
(Vineri, 5 Februarie 2016)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s