„Ierusalim este capitala eternă a statului evreu. Nimeni nu poate să nege acest adevăr“

by George-Andrei Cristescu

Marian Vanghelie a reacţionat la discuţiile controversate generate de posibila mutare a Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, fiind de părere că nerecunoaşterea Oraşului Sfânt drept capitală a statului evreu înseamnă „a nu avea curajul de a spune cine suntem şi cum am ajuns aici“. Continue reading “„Ierusalim este capitala eternă a statului evreu. Nimeni nu poate să nege acest adevăr“”

Arheologia – vocaţie în cercetare

Posted on by

Gabriel Barkai, un professor foarte apreciat la Universitatea Ebraica din Ierusalim si la Universitatea Bar – Ilan, a făcut în ultimii ani câteva descoperiri arheologice importante.  Gabriel  Barkai - arheologulMai mult, citindu-i interviul veti constata pe Cine slujeste acest om,  cinstit si onest în  meseria lui.“ Din anul 2003, de-a lungul gardului de siguranță ridicat în jurul Muntelui Templului s-au descoperit numeroase biserici antice. O descoperire fascinantă a fost făcută la Mar Elias, pe drumul care duce dinspre Ierusalim inspre Bethleem: o celulă săpată în stâncă și un schelet prins în lanțuri. Acesta nu era un prizonier, ci un sihastru din perioada bizantină. In literatura  epocii putem citi cum călugării ascetici cereau să fie legați în lanțuri, dar, până în acel moment, aceasta practică nu fusese dovedită din punct de vedere arheologic. (Mai departe, AICI)

Sursa: http://otnielabattzion.wordpress.com/

Lumina sfântă a ipocriziei

Luminaby Florin Iaru

Inaugurată cu pompă, tradiţia păguboasă a ultimilor ani continuă. Nimic nu scapă tăvălugului imoral. Nici măcar ipocrizia.

Toate forţele religios-politice ale ţării au intrat în cursa pentru lumina sfântă de la Ierusalim. Avioane, kerosen, delegaţii la cel mai înalt nivel, recipiente de comandă, propagandă. Laudă de sine, trufie, bogăţie, fast. Adică toate atributele comerciale ale sărbătorii trecute. Un triumf al comerţului cu amănuntul şi cu ridicata. Continue reading “Lumina sfântă a ipocriziei”

Descoperirea istorică despre religie

61364528Descoperirile arheologice confirmă cele scrise în Cuvântul Bibliei

.

Găsim pe YAHOO! NEWS România despre o descoperire făcută în 2012 în Israel:

.

O inscriptie misterioasa descoperita anul trecut in Israel a fost analizata de istorici, care vin cu o ipoteza surprinzatoare. Ei afirma ca acest fragment de ceramica, cu un text greu de descifrat, sugereaza ca evenimentele relatate in Biblie sunt reale.

O bucata de ceramica, cu un text scris pe ea, care a fost numita Inscriptia Ophel, a fost gasita in Ierusalim anul trecut. Continue reading “Descoperirea istorică despre religie”

Arheologii sapă în mormânt, după dovezi, dar Isus este în Cer!

Descoperirile de la Marea MoartArheologii, cercetătorii și oamenii de știință, în general, când este vorba de lucrurile duhovnicești, ei vorbesc în  limbajul “de lemn”  și limitat al oamenilor care nu-L cunosc pe Dumnezeu.

La ce te poți aștepta de la oamenii care nu au credință? La ce te poți aștepat de la cei care nu citesc Biblia? La ce te poți aștepta de la cei care nu înțeleg Biblia?

Dumnezeu, care este Duh, este căutat în Pământ, într-un mormânt!

E o chestiune de educație și de cultură minimă, a cunoaște cel puțin ABC-ul Scripturilor.

În dimineața învierii lui Isus Hristos, în cea de a treia zi de la răstignirea și moartea Sa și așezarea întrun mormânt al lui Iosif din Arimateea, îngerii i-a dojenit aspru pe cei care îl căutau în mormânt: “ Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s-au arătat doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare. Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pământ. Dar ei le-au zis: „Pentru ce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu? Nu este aici, ci a înviat.  Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galileea, când zicea că: „Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile păcătoşilor, să fie răstignit, şi a treia zi să învie.”  Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui Isus.” (Luca, 24.4-8) Continue reading » Armonia Magazine USA

„Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt"

Magii se inchina PrunculuiNelu Urs & George Danciu

După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arătă în vis lui Iosif şi-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt şi rămâi acolo până îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să-L omoare.” Iosif s-a sculat, a luat Pruncul şi pe mama Lui, noaptea, şi a plecat în Egipt. Acolo a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin prorocul care zice: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.

MATEI, 2.13-15

.

CONFLICTUL DINTRE DOI ÎMPĂRAȚI

Biblia clarifică pentru om problemele majore

EVANGHELIA LUI MATEI aduce în scenă  doi împărați.  Pentru  primul, Matei își deschide inima și-i scrie istoria –  Evanghelia,  numind-o “Cartea  neamului  lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam“, iar pe împărat Îl identifică prin aceste mărețe cuvinte “Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui Viu!”, deci El este un împărat divin. (Matei, 1.1; 16.16)

Celălat  împărat este pământesc, pe nume Irod, un edomit prin naștere, un carierist plin de cruzime care iubește minciuna și întunericul,  care, pentru a-și consolida autoritatea pământească, i-a omorât pe trei dintre fiii săi Continue reading “„Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt"”

Alegeți-vă un loc potrivit, pentru viață!

 SUCCESUL    PIEDICĂ ÎN CALEA UNOR RELAȚII BUNE

Text adaptat, la predica pastorului Nelu URS

Avram a zis lui Lot: „Te rog, să nu fie ceartă între mine şi tine şi între păzitorii mei şi păzitorii tăi, căci suntem fraţi.

GENEZA, 13.8

Multe sunt cauzele deteriorării relațiilor dintre oameni și a relației dintre om și  Dumnezeu: răutatea, neomenia, neascultarea, necredința, mândria, gelozia, invidia, nepăsarea, iubirea de sine, iubirea de bani, lipsa iubirii aproapelui, nemulțumirea, îmbuibarea…

Să  privim în Geneza 13, unde este relatat un pasaj important din viața patriarhului Avraam,  după ce se înapoiase din Egipt, unde a ajuns  din pricina unei foamete care bântuia țara. Continue reading “Alegeți-vă un loc potrivit, pentru viață!”

Hickory, N.C. – un oraș binecuvântat

                           by George Danciu

 Cântau, mărind şi lăudând pe Domnul prin aceste cuvinte:    „Căci este bun, căci îndurarea Lui pentru Israel ţine în veac!”

                                                                               EZRA, 3.11

ORAȘUL HICKORY-NC  este  situat într-o zonă pitorească  “Mountain View”  din  statul Carolina de Nord, așezat pe o suprafață de 72,7 km ²  de dealuri atrăgătoare,  cu  păduri de foioase  și pin,  cu  întinse pășuni brăzdate de terenuri agricole – așezământ împodobit cu oaza de apă   “Lake Hickory”, creat în 1927 de oamenii  destoinici ai comunității prospere prin  ridicarea unui  baraj  peste râul Catawba și însumează 169  de km de linie de coastă, fiind o excelentă sursă de apă potabilă și  de turism. Continue reading “Hickory, N.C. – un oraș binecuvântat”

Noi descoperiri care dau peste cap evolutionismul

     Dovezi incontestabile care atesta pasaje din Biblie

Antena3.ro din 10 Mai 2012 are un articol care aduce marturii clare care atesta autenticitatea Bibliei prin noile descoperiri arheologice.

DailyMail dezvaluie ca profesorul Yosef Garfinkel, de la Institutul de Arheologie din cadrul Universitatii Ebraice, a facut sapaturi la Khirbet Qeiyafa, un oras fortificat in Iudeea, langa Valea Elah, în urma caror sapaturi arheologice a facut descoperiri stiintifice care vin în sprijinul celor consemnate în Biblie.

 

Pentru prima data, arheologii s-au afundat în viata regilor antici din Biblie, explorând un altar care dateaza dinaintea Templului lui Solomon cu trei sau patru decenii.

Ei au gasit dovada ca religia iudaica era practicata în timpul regelui David, religie care interzicea consumul carnii de porc si gravarea pietrelor cu imagini care sa reprezinte oameni sau animale, ambele interdictii fiind clar formulate in Biblie.

Potrivit DailyMail, profesorul Yosef Garfinkel, de la Institutul de Arheologie din cadrul Universitatii Ebraice, a facut sapaturi la Khirbet Qeiyafa, un oras fortificat in Iudeea, langa Valea Elah, unde a gasit ceramica,  instrumente de metal si piatra, si multe obiecte de arta si de cult.

Altarele descoperite aici sunt cu 30-40 de ani mai vechi decât constructia Templului lui Solomon. De aceea, este considerata prima dovada a existentei religiei iudaice pe acest teritoriu.

 

Noile informatii sunt extrem de importante atât pentu arheologi, cât si pentru expertii biblici si religiosi.

Traditia biblica prezinta poporul Israel ca practicând o religie diferita de toate celelalte natiuni ale Orientului Apropiat, fiind monoteista.

Cu toate acestea, nu este clar daca aceste practici au fost formulate în timpul monarhiei, sau mai târziu, în timpul epocii persane sau elenistice.

Lipsa imaginilor de cult care reprezinta oameni sau animale în cele trei altare, ofera dovezi ca locuitorii aveau un cult diferit de cel al canaanitilor sau filistenilor, respectând interdictia icoanelor.

Descoperirea atesta si un stil architectural caracteristic perioadei regelui David. Ele confirma ceea ce istoricii credeau pâna acum despre alcatuirea palatului regal si a Templului din Ierusalim.”

ÎNTÂLNIRE LA NIVEL ÎNALT

 George Danciu

În anul morţii împăratului Ozia, am văzut pe Domnul şezând pe un scaun de domnie foarte înalt, şi poalele mantiei Lui umpleau Templul.

Serafimii (…) Strigau unul la altul şi ziceau: „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui!”” Isaia, 6.

 .

Vai de mine! Sunt pierdut…!”

Democrația ca doctrină a societății, atât cât poate ea să existe, are părțile ei bune și rele. Dacă în epoca comunistă nu aveai voie să-ți manifești nemulțumirea față de conducătorii suspuși, acum, în democrație, în anumite limite o poți face fără să te aștepți că vei da vreodată socoteala cuiva Continue reading “ÎNTÂLNIRE LA NIVEL ÎNALT”

PAMFLET BLAJIN

Cyberspace sau ciclotronul

Gelu DELASTREI

       Motto:

Gura Humorului si a pacatosului adevarat graieste!”

                                                            George Roca

Asta avem, o cota de avarie a ce? A memoriei colective, suma a id-urilor. Rasar, sau sunt „emanati”, tamâiarzi ori sulfuratnici, se agita, se precipita, insi ai tribunilor civice, într-o agora mai degraba Hyde Park…Am vazut guristi criticarzi, sursecitati foarte, cum apar la TV sau prin reviste, cocotati pe scaune înalte, ori pe podiumuri de mucava, delirând despre toate, dar mai ales despre prorpia-le criza identitara. O proiecteaza, in extenso, asupra natiei, de se poate asupra civilizatiei. Tropaim, ma non troppo. Vorba unui banc, înca biscuim, Maria Ta…

 *

Inflatia pe suprastoc a neo-kulturii sau inteculturii, atinge apogeul si risca implozii de gang, de hrube, de mausolee, de piete, de academii. Ruine si reziduiri, reciclare si revalorificare, substante si ebose, monetarie calp, money re-emis, la bursele neo-babilonice ale …ID- entitatii. No problem mate!.

*

Ia sa revedem lapidar, ce avem aici, privind peste umar: istoriile ne sunt scrise de un mitolog genial-Nicolae Densusianu, (Dacia preistorica) – recent confiscat de miscarea dlui Napoleon Savescu, fiul lui Sav (?) din U.S.A. – congrese de dacologie, neo-protocronism, contrat de dl Manolescu (Apolzan), într-un studiu acid din 1991, no problem. Sus, la Cetatile dacice, buldozere sparg ce a mai stat sub pamânt, murrus dacicus, iar un jurnalist al revistei dlui Napoleon, pe nume Brilinsky, este numit de presa deveana „ultimul dac”! Avem un ministru de externe vasnic urmas al celui cu „Cadavre în vid” , pre nume Baconski, no problem. Avem ministrii maghiari conlocuitori, inclusiv la sanatate si cultura, no problem. Avem stângism de dreapta si dreptaci de stânga. Românul ticea „ai dat cu stângu-n dreptul”!

 Avem DADAISM si contra- punctic, NUNUISM, voila!

 Avem – bunaoara în zona unde eu mai traiesc, Doamne tine-ma!, dealtfel, ziariste post- revolutionare, bune, Monalise Hihn, Nicole Ebner, sau redactori sefi ca Amarilldo Szekelly, no problem zic. Sa fiu înteles daca eventual simt piscatura de tântar (cu „” din A!) – a resentimentului de …ID-entitate. Avem si revista ID-ei contemporane, a dlui Patapievici, evident a unei culturi elitice, de ID-entitate pledând interculturalismul, voila, no problem mai draga. Avem dioaspore dar avem si miscari divergente, false concordii, excitate discordii, avem ce avem cu noi însine, astiia ! Avem o lustratie de nu se mai termina, toata falsa, toata aiurea. Avem victime si calai, într-un binom al perversitatii cu esapare în sus, în nasul Uitarii; relatia victima-calau este simptom socio-politic-cultural, mai draga: a fost numita sado-massochism. Ce paradigma retrograda, mai draga, mai darling! „ Mai animalule „ cum dixit Ion Ilici Iliescu unui ziarist…

*

Revenim la istorici: Grecul genial acad. A.D. Xenopol, cu trei volume „Istoria Românilor”, vreo patru editii, etimonul XENO fiind nitel al xenofobiei, no problem. Avem o obsedanta istoriologie si idem arheologie, un chtonic bulgar, Vasile Pîrvan, cu monumentala Getica…Avem un Victor Kernbach, mai ales cu a sa recent editata „ Universul mitic al românilor”…Îl avem pe Eliade si era sa fie si I P Culianu…Avem uituceala bibliotecilor incendiate, biografiilor re-cosmetizate, tablorulor ciuruite. Avem dileme si dileme vechi, vatre vechi si vetre noi. M-au inclus în dictionare…În cel al Fundatiei Române, când era sef Augustin Buzura, sunt cuprins la litera E, cu primele 10 carti. Autorii marelui dictionar sunt Papahagi, Zaciu si Sasu. Pe primii doi Dzeu sa-i ierte. Ulici ma onorase altundeva, Doinas altundeva, câtiva prin alte „ istorii”. Zecile de scuristi si turnatori, în felul lor, m-au „ inclus” si ei în dosarele de urmarire informativa (DUI) – ale fostei securitati. Sunt sigur ca „ noua securitate” continua „opera” la adapostul adânc – întunericitilor „ glossatori”. No problem.

 *

E plin drumul retro al „ memoriei”, de scrisuri, necroloage, un cimitir vesel, voila! Cui anume dau seama toti acestia? Tovarasii aveau sintagma „dare de seama”, mama lui proces verbal.

 Zona zoster a memoriei (românioase?)

 Îmi ramâne sincera placere de a reciti unele jurnale ale scriitorilor. Câteva sunt geniale. Multe mincinoase, crunta e mintirea de sine a celor care „ scriu”. În „zona zoster” a chinurilor meta si antimetafizice, avem o cohorta fara capete, de falangisti, mercernari ai noii finante, unii zic massonice. Mda. Avem califili, livresti, transmodernisti, fracturisti, horror-isti, hedonisti isterici, maniacali obsesivi, „pe pamânt avem de toate”, unii si sub pamânt. Oale sparte, vase funerare, mumii dintre cele ce în disperarea englezilor bombardati de V–urile nemtesti, au servit de combustibil în Londra blocata…

 *

O- la- la ! Despre „zona zoster” rulanta si gonflabila a „înalt prea fericitilor”, sunt multe de zis, dar mai multe de tacut. Nomine odiosus, chiar daca mai toti, în-robiti în negrele robe, unii au zis „ satane în sutane”, sunt dintre cei ce si-au schimbat numele, grecindu-le, bulgarindu-le, rusificându-le. No problem.

 *

La neofascism avem si neostalinism, neobolsevism, rascoale si revolutii televizate. Avem libertatea presei si libertatea de a trage cu pusca (idem dusca), cum scria Geo Dumitrescu. Avem un imn national care suna actual, absurd de actual: „Desteapa-te române!”. Noroc ca nu mai e cântat ca pe vremuri, fix la miezul noptii, la radio. Avem cobzari si rock-eri, bla bla si inflatie porno în creuzetul antimetafizic al pausalismului… Avem geti-begeti, baieti de baieti, (s)exegeti, apologeti,ce mai ? Avem!

*

Avem cantindanti Nobel sustinuti fest: Norman Manea, evreu, nicio legatura cu …manelele!) , Mircea Ivanescu, Mircea Cartarescu, ba si o droaie de fosti UTC-isti, azi mari exegeti ai …antimemoriei bine dirijate, voila! Foaie verde … Merde!

 *

Fiecare tara îsi are hotii si criminalii pe care si-i merita”, remember!

 Iubirea ca moartea e de tare…

 Arta poetica…A fost ab initio incantatie, descântec, daine si doine, arta este esentialmente psihedelica. „ Cântarea Cântarilor” era un mic manual de initiere pentru tinerii de sex opus; e plina metafora ei de plante cum s-ar zice etno- botanice, mir, crini, tamâie, etc- si de comparatii colosale, sânii, coapsele, picioarele, buzele iubitei Sulamite, a lui Solomon, sunt asemuite cu templele, cu Ierusalimul,.cu turmele de oi, cu narcisul, vinul, marul, se vorbeste de „ vremea cautarii” (preludiu ), de iezii care pasc crinii, de turnul lui David (gâtul iubitei), jumatati de rodii (obrajii),” doi sâni, doi pui de caprioara”,” miere, „ gradina încuiata” (sexul înca virgin), „capul plin de roua” (genial, metafora semintei masculine, a slobodului), „bratele drugi de aur” (mda), „ picioarele „stâlpi de marmora”, (mda), trandafir- crini rosii- buzele. Farmaconul – de unde „farmecul”, era acelasi cu cel actual.” Frumoasa ca Ierusalimul”…”ca oastea de razboi temuta”! „ Picioare frumoase cu coapse rotunde” , ochii- iezere de Hosbon”, si ceva în fine mereu actual, genial spus: „Iubirea ca moartea e de tare”! Teologii cei vechi si apoi cei crestini, considera idea ca „nazuinta spre o dragoste dintre soti este simbolul unirii lui Isus cu biserica. Sunt patru moduri de a interpreta Biblia, cel euristic fiind cel mai …elitic. Mda.

 *

În fine, din surse si resurse resuscitate si surescitate, în zona zoster a Rosiei Montane au aparut canguri, însa nu australieni, ci marca Goldenspritz. Vom Videa? Nu vom Videa? NU ?

 Salut voios de vip rânzos !

 Gelu DELASTRESSBOURG

Gura Humorului

iulie 2011

Arta conversatiei

DIALOG ÎNTRE COLEGI DE SERVICIU SI DE SCRIS!

 

 

By Bianca MARCOVICI & Eduard MATTES

 

 

Bianca MARCOVICI: Draga Edi Mattes, cum te descurci cu pasiunile, hobby-urile tale multiple, în afara serviciului, în ce constau ele si cum sunt echilibrate de meseria ta de arhitect la Socetatea de Electricitate” din Haifa, unde lucram împreuna ca vechi colegi?

Eduard MATTES: Hobby-urile mele nu sunt echilibrate de activitatea mea de arhitect! Ele sunt sarea si piperul din viata mea! Ce sa-i faci? A fi arhitect la Societatea de Electricitate nu este exact visul meu cu care-am început sa învat arhitectura si nici cel cu care mi-am terminat studiile la Bucuresti! Visam poate sa lucrez la niste proiecte de referinta ale lumii moderne! Dar, ca în orice vis, în marea majoritate a cazurilor, familia si digestia sunt cele mai importante asa ca faci ceea ce trebuie pentru pâinea cea de toate zilele! Pasiunile, caricaturile, grafica, fotografia îmi umplu cele trei sau patru ore dupa ce toti membrii familiei, mama si cei doi flacai ai mei, Roni si Eden, merg la culcare! Atunci îmi gasesc linistea necesara strajuita de multumirea sufleteasca dupa o zi de munca, acea liniste ca toti ai tai sunt sanatosi, multumiti si pregatiti de o noua lupta, ziua de mâine!

Dar tu, draga Bianca, cum te împarti tu între devizele tale de la serviciu si lumea ta de vers?

Bianca MARCOVICI: La aceasta întrebare pe care mi-o returnezi, as putea raspunde în putine cuvinte: meseria mea de inginer constructor se contopeste perfect cu poezia, mai mult, sunt un colaj modern si dependent. Inspiratia mea, dupa cum se poate citi din cartea antologica,Muntele meu, Carmel, 2011″ e tocmai o dovada a diversitatii temelor poetice pe care le-am abordat. Ele tin de nostalgia româneasca, dupa ce am parasit România acum 20 de ani împreuna cu familia. Aici, în Israel am prins radacini puternice, am deja 6 nepoti. Fetele mele au facut armata grea, s-au casatorit si deja au devenit competitive în meseria lor. Lucreaza în domeniul calculatoarelor. Nu uita ca am sosit în tara foarte târziu! Eu la aproape 40 de ani, sotul meu la vârsta de 45 iar cele doua fete ale noastre au sosit în Israel la vârsta bacalaureatului, deci înainte de armata care a urmat.

Cum te împaci cu gândul ca ai colaborat din începuturi la cartile mele, facându-mi grafica, iar la interior sunt si câteva din realizarile tale în grafica, adica pot sa-ti zic ca ti-am oferit o sansa sa-mi ilustrezi poemele” (Sic!), dupa care multi scriitori te-au contactat cerându-ti sa repeti succesul pentru cartile lor? Îti mai amintesti despre ce plachete de versuri este vorba, le mai ai prin casa? Poti reproduce un colaj?

Eduard MATTES: Este adevarat ca te-ai comportat ca o adevarata prietena ce esti si-ti multumesc ca mi-ai acordat încrederea de-a-ti decora cartile cu desenele mele (si eu… Sic!), carti deja decorate cu frumoasele-ti versuri! Cum ma împac cu gândul ca am colaborat din începuturi la cartile tale? Pentru mine a fost si-a ramas o cinste deosebita de ati sta aproape, la câtiva centimetrii de adâncile tale versuri, în plachetele pe care le-ai editat si care ti-au consolidat un nume rasunator în poezia moderna.

[pullquote]

Bianca Marcovici a debutat în poezie în anul 1981, sub pseudonimul Blanca, la rubrica „Diligenta Postala” a poetului Emil Brumaru (…) activa în Cenaclul „Junimea” din Iasi între anii 1981-1991 (…). Bianca Marcovici este din 1990 membra a Uniunii Scriitorilor din România – filiala Iasi, precum si membra a „Asociatiilor Scriitorilor Israelieni de Limba Româna” din anul 1999. Din anul 1991 a devenit si membra a Societatii „Junimea” din orasul natal Iasi. A facut parte din delegatia scriitorilor israelieni de limba româna la „Întâlnirile scriitorilor de pretutindeni” de la Neptun, Constanta, de doua ori, în anii 1996 si 1999. (cu care ocazie a participat la emisiuni la televiziune ?i lansari de carte în cadrul colocviului). Poeta a colaborat la reviste literare din România, Israel, Germania si reviste on line pe internet. (…) Poeme ale ei au fost traduse în limba ebraica în antologii comune cu al?i autori, de catre Andreei Fischof, de asemenea i-a aparut o placheta de versuri în limba engleza, „18 poeme”, în traducerea Luizei Carol , în limba germana în traducerea lui Radu Barbulescu, iar în limba franceza în cea a lui Georges Astalos si Nicole Pottier. A publicat nenumarate volume de poezie si proza.

[/pullquote]

Bianca MARCOVICI: Dar cititorul ar trebui sa mai stie si cu ce te ocupi la serviciu!

Eduard MATTES: N-as vrea ca cititorul acestor rânduri sa creada ca sunt un plictisit si-un plafonat în ceea ce priveste activitatea mea la serviciu, dar… adevarul nu este prea departe de cele relatate mai sus! Îmi desfasor activitatea într-un mediu dominat de inginerie si exactitate, în care munca de arhitect este privita ca ceva desuet! Mereu mi se spune, mai în gluma, mai în serios, când vreau sa mai ies putin din unghiurile drepte, ca oricum nimeni nu va observa creatia” mea! Si-atunci ma surprind întrebându-ma unde s-au ascuns toate visurile mele? Îmi amintesc anii studentiei si ceea ce visam noptile: visam ca proiectul meu s-a materializat, ca este real si ca ma plimb prin tridimensionalul imaginar devenit peste noapte, realitate! Priveam în toate directiile si corectam proiectul acolo unde era nevoie, totul în tridimensional! Ma trezeam a doua zi si ma repezeam la planseta unde materializam visul în linii, culori si unghiuri. Si-atunci, eram multumit! Azi, fac ce mi se cere, dar am grija sa ma privesc în fiecare dimineata în oglinda si sa ma investighez cu atentie daca nu a început capul meu sa semene cu un cub…! Atâta timp cât capul îsi pastreaza forma pe care o stiu, plec linistit la serviciu si ma îmbrac cu culoarea locului pentru a iesi cât mai putin în evidenta!!! Noroc ca am capatat a-colo si o alta atributiune, si anume aceea de-a organiza expozitii de-ale colegilor de lucru care, ca si mine, evadeaza uneori în arta!

Dar cum te lauzi tu cu ceea ce faci la serviciu?

Bianca MARCOVICI: Cred ca simpla enumerare a lucrurilor pe care la fac în meseria mea, cum ar fi Statii de înalta tensiune”, partea de constructie, ar sugera clar ca nu poate fi acesta izvorul meu poetic. Cred ca situatia internationala, razboiul, dragostea, explozia internetului (Impactul Virtualului”- titlu unei carti lansata la I. C. Român din Tel Aviv), muzica, domeniul în care am activat ca violonista 17 ani, pot fi clarificate ca subiectele mele forte din proza si poezia mea, cea memorialistica. Ma consider o poeta modesta care a încercat sa pastreze legaturile cu literatura din România, cu toate ca multi dintre israelienii de origine româna considera lucrul asta ca o pierdere de timp.

[pullquote]

Absolvent al prestigiosului Institut de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti, ceea ce nu l-a împiedicat sa deseneze portrete, sa sculpteze în lemn, sa picteze în ulei… Si totusi, pe cartea sa de vizita ca profesionist al artelor vizuale relevanta este calitatea de caricaturist. Poate si pentru ca, în acest domeniu, a avut cele mai mari satisfactii personale. (…) Eduard Mattes se înscrie cu succes pe linia predecesorilor. Membru al Asociatiei caricaturistilor din Israel si al Asociatiei internationale a caricaturistilor, al Uniunii artistilor plastici, a participat la expozitii în Egipt, Portugalia, Italia, Spania, Olanda, Japonia, România… (dr.Dorel Schor)

[/pullquote]

 

Eduard MATTES: Dar cum e privita literatura israeliana în limba româna, peste hotare?

Bianca MARCOVICI: Descopar ca suntem înca competitivi, suntem o mostenire lirica puternica”, asa cum se vede clar în presa româneasca din Israel si în cea din România. Unii dintre noi au reusit sa fie publicati în România, cartile noastre au fost recenzate în revistele literare din România si din Israel. Au loc întruniri literare la Ierusalim, Tel Aviv si Haifa cu schimburi literare aproape lunar. Cu toate astea suntem (unii dintre noi!) ignorati când e vorba de ce am vazut si auzit la stirile culturale de la TVR CULTURAL legate de Salonul de carte” de la Bucuresti care se desfasoara zilele acestea. Ungaria e invitata ca membra de onoare anul acesta, Spania a fost invitata anul trecut. Mie personal nu mi s-a cerut colaborarea. Nici nu mai am pretentia sa fiu invitata. Poate ar trebui sa ma reculeg. Viitorul nostru literar sta în limba ebraica. Lucrul asta l-am simtit în cartea mea de poezie Espresso dublu la Ierusalim”, carte bilingva, ebraico-româna, carte receptata deja în presa israeliana.

Dar cum te lauzi tu cu expozitiile?

Eduard MATTES: Da, cu expozitiile mele ma laud într-adevar! Am câteva în fiecare an, sunt unul din candidatii la Premiul Ianculovici” pe care doresc din tot sufletul sa-l merit si sa-l primesc iar anul acesta urmeaza sa expun fotografie la Bucuresti, în galeria artistului fotograf român Gabriel Boholt din incinta cinematografului “Patria”. De asemeni, dupa succesul pe care l-am avut anul trecut cu creearea cupei comemorative pentru Memorialul Iosif Mattes” la box de la Iasi, anul acesta vreau sa proiectez iarasi o cupa sau o placheta pentru acest eveniment dedicat memoriei scumpului meu tata, fost antrenor emerit, decedat în anul 2000.

Bianca MARCOVICI: Acestea fiind spuse, ma bucur ca am gasit timpul necesar sa mai sporovaim putin si despre noi, în aceste vremuri tensionate si sumbre, mai ales ca ne stim de-o viata iar anii ne poarta pe-ale lor valuri învolburate si nu ne dam seama de fuga lor!

Bianca MARCOVICI & Eduard MATTES

Haifa, Israel

iunie 2011

————————————————

Bianca MARCOVICI, nascuta Grimberg, la 22 iunie 1952, Iasi. Poeta israeliana de limba româna, violonista si inginera de profesie. A absolvit „Universitatea populara” de 5 ani si Liceul de muzica „Octav Bancila“, din Iasi, sectia vioara. De asemenea ea este absolventa a „Facultatii de Constructii Civile si Industriale” a Institutului Politehnic din Iasi (1976). În 1991 a emigrat în Israel împreuna cu toata familia. În perioada 1984-1987 a fost membra a Orchestrei Comunitatilor evreiesti din Bucuresti si Iasi, efectuând turnee în Israel, Elve?ia si Statele Unite ale Americii. Intre 1990 – 1991 a lucrat timp de un an ca redactor pentru carti tehnice la Editura „Omnia” din Iasi. În acceasi perioada a fost vicepresedinta Asociatiei de prietenie România-Israel-filiala Iasi, alaturi de violonistul Bujor Prelipceanu, care îndeplinea func?ia de pre?edinte. Lucreaza în prezent ca inginera la “Societatea de Electricitate” din Haifa, în Israel.

Activitatea literara

Bianca Marcovici a debutat în poezie în anul 1981, sub pseudonimul Blanca, la rubrica „Diligenta Postala” a poetului Emil Brumaru, în Revista “Cronica”, Iasi, 1981 si în acelasi an în Revista „Convorbiri literare”. Ea a fost activa în Cenaclul „Junimea” din Iasi între anii 1981-1991, de asemenea a participat la începutul activitatii ei literare la Cenaclul: „În numele poetului” condus de poetul Cezar Ivanescu (un grupaj de poezii i-a aparut atunci în revista „Luceafarul”). Bianca Marcovici este din 1990 membra a Uniunii Scriitorilor din România – filiala Iasi, precum si membra a „Asociatiilor Scriitorilor Israelieni de Limba Româna” din anul 199. Din anul 1991 a devenit ?i membra a Societa?ii „Junimea” din orasul natal Iasi. A facut parte din delega?ia scriitorilor israelieni de limba româna la „Întâlnirile scriitorilor de pretutindeni” de la Neptun, Constanta, de doua ori, în anii 1996 si 1999. (cu care ocazie a participat la emisiuni la televiziune si lansari de carte în cadrul colocviului). Poeta a colaborat la reviste literare din România, Israel, Germania si reviste on line pe internet. În anul 2001 a fost aleasa în Conducerea Asocia?iei scriitorilor israelieni de limba româna, dar a fost nevoita sa se retraga dupa 8 luni din motive personale. Poeme ale ei au fost traduse în limba ebraica în antologii comune cu al?i autori, de catre Andrei Fischof, de asemenea i-a aparut o placheta de versuri în limba engleza, „18 poeme”, în traducerea Luizei Carol , în limba germana în traducerea lui Radu Barbulescu, iar în limba franceza în cea a lui Georges Astalos si Nicole Pottier. A publicat nenumarate volume de poezie si proza.

***

Eduard MATTES, arhitect, grafician, caricaturist, sculptor. Nascut în România, stabilit în Israel; Fiul renumitului antrenor de box Iosif Mattes din Iasi.

Iata cum ni-l descrie criticul de arta dr. Dorel Schor: „… Absolvent al prestigiosului Institut de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti, ceea ce nu l-a împiedicat sa deseneze portrete, sa sculpteze în lemn, sa picteze în ulei… Si totusi, pe cartea sa de vizita ca profesionist al artelor vizuale relevanta este calitatea de caricaturist. Poate si pentru ca, în acest domeniu, a avut cele mai mari satisfactii personale. (…) Eduard Mattes se înscrie cu succes pe linia predecesorilor. Membru al Asociatiei caricaturistilor din Israel si al Asociatiei internationale a caricaturistilor, al Uniunii artistilor plastici, a participat la expozitii în Egipt, Portugalia, Italia, Spania, Olanda, Japonia, România… În Israel, printre altele, a initiat si organizat prima expozitie româneasca de grup, precum si, în relatie de parteneriat, prima expozitie de caricatura israeliana în România…”

———————————————————-