PE OMUL SINGUR
pe omul singur îl ucizi
întâi
eu am fost mereu
ucis – pentru că
mereu am fost
singur Continue reading “ADRIAN BOTEZ: DEZAMĂGIRI PERFECTE”
PE OMUL SINGUR
pe omul singur îl ucizi
întâi
eu am fost mereu
ucis – pentru că
mereu am fost
singur Continue reading “ADRIAN BOTEZ: DEZAMĂGIRI PERFECTE”
HORA BUCOVINEI
Bucovineana Horă plânge
departe e – şi iar se strânge
e cântec vechi – din regi uitaţi
odat’ cu grâul semănaţi Continue reading “ADRIAN BOTEZ: HORA BUCOVINEI”
VOIEVOZII SFINŢI POGOARĂ DE LA STÂNE
voievozii sfinţi pogoară de la stâne
voievozi daco-valahi din vremi bătrâne
cămaşa morţii – hotărâţi – o-mbracă
să fie Neamul lor ca o prisacă Continue reading “Adrian Botez: Războiu-i să nu-ți uiți Sfinții Martiri !”
SENILITATEA TOAMNEI
babe ştirbe – fâlfâindu-şi buze moarte
frunzele din nuc – senile – au uitat cum să se poarte…
prea e mult albastru în cupole goale
orice şoaptă din cealaltă lume vine-agale… Continue reading “Adrian Botez: NECESARA GRINDĂ”
COMENTARII DIN MARGINEA PLOII
comentez – din
marginea ploii – fără a ţine cont că-s şi eu
ploaie
şiroaie
de cuvinte – din ce în ce mai
greoaie… Continue reading “ADRIAN BOTEZ: COMENTARII DIN MARGINEA PLOII”
VÂNT SĂRUTĂ VESTEJITE GURI DE FRUNZE
vânt sărută vestejite guri de frunze
perigeul – perigeul – mirele bocind mirese
galeşe – căzând în galben – preotese
ale-altarului de-ngheţ – fără lehuze… Continue reading “ADRIAN BOTEZ: Veghetorii Sângelui”
CURĂŢENIA DE SÂMBĂTĂ
sâmbăta – bunica mea făcea
curăţenie – în casa veche – şi
fără să-mi dau seama
cum – începeau să dispară – rând pe rând şi
unul după altul – o
mulţime de lucruri şi contururi Continue reading “ADRIAN BOTEZ: CURĂȚENIA DE SÂMBĂTĂ”
TOAMNA ÎN PĂDURE
vii cu dar împărătesc şi cu odoare
vii cu sfântul aur al măririi din Culoare
vii cu Crist – Frumosul care doare
precum cântul îngerilor sus – în rai
cari spre Duh aprinde orice strai Continue reading “ADRIAN BOTEZ: Toamnă luminată, pentru cei frumoși – și avertismente, pentru cei urâți…”
CONFIRMARE
un vreasc a trosnit sub picior
ură şi dorinţă de crimă
sete sălbatică – de a incendia
întreg universul Continue reading “ADRIAN BOTEZ: VIZIUNE SACRĂ”
ORBUL NORILOR ŞI MARTIRUL SÂNGELUI DEMIURGIC: volumul “TREPTE – 120+1”, de PAUL SPIRESCU
(Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2017)
Recenzie de Adrian Botez
Vine o vreme…vine o vreme când daimonul Poetului, al Orbului Vizionar, se confruntă cu sine însuşi. Se confruntă cu viziunile şi revelaţiile Norilor…se confruntă cu propriul Sânge Celest! Continue reading “ADRIAN BOTEZ: Recenzie la volumul “TREPTE – 120+1”, de PAUL SPIRESCU”
AFTELE, MASTURBAREA ŞI RATAREA CONTINUĂ A ESENŢIALULUI: vol. „TRANSFER”, de LIVIU IOAN STOICIU
(Editura Polirom, Iaşi, 2017)
Despre spaţiul cu „n” dimensiuni, despre „scurtcircuitarea” temporalităţilor, până la desfiinţarea lor în Unica Sinteză Atemporală – se ştie şi se vorbeşte de mii de ani, prin ALCHIMIE şi ASTROLOGIE. Din păcate, „cele mai înalte ştiinţe” (cum le numeşte Învăţătorul, din nuvela belgianului Jean Ray – „Psaltirea din Mainz”) n-au fost şi nu sunt la îndemâna oricui: ele sunt supranumite „ştiinţe regale”, au fost practicate de preoţii templelor sacre şi de cei mai dotaţi spiritual dintre ucenicii lor, iniţiaţi o viaţă de om… – …şi, de aceea, şi azi, în aşa-zisa „modernitate”, ele sunt luate în râs (mai abitir ca altădată!), de tot mai josnica populaţie de plebei ignari, aprope grohăitori, ai Terrei… Continue reading “ADRIAN BOTEZ: Recenzie la vol. „TRANSFER”, de LIVIU IOAN STOICIU”
[Nota redacției – Candidat la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2017: Prof.dr. ADRIAN BOTEZ]
PĂDURILOR
pădurilor – voi – armonizatelor de
muzica silfilor – ondinelor şi
salamandrelor – nimeni
nu se mai gândeşte la
voi – decât ca la rentabilă
cherestea Continue reading “ADRIAN BOTEZ: În fiecare dintre noi creste-un copac”
[Nota redacției – Candidat la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2017: Prof.dr. ADRIAN BOTEZ]
TOAMNĂ STEARPĂ
o toamnă stearpă şi piezişă
desfacu-şi păsările cuiburi
grădina lumii e pietrişă
ceruri se depărtează – tulburi Continue reading “ADRIAN BOTEZ: TOAMNĂ STEARPĂ”