„Pe cel ce se bucură în Domnul,
nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui.”
Ioan Gură de Aur
Bucuria este o trăire care generează o stare de bine, ne încarcă cu energie, încât simțim nevoia să o exteriorizăm prin expresia feții, a gesturilor și a vorbelor. Sufletul omului este însetat de bucurie, de ea avem nevoie, după ea alergăm, dorim să ne umplem clipele vieții cu cât mai multă bucurie și să alungăm tristețea. Continue reading “VAVILA POPOVICI: Bucuria sărbătorilor de iarnă”
Dumnezeul cel veşnic este un loc de adăpost. – Deuteronom 33:27
Cuvântul „adăpost” poate fi tradus prin „casă”, sau „locuinţă”, ceea ce ne face să credem că Dumnezeu este căminul şi locuinţa noastră. Există plinătate şi dulceaţă în metafora aceasta, fiindcă ne iubim căminele, chiar dacă sunt căsuţe umile. Cu mult mai mult Îl iubim pe Dumnezeu, „căci în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa” (Fapte 17:28).
Acasă ne simţim în siguranţă, închidem lumea afară şi locuim în siguranţă şi pace. În acelaşi fel, atunci când sunt cu Dumnezeu, „nu mă tem de nici un rău” (Psalmi 23:4). El este scutul şi apărarea noastră, adăpostul nostru în vreme de nevoi. Continue reading “Gândul de azi: Ce ne promite de fapt!?”
“Evreii consideră că este normal să-i scuipe pe creştini pe străzile Ierusalimului“, declară părintele Pierbattista Pizzaballa, custodele Vaticanului pentru locurilor sfinte din Ierusalim.
Citat într-un interviu din ziarul Haaretz, după un nou incendiu şi vandalizarea unei mânăstiri a ordinului Trappist în Latrun, unde inscripţia “Iisus a fost o maimuţă” a fost mâzgâlită în evreieşte, Pizzaballa i-a atenţionat pe evrei asupra modului în care creştinii sunt trataţi în Israel.
În legătură cu vechea problemă a incidentelor în care evrei ortodocşi extremişti îi flegmează pe membrii clerului creştin, Pizzaballa a declarat: <<Când am venit în această ţară, mi s-a spus că trebuie să ştiu că, dacă umblu în sutană prin oraş [Ierusalim], oamenii mă vor scuipa şi să nu mă consider jignit, întrucât e normal>>.
Continue reading “Adrian Botez: CUMPĂNĂ FRÂNTĂ…”
Am rămas de-a dreptul stupefiat şi indignat în acelaşi timp când am dat peste un articol intitulat pompos „Iisus nu a existat niciodată, susţine un cercetător, care a analizat 126 de texte istorice”, articol prezentat pe Mediafax, fiind preluat de pe prestigiosul The Daily Mail.
Si am fost nerăbdător să îl citesc, deşi ştiam din start că avem de-a face cu o nouă diversiune de genul „Codul lui da Vinci”, „Evanghelia după Iuda” sau „Mormântul pierdut al lui Isus”.
De pe Mediafax a fost preluat apoi pe alte site-uri de limbă română cum sunt Realitatea. net, Ştirile ProTv şi altele mai puţin populare.
Articolul respectiv este semnat de un oarecare Michael Paulkovich şi aş fi rămas doar la a-l citi dacă nu aş fi văzut impactul pe care l-a avut în mediile sociale şi dacă nu aş fi citit câteva din sutele de comentarii. Continue reading “Isus Hristos este un personaj istoric, domnule Paulkovich”
A existat cu adevărat Isus Hristos, sau creştinismul s-a construit doar pe o legendă? Puţini cărturari au pus la îndoială existenţa lui Hristos, dar unii duşmani ai creştinismului încearcă să demonstreze contrariul.
Într-un proces contra Vaticanului, Biserica a fost acuzată că a inventat istoria existenţei lui Isus. Chiar dacă cazul a fost refuzat de către justiţie în Februarie 2006, reclamantul Luigi Cascioli a făcut apel.
Argumentul în contra existenţei lui Isus a fost făcut public la televiziunea naţională într-o transmisie de la CNN, cu următoarea declaraţie surprinzătoare: Continue reading “A fost Isus cu adevărat o persoană reală?”
Marele şi Bătrânul Chilean era
respectat şi cinstit – în acel
orăşel de
graniţă – cât şi Continue reading “Adrian Botez: MARELE ŞI BĂTRÂNUL CHILEAN”
O REUŞITĂ ÎNCERCARE DE REABILITARE A LITERATURII ROMÂNE VECHI: CARTEA LUI ADRIAN BOTEZ –
„DOSOFTEI – VESTITORUL LUI EMINESCU”[1]
de Octavian Constantinescu
Scrisă aşa cum este, cartea despre mitropolitul Dosoftei nici nu poate fi lăsată din mână, aproape ca un roman poliţist, datorită minuţiozităţii şi tenacităţii de “şoricar“, cu care autorul scormone după un adevăr ştiut de mulţi, dar acceptat de foarte puţini: poporul acesta are un destin supra-terestru, el este matricea, găoacea, cuibul din care au plecat alte limbi şi neamuri.
Cea mai surprinzătoare ştire, care vine să întărească adevărul acesta, este faptul (net!) că, în India, 800.000 (opt sute de mii!) de persoane vorbesc o limbă cvasi-românească. Nu mai dau şi alte detalii. Continue reading “Recenzie la: „DOSOFTEI – VESTITORUL LUI EMINESCU” de ADRIAN BOTEZ”
Elton John: „Noul papă este minunat. Sunt atât de entuziasmat de umanitatea sa, de modul în care se concentrează asupra unei credinţe întemeiate pe modestie. El aduce lucrurile la esenţă, afirmând că totul este pur şi simplu o problemă ce ţine de iubire, de aducere a oamenilor împreună, fără excepţie”
“Ierarhia bisericii, tradiţionaliştii, sunt probabil scandalizaţi, însă vremurile s-au schimbat. Dacă Iisus ar fi trăit în zilele noastre, nu îmi pot închipui că (…) acest mare om ar fi spus că acest lucru (căsătoriile între persoane de acelaşi sex, n.r.) nu se poate produce“, a mai spus Elton John, potrivit dailystar.com. – Sursa: http://www.b1.ro/stiri/monden)
Continue reading “Elton John, Papa Francisc și Evanghelia Lui Isus Hristos”
În cele de mai jos, vom expune un punct de vedere strict uman (şi consecutiv trăirii noastre de Duh, personale!), asupra „chestiunii divine”. Nu avem pretenţia că nu greşim (orice gând poate fi/se poate situa la limita blasfemiei, ba chiar dincolo de ea, dacă nu se depăşeşte pe sine, întru extază impersonală!), dar avem certitudinea sincerităţii liminare a credinţei noastre, în cele afirmate mai jos!
Dar, în plus, avem şi certitudinea funcţiei cosmice a Lui HRISTOS-DUMNEZEU – care este însăşi expresia SUPREMEI NECESITĂŢI DIVINE, de a ieşi din „discreţia excesivă” („discreţie” care a compromis-o, parţial, în ochii umanităţii!) – şi A SE EXPLICA PE SINE, de a intra în comuniune cu propria creatură, într-un proces admirabil şi adorabil, de eliberare spirituală, prin abolirea „proprietăţii divine arbitrare”, şi instituirea „achiesării conştiente” a omului, la Legea Divină – omul re-trezit la Viaţa Duhului, prin posibilitatea/ŞANSA COSMICĂ de fraternizare cu Dumnezeul său. Continue reading “Adrian Botez: HRISTOS ŞI SUPREMA NECESITATE DIVINĂ”
(fragmente de corespondenţă)
…Probabil că aveţi oarece dreptate, atunci când afirmaţi că trebuie să am mai multă încredere în oameni/omenire! Şi eu mă gândesc, tot mai des, că e/ar fi bine să am mai multă încredere în “anticorpii” spirituali, pe care Hristos i-a pus in om… – …Mircea Eliade zice, în Les Trois Grâces, că este imposibil ca Dumnezeu să nu fi lăsat, în OM-Fiul Omului, “secretul/miracolul nemuririi” – al “tinereţii fără bătrâneţe şi vieţii fără de moarte”! Şi dacă a făcut acest lucru Dumnezeu (şi eu nu mă îndoiesc de aceasta, nici măcar o clipă!) – înseamnă că vom putea rezista (cei cu EDUCAŢIE ŞI CREDINŢĂ CREŞTINĂ AUTENTICĂ!), la toate “politicile” maloneste (de la nivel de oraş, ţară, planetă!) – “politici” demente, “politici” trădătoare, jefuitoare de Patrie şi de popoare, “politici” criminale! – dar noi vom rezista, prin credinţa/trăirea creştină (autentică şi vie!), la toate încercările satanice, care au loc şi ne revoltă, ori ne “bagă în răcori” (după fire şi caracter!), acum/azi, mai mult decât oricând, pe Terra! Continue reading “Adrian Botez – CINE SUNTEM CU ADEVĂRAT ŞI CE (NE) CREDEM”
Tradiția lumii ortodoxe “bate“ adevărul istoric și biblic al Sfintelor Scripturi
Paradigma identificată în Faptele apostolilor ai Domnului Iisus nu se mai regăsește la Biserica Ortodoxă. Cititorii sunt invitați să compare și să vadă diferența crasă între doctrina, credința și practica lăsată de tiparul Sfintelor Scripturi, față de ceea ce s-a ajuns astăzi să se propovăduiască și să se practice de biserică.
Dacă în vremea scrierii Faptelor apostolilor și a creștinilor din primele secole, credința, lauda și glorificarea era adusă numai Singurului Dumnezeu și Mântuitor, Iisus Hristos, Celui care Și-a jertfit trupul la Golgota (înlocuindu-ne în moarte), astăzi tot ceea ce înseamnă Biserică Ortodoxă leagă certitudinea și afirmarea ei prin particularități specifice, care nu sunt altceva decât superstiții și neadevăruri, inventate pentru a da faimă locului, atracție și beneficii. Continue reading “Superstiții. Minciuni și Adevăr.”
Poporul Meu va pieri, pentru că nu mai cunoaște pe Domnul.
Cunoștința despre Sfânta Scriptură a crescut foarte mult, acum, față de anii dinainte de Revoluție.
Totuși, înțelegem incomplet, cât trăim pe acest Pământ, căci spune apostolul Pavel: “acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaște pe deplin, precum am fost cunoscut și eu.” (1 Corinteni, 13:12). Însă, un lucru este cert: învățătura care contrazice Biblia nu e corectă, și, probabil, acei oameni nu sunt duhovnicești. Continue reading “Mărturia care rămâne: ESTE SCRIS”
V-am spus de mai multe ori că încerc să scriu o carte cu titlul « Fizica nucleara a mintii» Undeva în unul din capitolele « draft » ale acestei cărti scriam:
«In clipele cele mai grele ale vietii mele , fără ca cineva să mă învete, când trăiam stări ale constiintei joase; deprimare, suferință, indoială , frică, spuneam «Tatăl nostru».
De fapt cred că reuseam să alung «gândurile negre» repetând la infinit această rugăciune. Si miracolele au început să apară. Am incercat sa-mi explic.
“Tatal Nostru” este rugăciunea pe care ne-a lăsat-o Iisus Hristos, ori numai aceasta cunoastere, a provenientei sale, ne vorbeste de la sine despre puterea si lumina sa. Continue reading “Edgar Cayce despre rugăciunea “Tatăl nostru ””
Revista ARMONIA - Saltmin Media 