Dragos Paul Aligica: În orice democrație dezbaterea este esențială, nu e o chestiune opțională!

Despre dezbatere în sistemul democratic.

Democratia are doua dimensiuni, doua paliere de functionare:

1. Pe de o parte un sistem democratic presupune o functie de formare a opiniilor si preferintelor cetatenilor: asa numita democratie deliberativa. (Deliberativa pentru ca se considera ca opiniile si preferinte intr-o democratie functionala trebuie sa se formeze pe baza de discutie, dezbatere, deliberare si dialog public – transparent, deschis). Continue reading “Dragos Paul Aligica: În orice democrație dezbaterea este esențială, nu e o chestiune opțională!”

Advertisements

Mihail Șora – Vorbește despre libertate, ca filozof comunist, profitând de naivitatea oamenilor de bună credință

Șora, în anii de democrație vorbește despre libertate deși (în fond) ca om el este tare îngrădit-îngrămădit de-un spirit comunist în gândire, iar în comunism, fiind un comunist sadeà, se bucura de toate marile privilegii ale orânduirii prin funcții suspuse – astfel că posedat fiind de-un spirit de vulpe moralizatoare, vorbele sale la rampă n-au niciun fundament de-a fi băgate-n seamă.

Activenews.ro, sub semnătura lui Andrei Nicolae publică o pagină reală despre comunistul de meserie, Mihail Șora, atașat cultural la Emag: Continue reading “Mihail Șora – Vorbește despre libertate, ca filozof comunist, profitând de naivitatea oamenilor de bună credință”

Politically correct: Să respecți spiritul democratic, libertatea de exprimare, valorile reale așezate istoric

Dar ce înseamnă democrație?

Cazurile “Rarinca” şi “Olguţa” repun întrebarea: de ce sînt procurorii magistraţi?

ion-spanu.300Editorial de Ion Spânu

Scăderea încrederii populaţiei în Justiţie, aşa cum arată sondajul Eurostat, pune cu adevărat la îndoială existenţa statului de drept în România. Devenită aproape un slogan umoristic, sintagma „statul de drept” a cunoscut în ultima vreme o degradare semnificativă. Un lucru rămîne cert: statul de drept nu există în afara Justiţiei!

De-a lungul vremii, încă din secolele XVII-XVIII, cînd a apărut, „statul de drept” a cunoscut numeroase definiţii, dar, oricît de sofistificate au fost acestea, pînă la urmă s-au topit într-un singur cuvînt: DEMOCRAŢIE. Văzut ca supremaţia absolută a Legii în scopul respectării drepturilor şi libertăţilor individuale, „statul de drept” este, în forma lui cea mai pură şi simplă, garanţia că Puterea statului nu-l îngenunchează pe cetăţean, ci pune deasupra oricăror valori LIBERTATEA şi DREPTURILE sale. Continue reading “Cazurile “Rarinca” şi “Olguţa” repun întrebarea: de ce sînt procurorii magistraţi?”

ANDREI PLEȘU: Cum se ratează o dezbatere

Nu-mi intră în cap că un copil poate creşte ca lumea fără prezenţa feminină a mamei, sau spunînd „mamă” unui domn… Ştiu că, afirmînd asta, mă fac antipatic preopinenţilor mei, mai „branşaţi” decît mine la corectitudinea politică. Dar şi aici am o mică nedumerire. Cum se face că partizanii „diferenţei” legitime, ai democraţiei nediscriminatorii, ai dreptului la opinie şi la autodefinire nepoluate de dogmatism totalitar, îmi interzic să fiu, eventual, de altă părere decît ei. De unde ştiu ei că adevărul şi dreptatea sînt, necondiţionat, definitiv şi irevocabil de partea lor. Că dacă nu zic ca ei în toate cele sînt într-o gravă eroare. Bun. Şi dacă sînt, cu adevărat, în eroare la ce să mă aştept? Stigmat? Oprobiu public? Arestare? Păi nu tocmai cu astea ne luptăm? (Andrei Pleșu)

Andrei PLesuOri de cîte ori asist la dezbaterile organizate de televiziunile autohtone, îmi amintesc de lecţia despre partenerii „nedialogabili“, pe care, cu ani în urmă, a oferit-o cîtorva prieteni mai tineri un mare gînditor ignorat pe piaţa noastră de idei: Alexandru Dragomir. Ideea lui era că, în anumite condiţii, în ciuda tuturor aparenţelor, schimbul de replici între doi sau mai mulţi parteneri de discuţie nu se încadrează în categoria „dialog”. Continue reading “ANDREI PLEȘU: Cum se ratează o dezbatere”

Ce s-a întâmplat în Irlanda

 Referendum Irlanda, nu mai  o țară crestinaCE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN IRLANDA?

Lucruri teribile s-au petrecut in Irlanda pe 22 mai. In primul si cel mai important rind, 36% din irlandezii cu drept de vot, adică 62% dintre cei care s-au prezentat la vot, au votat ca Irlanda să nu mai fie o țară creștină. Au renunțat la moștenirea spirituală a părinților lor. Au respins ceea ce vreme de mii de ani specia umană a considerat potrivit pentru societate, si au îmbrățișat o practica nouă, straină experientei umane în universalitatea ei.

Au respins asocierea naturală a femeii și a bărbatului, cu scopul de procreare și perpetuare a speciei uname, și au îmbrățișat ca normă legislativa asocierea nenaturală și perversă a ființelor umane.

Continue reading “Ce s-a întâmplat în Irlanda”

Andrei Marga: Chestiuni delicate

Andrei Marga«Nu orizontul de cunoaştere, mai larg sau mai restrâns, distingea candidaţii, ci cu totul altceva: disponibilitatea de a se angaja pe altă rută decât cea pe care, din nefericire, politica românească stagnează de ceva vreme şi care înseamnă duplicitate, reducerea competenţei la descurcare, preferinţa pentru inşi slab pregătiţi şi sărăcia de idei.»

Andrei Marga

În campania prezidenţială 2014 din România s-au ridicat trei chestiuni delicate: este pregătit cineva care a lucrat numai în provincie pentru principala funcţie în stat? se cuvine să devină preşedintele ţării membrul unei minorităţi etnice? poate fi un luteran, într-o ţară majoritar ortodoxă, acel preşedinte? Continue reading “Andrei Marga: Chestiuni delicate”

Ultimul discurs şocant al lui Gaddafi împotriva “Noii Ordini Mondiale”

Gaddafi-5Ei vor să ne ia libertatea pentru a o înlocui cu stilul american de jecmănire a oamenilor, denumit capitalism!

Liderul libian Gaddafi a fost omorât acum aproape 3 ani, la sfârşitul lui 2011, de rebelii finanţaţi de CIA. Ce s-au întâmplat cu libienii de atunci? O duc mai bine? Bineînţeles că nu! În continuare, se confruntă cu războaie civile, terorişti, instabilitate şi mizerie. Din păcate, pentru populaţie, bunăstarea socială introdusă de regimul Gaddafi s-a risipit ca un fum. Citez câteva fragmente dintr-un articol publicat în octombrie 2011 pentru a arăta această bunăstare (Adevărul ascuns despre Gaddafi şi Libia. Jos cu cenzura mass-mediei şi cu minciunile politicienilor!): Continue reading “Ultimul discurs şocant al lui Gaddafi împotriva “Noii Ordini Mondiale””

Dilema unei tinere – criza lumii de azi

90gugluTeofil Gavril

Creştinismul a avut un parcurs tare zbuciumat de-a lungul existenţei sale:

Unele perioade în care a fost persecutat masiv, dar şi unele perioade în care a devenit persecutantul. Perioade în care a fost uşor de trăit ca şi creştin, dar şi perioade în care a fost dificil să-ţi trăieşti creştinismul. Perioade în care creştinii erau apreciaţi, dar şi perioade în care aceştia au fost batjocoriţi.

Perioade în care creştinii au fost de mare ajutor societăţii, jertfindu-se pentru alţii dar şi perioade în care creştinii au devenit un soi de club exclusivist. Pe suprafaţa pământului şi acum există alte zone în care creştinii se află în diferite posturi.

Există zone în care acum creştinii sunt prigoniţi, ucişi, torturaţi dar există şi zone în care creştinii „o duc bine”.

Continue reading “Dilema unei tinere – criza lumii de azi”

DE CE OARE NU AM TRĂIT ASA DE LA ÎNCEPUT?

Comunismul Jianu Liviu-Florian

Odioase vremuri am putut să trăim în socialismul românesc!

Atunci, viața era condamnată la torturi atroce, precum:

– creșterea nivelului de trai / cap de locuitor;

– case de cultură / cap de locuitor;

– teatre / cap de locuitor;

– fabrici / cap de locuitor;

– uzine / cap de locuitor;

– școli / cap de locuitor; Continue reading “DE CE OARE NU AM TRĂIT ASA DE LA ÎNCEPUT?”

Alex Visinescu, sfidează justitia din România!

AlexandruVisinescuUn bătrânel responsabil de moartea multor oameni, duce o viață liniștită în centrul Bucureștiului

După instaurarea regimului comunist în 1946, România, la fel ca și celelalte țări ocupate de sovietici, a intrat în era epurării rapide și violente a elitelor politice din perioada interbelică. În anul 1948 a fost înființată, după modelul sovietic, DIRECȚIA GENERALĂ A SECURITĂȚII POPORULUI, cunoscută pe scurt, sub denumirea de SECURITATE. Organul de represiune era dirijat de o echipă condusă de Gheorghe Pintilie și adjuncții săi: Alexandru Nicolski, Vladimir Mazuru și trei agenți sovietici.

În Codul Penal al României au fost introduse infracțiuni cu denumiri demonstrative, caracteristice procesului de bolșevizare a țării: „uneltirea contra orânduirii sociale”, „subminarea economiei naționale” „elemente destabilizatoare”, „elemente reacționare” etc., iar cei care se opuneau sau nu simpatizau cu regimul, erau catalogați ca „dușmani ai poporului”, fiind arestați, anchetați violent și trimiși în închisorile politice din România. Continue reading “Alex Visinescu, sfidează justitia din România!”

Titus Corlățean și familia creștină

Titus Corlăţean critică politica de nediscriminare a UE față de comunitatea LGBTTitus Corlăţean critică viziunea  UE 

 Asociația Secular-Umanistă din România cere demisia ministrului de Externe, Titus Corlățean

Titus Corlățean, de ASUR,  este practic acuzat că este un creștin  autentic, unul din cei cca 90% de români. Este acuzat că domnia sa nu se aliniază la aberantele “norme” europene,  la drepturile omului…legate de homosexualitate și  lesbianism impuse de legislativul UE.

Corlățean critică politica de nediscriminare a UE

Dar ce ar dori infractorii? Să nu fie discriminați. De ce nu sunt lăsați țiganii să aibă și ei libertatea nediscriminatorie de a nu se integra în civilizația și legile de viață ale majorității, ale țărilor membre UE? Să-i lase liberi să trăiască cum doresc, să-și urmeze tradiția și voia lor, să cerșească pe mai departe, să se așeze liber unde vor și în condiții precare după cum au ei obiceiul?! Continue reading “Titus Corlățean și familia creștină”

Adrian Botez: “Bătrân Ovidiu” și alte poeme

OvidiuBĂTRÂN OVIDIU

străin – barbar şi

singur – exilat dintre limbile-nţelese cu

mine : un ovidiu al

lumii – fără pace – fără veşti – cu

lacrimi secate

am decăzut dintr-o împărăţie – căreia

numele i-am uitat – şi

adresa

în această limpezime alburie – incertă

între gheţuri sloită – nu

sunt demult: ieri

culegeam flori de foc – şi

făceam salturi mortale – în divine

alcooluri Continue reading “Adrian Botez: “Bătrân Ovidiu” și alte poeme”