Antonia Pup, fosta preşedintă a Consiliului Naţional al Elevilor, este acum studentă la Istorie, în Timişoara. Tânăra a luat Bacalaureatul cu media 10, dar a refuzat premiul oferit de Guvern pentru absolvenţii care au obţinut această performanţă. Antonia acuză presiunile care se fac asupra părinţilor săi care sunt angajaţi la stat pentru ca ea să tacă din gură.
Ea este Arya. Din păcate a sarit din remorca in care se afla dupa ce si-a deschis cusca cu intentia de a merge la stapan la masina , insa acesta plecase de pe loc fara sa observe si a mers pana in alt oras. Nu se stie exact unde a sarit, insa se pare ca ea a fost vazuta in Teiuş (el mergand Cluj-Sibiu). Cu o saptamana inainte de pierderea ei a fost impuscata o alta femela pierduta din aceeasi rasa asa ca am stat toti cu sufletul la gura sperand sa nu aiba aceeasi soarta. Solidaritatea de care au dat dovada oamenii a fost de neimaginat. Nu m-am asteptat vreodata sa vad atatia oameni iesind la cautari in zone si in orase unde se parea ca ar fi fost observata, in special in Teius si Aiud. Continue reading “Mihai Popescu – Arya a mers 250 de km să-și găsească stăpânul”→
. „…În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân și o bătrână – Două jucării stricate – Merg ținându-se de mână…” – Ion Minulescu
Aicea plouă des, căci ceru-i mai aproape;
aicea printre nori ce adumbresc albastrul cer,
soarele-și deschide brusc pleoapa.
Aicea, ziua plouă în rafale, cu perle străvezii
pe frunze veșnic însetate. Continue reading “Vavila Popovici: Aicea, în Carolina”→
Harnic și meticulos, Adrian Botez își scrie epopeea despre călătoria sa în lumea aceasta. În ultima perioadă a publicat mai multe cărți, după un program propriu, despre destin, artă și suferință, într-o viață afectată de magma poemelor primite, ivite în nopți de diamant.
Volumul de versuri Casa făcută din împușcături (poezii care te țin treaz…)*, apărut la Editura Rafet în anul 2020, menține ritmul interior, tensiunea care apare între bucuria scrierii și suferința zilnică. Titlul este neobișnuit și provocator pentru cititor. Mesajul cărții vine dintr-o experiență amară, din constatarea că vremurile actuale au ajuns la un punct de cotitură, la o destrămare a șansei. Termenul apocalipsa se manifestă și în aceste poeme scrise, durerea străbate actul creației. Deși poetul ține să-și transmită viziunea spirituală asupra existenței, el nu renunță la mijloacele literare pe care le stăpânește în siguranță. Pe unele locuri, forțează limitele cuvintelor, o face de dragul cititorului, care va trebui să observe semnele, ce apar în epopeea lirică. Ele abundă în text, sunt puncte de reper, pentru scriitor și pentru cititor. O revoltă, bine construită liric, răzbate din poeme. Ritmul și rima susțin ideile, imprevizibilul are cota lui de vizibilitate. Lectura poemelor presupune un anumit nivel de cultură, de cunoaștere, mai ales cunoaștere spirituală. Continue reading “CONSTANTIN STANCU – Recenzie: ”Cuvântul – neprețuit explozibil”, la vol. ”Casă făcută din împușcături”, de Adrian Botez”→
Dacă ne raportăm doar la ce scrie presa, atunci, în România și nu numai, nu există nicio boală în afară de COVID-19. Este totuși momentul să vedem ce s-a întâmplat în primele 6 luni în sistemul spitalicesc. După cum s-a mai spus, grija celor care gestionează pandemia a fost ca sistemul spitalicesc să nu clacheze din cauza numărului mare de persoane bolnave de COVID-19. Carantina, izolarea, masca nu au avut alt rol decât de a încetini difuzarea virusului în colectivități. Aceste măsuri nu înlătură prezența virusului. El circulă în continuare și va continua să circule până când 80% din populație se va imuniza.
În ceea ce privește spitalele românești, comparația primelor 6 luni din 2020 cu ceea ce s-a întâmplat în aceleași luni în 2019 ne arată câteva lucruri interesante. În acel interval de timp, numărul de internări în spitale a fost următorul: Continue reading “DR. VASILE ASTĂRĂSTOAE: Cifre și cifre”→
,,Una e viaţa vieţii şi alta e viaţa cărţii. Cartea trăieşte pe planeta ei proprie, care are această însuşire că nu poate fi determinată dimensional”. George Călinescu
Volumul ,,Cu brațele aripi”, autor Ben Todică, Editura Pim Iași, 2020, a prins aripi! ,,Doar cartea este o pasăre cu mai mult de o sută de aripi gata de zbor” după Ramon Gomez de la Serna. De data aceasta, Ben și-a luat zborul, de dragul Limbii Române cu responsabilitate și demnitate față de neamul românesc. Continue reading “Mariana GURZA: „CU BRAȚELE ARIPI” – REALĂ ÎNFIORARE”→
Eseul socialiștilor germani, semnat de o autoare din România, denigrează grupuri specifice conservatoare din România, dar nu comentează la adresa partidelor politice curente din România.
Fundația Friedrich Ebert-Stiftung, un think tank al socialiștilor germani, denigrează mișcarea conservatoare din România în ultimul ei studiu despre mișcarea conservatoare română.
Studiul este intitulat Conservatorismul Insurgent din România. Printre cei vizați suntem și noi, mișcarea conservatoare, pro-familie românească. Studiul a fost publicat în iunie, autorul lui fiind un conferențiar universitar din Iași.
Mulți se întreabă ce se întâmplă în America, în special, și în Occident, în general. Știrea de mai jos explică o parte din lucruri.
Studenții de la Universitatea din Iowa care s-au înscris la cursurile de Engleză ale profesoarei Chloe Clark pentru această toamnă au fost informați din programa acesteia că vor fi „dați afară” de la curs dacă se pronunță împotriva „căsătoriilor gay, a avorturilor și a Black Lives Matter”.
„Munca te izbăvește de cele trei mari rele: plictiseală, viciu și nevoia de a vorbi.” – Voltaire
François-Marie Arouet (1694-1778), cunoscut sub pseudonimul Voltaire, a fost un ilustru filozof francez iluminist, dramaturg, istoric, poet, romancier, eseist și pamfletist; un spirit enciclopedic, cu o uimitoare mobilitate intelectuală.
Se presupune că pseudonimul a fost adoptat în 1718, în urma încarcerării lui la Bastilia, vrând intenționat să transmită conotațiile de viteză și îndrăzneală prin asociații de cuvinte, „Arouet” nepotrivindu-se cu reputația sa în creștere. Într-o scrisoare adresată lui Jean-Baptiste Rousseau, în martie 1719, Voltaire, la finalul scrisorii îl întreba dacă ar vrea să-i trimită o scrisoare ca răspuns, în care să i se adreseze cu „domnul Voltaire”, explicând în post-scriptum: „J’ai été si malheureux sous le nom d’Arouet que j’en ai pris un autre surtout pour n’être plus confondu avec le Roi Poète”, (am fost atât de nefericit, sub numele de Arouet încât am luat alt nume, în primul rând pentru a nu fi confundat cu poetul Roi). Se bănuiește că se referea la Adenet le Roi, un francez minstrel – trouvère (poet și muzician ambulant din Franța Evului Mediu, din secolul al XIII-lea, favoritul lui Henric al III-lea, ducele de Brabant.Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (21) – Voltaire”→