Poezii – spicuite din vol. ”CĂLĂTOR <>”, de Adrian Botez

HAIDUCUL

 

El e Haiduc de Spiță Veche

(Femeie rabdă doar din Toane…) :

sar – mii – Bogați – loviți de Streche

când îi înghesuie-n Bulboană

 

Averi nu strânge – Bani împarte

la cei Sărmani și fără Parte :

la Moara Veche-și face veacul

alăturându-și tot Săracul

 

Domnia Țării – tremurândă

(…Străină – Rea – Tare Flămândă !)

dă Aur la-Arbănași – Sodom

Pòteri să-l pună sub Osândă !

…dar el Nălucă-i ! – …nu e Om…

 

năprasnic – lovi Curțile chiar Ieri

dar n-a făcut-o pentru Fală :

El sparge Cheful la Boieri

dând lăcomìi pe Nicovală…!

 

…așa va fi – în veac – Haiducul

doborâtor de-Obraznici Vulpi :

Umili Pălmași de-i legi și-i scuipi

ți-arată  – El – Temei : BUTUCUL

 

…venit-au – iar – Vremi de Bejènii

striviți suntem – iar – de Vedènii :

ne-au potopit Străini – Viclènii

omoară-n noi Duh de Ectènii…

 

…Popor Sărac – născut Colinzi

arând Pământul din Oglinzi

își tot visează Dumnezeul 

de pe Pământ – iar nu din Grinzi :

Credința-i luminează Greul…

 

Colò – -n Pădure și pe Munte

își joacă Murgul – iar – Haiducul 

cu-Aureolă – iar – pe Frunte !

…tăiem Ciocoilor – Surtucul !

***

 

CĂTRE MIHAI SIN PĂTRAȘCU-VODĂ 

 

Mihai sin Pătrașcu-Vodă – un Viteaz între Viteji

a murit când  –  toți românii  – de mult nu mai erau treji !

nici Opincă – nici Vlădică – nici Boieri (în Mâini cu Fier…)

n-au vegheat ca să nu cadă Capul Lui de Cavaler !

 

El unit-a toți Românii – nu spre Viață – ci spre Somn

și – de-atunci – ne rugăm Cristul să ne dea – iarăși – un Domn :

Domnul-Dumnezeu-de-Seară – și Pribeag pe-acest Pământ

să ne lumineze Calea – și spre Munți – și spre Mormânt !

 

un Domn-Dumnezeu-de-Seară – dar Zorind – din nou – spre DACI :

Uriași în Duh și-n Suflet  (…doar la Străchini – mai Săraci…)

cari să smulgă Dimineața – pentru veci – din Ceți și Crengi

să ne-aducă – iar – spre Tronuri :  un Popor Măreț – de Regi !

…hai și-ntoarnă-te spre Patrii – SFÂNTULE IZVOR – MIHAIE

ca să iști – în Duhul nostru – iarăși – o Năvală de Pâraie !

***

 

STAREA DE POET

 

Poetul adormi – cu Capul pe Scripca-i Ostenită…

de-ndată – Stol de Ciori – Ispită după-Ispită

s-au năpustit să stingă Lumea ASTA

să ferece – spre Ceruri – Senin-Sfântă Fereastra !

 

nu poți dormi – Poete : se-mprăștie Sori-Rime

și vei cânta cât Veacul – pân’ iar să fii în Tine…

Poet : Singura Strajă – la Iepurii ziși ”Lumi

singurul care știe de Leac și de Minuni !

 

nu mai dormi – Poete : când t-ei trezi – mahmur

și-ți vei relua Hrisovul-Scripca de Trubadur

afla-vei mii de Slove.. – …că ți le-a șters un Fur !

 

până la Moarte ești blestemat să cânți

 

iar Rimele-Armoniei – spre RAZĂ să descânți…

…ce Plată vei primi – la Slujba ta de Astru ?

Pietre zvârlite-n Spate – și-o Viață de Sihastru…

***

 

O BOARE-ALINĂ CRUCEA DIN COPAC

 

o Boare-alină Crucea din Copac

și Puful Alb tot ninge – către Cer !

nu știu să mulțumesc – nici ce să fac

când Crist e Cald – și nu e Gard de Fier…

 

Pădurea – Toată – îmi vorbește – și Toți deodată

îmi spun că Aripa îmi crește – da-i Vinovată…

eu mă cinchesc – umil – la Rădăcina Lumii :

ascult cum – una după alta – cad – se sparg – Razele Lunii…

 

…o – Mumă Noapte – nu mă pedepsi

că n-am venit Aici pentru A ȘTI

ci pentru-a mă-nfrăți cu Cel Frumos

 

pentru-a-L afla – tot mai Adânc – pe-al meu Hristos…

și Noaptea ninge – peste Capul meu – Minuni

ca să-nțeleg că nu e supărată : -nfloresc Pruni !

***

 

DESPRE VRERE

 

nu ți-e Foame – nu ți-e Grijă

c-a intrat – în Lume – -o Schijă :

o Schijă mocnit tăind

pân’  la Osul cel Arzând !

 

acol’ se strânge Durerea

și se-nverșunează Vrerea !

din Durere naște Cântec

cu care Cerul îl spintec !

 

iaca – -L văd pe Dumnezeu

lăcrămând de Greul meu…

Crist îngână ce eu cânt :

Nime-n Lume nu-i Flămând !

 

tot Omul se simte Sfânt

și se-nchină la Pământ

Ochii – -apoi – ‘nălțăm spre Stea

dar Steaua – Muntele-l vrea !

 

Munte – Munte – Moș Cărunte !

între Om și Crist faci Punte

Vrere-n Cer și pe Pământ

să-nălțăm Nou Legământ !

 

se-nnoadă Minuni – cu zel :

Crist și Omul – VOR LA FEL !

***

 

UN BIET SCRIPCAR

 

primește – Doamne – -un Biet Scripcar – la Poala Ta

căci n-a adus vreun Gând cu sine : doar o Stea…

nu-i Steaua Magilor Pustiei – e doar Lumină

dintr-un Altar de Sat din Munți – cu Țarină Creștină…

 

Bisericuța Prizărită – din Flori Iscată

sfios – Scripcarul o aduce – ca pe-o Făclie Preacurată

iar Cântecul Bisericuței – din Ram în Ram – Alină-Alean

căci – fără Stihuri – pe Colnice – îl cântă un Cioban…

 

nu și-a dat Turma – pentru Cântec : ci Cântecul i-e Turma

cu care – -Umil – Te-a fost zărit : s-a istovit

pe Drum – oricât de Greu – oriunde-Ți vede Urma :

în Vânt – în Flori – în Munte – -n Schit

 

s-a Răstignit – s-a Iscălit – și Sânge-Cânt l-a Mântuit…

…nu-l alunga – Mărite Doamne : cu el – iarăși – Lumina

va umple Sufletele Lumii – va alunga Vermina !

***

 

29-CREDINȚĂ DE RĂZBOINIC

 

am fost  Toamnă – am fost Iarnă – acum – Primăvară

m-am chitit : dau Drum la Ape – se veselească – iară…

nu aș fi Om – de n-ar durea – Nou Drum – prin Carnea mea

să știu Grăi – mă Răstigni – să văd cum Hristul vrea…

 

vrea ca să fim ce ne-a făcut – ca Fulgere în Bezne

și să-mplinim – oriunde-am fi – ce nimănui i-e lesne :

să-ntâmpinăm Vântul Cel Rău – cu Coase și Topoare

dar să-l chemăm – și să-L rugăm : ne-ajute – la Strâmtoare !

 

…nu suntem mulți – nici înțelepți – dar Hotărârea Sfântă

face – din noi – Ostași de Soi : mai mult decât o Stâncă…

vom fi Arhangheli – pentru-o Lume ce încă n-o zărim

 

dar știm că Lumea Nevăzută – ne-i învăța s-o știm !

….purcedem spre Lumina Verii – chiar dacă vom pieri :

Tu știi căuta : al nostru Cânt  Războinic – Tu-l vei aspri !

***

 

EȘTI NUNTAȘ – TRUVER SFIOS

              

peste Lacul Hodinit – cu Unde-Argintate

cântă Lebăda în Zbor  – dedulcind  a Moarte…

vuiesc Vânturi – Munții plâng – dar Pădurea tace :

A MURI  CÂNTÂND  – E-UN HAR :  NOBIL HAR DE PACE…

 

…în desișul Codrului – Lebăda se-nfundă

zboară să îmbrățișeze CUC PROROC – la Pândă :

Întunericul de Taină – îi acoperă – -ndurat

și pe Lebăda Regală – și Profet Legat…

 

…va ieși-n Lumini – curând – SFÂNTUL INOROG :

Veste ne va da de-o Nuntă – NUNTĂ SUB POLOG

pe cari Soarele-o ghicește –  Luna o să vină

 

căci e Nuntă din Străbuni : LĂUTĂ SUBLIMĂ

…ești Nuntaș – TRUVER SFIOS : hai – în Toi-Văpaie

ca să cânți cum n-ai cântat  :    ÎN DE TAINĂ STRAIE !

***

 

BINECUVÂNTEAZĂ – HRISTOASE – CUVINTELE LIMBII ROMÂNE

 

când – mânios – mă blestemi – s-o faci în Limba Străbunilor mei

iar de-njurat : într-un Cântec al Zânelor din Tei  !

până și Răul – devine amabil – zburatic – de la Ciocârlii

când îl proclami răspicat – în Limba Sfintei Glii

în Limba Celor ce – cu Lumina Plugului – Adâncul l-au spintecat 

și-au aflat : Limba aceea s-a chemat – orișicând – ROD-DIN-ARAT !

 

…Ochi în Ochi să ne privim

chiar dac-amarnic – ne dușmănim :

vor ști Izvoarele de sub Munți

Taina prin care să ne-mpace  : întru Înțelepciunea Celor Cărunți !

 

totul e Frumos și Adevărat

totul e Bun și Curat

când purcede din Rădăcini de Stejar

când se-aprinde la Bătrâna-Vatră-cu-Jar !

 

…binecuvântează – Hristoase – Cuvintele Limbii Române

căci – din noi – doar atât mai rămâne…!

***

 

ȘI MAI EXUBERANT SĂRĂCIT 

 

niciun Bogat nu-i Bogat – puțini Săraci sunt Săraci :

Bogații – cu tot cu Comori Infernale – se vâră în Saci

căci Chiloții lor –  scorțoși – sunt de Zale

(…Bogații sunt teribil sensibili – la Șale…)

 

Săracii cântă – scriu – nu se uită la Ceas

fiece Sărac e plantat într-un al Zânelor Vas

și – uneori – Înflorește Dumnezeiește

alteori – trăind printre Bestii – Nobilul Lup îl păzește…

 

Bogații nu merg – nicicând – la Fântână –  așteptând Ploi de Aur

Săracii vin din Fântână – purtând – fiecare – pe Umăr – Călător Graur…

…spuneți-mi – câți Bogați ați văzut – Fericiți ?

 

eu nu văzui (…când am catadicsit a mă uita la ei !) – decât Morți Jerpeliți…

…eu sunt Sărac – cu o Scripcă din Străbuni – și mai exuberant sărăcit 

așa că Hristos – și azi – la Vatra mea-a poposit…

***

 

BUNĂ VESTIRE

 

Cultùri de Morți – Răsad de Sorți – o Mare Vânzolită :

ce Minte zdravănă – în Lume – se simte ocrotită ?

Cioburi călcând – de-Aureole – ne batem joc de Sfinți Martiri

hulim pe Crist (Geamăn din Ceruri) – scuipăm pe Trandafiri…

 

…mă-ntorc la Stâna Lunii – -n Munte – la Baciul Înțelept

mă-ntorc la Brazi și la Izvoare – la Zâni – la tot ce-i DREPT !

…din Pipa Baciului se-nalță – Rotogol – Fumul – …și e VESTE BUNĂ :

căci – astfel – Fumu-ncheagă Cruguri – Aștrii din Ceruri SUNĂ

 

o Maică Blândă-a muls Lumină – din Dalbe Oi Proroace

deci – de acum – Împletitura Sorții pierdu orice Soroace…

beau – cu Ulcica – Zăr din Stele – Fântâni Ascunse caut :

 

Cina de Taină mânc cu Moșii – pe sunete de Flaut…

…am învățat să țin – în Mână – și Spada – ca și Naiul :

Iscoade Sfinte-mi spun că Lumea va deveni – iar – Raiul…!

***

 

DEGEABA

 

voi fi singur – ”Acolo” – ca și ”Aicea” – la fel

Călător făr’ bagaje – negăsind vreun Hotel

Peregrin – grav Penibil – în orice Direcții

mă duc tot spre Umbră : Circar de Reflecții…

 

nu gândesc – ci sunt trist – precum Sfinxul pe Lună :

plec subit – de-orișiunde ”Ceva” iar se-adună…

Străjer de Uitări – bocind Propria-Uitare

m-am lăsat – ca Fachirul – pe Tăișuri de Mare…

 

…sunt ”Acolo” ! – …iar Munții : aceiași – de pururi

e-o Criză Cumplită – umbrind dumnezeii : nu au Fantezie

nu știu să desfacă-a’ Visării-Enigmatice Suluri

 

nu cred să mai afle în Noul lor Cer : POEZIE

nu vor să se-nchine – deșteptați – Zeiței-ARMONIE

 

Acolo” – e-o Vorbă : mi-a spus-o – și mie

Măiastra ce zboară din Zare în Zare

să cerce Pribegii : mai au ei Răbdare ?

*

…orișice cauți – nu găsești – și degeaba visezi

degeaba te muți – din Grădini – în Livezi

degeaba cârtești și degeaba tot cânți

sperând că – în Cânt – Altă Lume frămânți…

***

 

CÂNTĂ – HAI – LĂUTĂ SCUMPĂ – GHIERSUL TAINIC DE LA NUNTĂ

 

cântă – hai – Lăută Scumpă – Ghiersul Tainic de la Nuntă

să-ncuscrim Vântul cu Sfinți – Pădure Căruntă

să trecem pe la Strâmtoare – cum Oaia la Strungă

lepădând – senin – pe Cer – Lumină de Lapte

să grăiască Hrist – cu noi – în Tâlcuri și Șoapte !

 

am aflat Loc de Scăpare :  din Lumea lui Fieștecare

o mai rămânea o Zare – când Pribegii fac Pas Mare

și sar Hatul de Tărâmuri – trecând Cuvânt – în Văpaie

iar Zdrențe de Hoit Umil – în de-Mpărați  Straie !

 

…și Lăuta ghiersuiește – Ghiersul în Slovă ne-a arde

iar Cerul se lămurește – Sfinții Cumsecade

ne întâmpin’ cu Lumină – cu Poveste Vie

 

căci Văzduhul – doar Hristosul știe să îl scrie !

…NUNTA DINTRE NOI ȘI CERURI – LUMI FĂR’ DE SFÂRȘIT

NU SE VA CURMA ÎN VEACURI : ABIA S-A URNIT !

***

 

DREPTATEA 

 

sunt Bătrân – dară DREPTATEA îmi lipsește :

Ea-i Adevărata Pâine a Lui Dumnezeu !

simt  – pe fiecare Umăr – Mugure cum crește

simt cum cresc – iar – Omului – Aripi de Zeu !

 

nu Bătrânele Scripturi o vor aduce

însă Ele nu ne lasă a dormi

când uităm că NUMAI DREPȚI  – CU-ADEVĂRAT – PUTEM A FI !

…nu indiferența la Durerea Lumii – Noapte-Zi :

Omul are – deci – în piept – un Înalt Țel

 

purtat – în Războiul Vieții – ca Drapel :

nu să-nvețe Cerul – la Gunoi – s-arunce

ci să-nvețe că numa-n DREPTATE – poate-a fi ADEVĂRATUL-EL !

 

dogoresc – în mine – Lacrimi Dumnezee

dacă văd Cântarul Lumii – ÎNDREPTAT !

doar DREPTATEA – Povestea-Epopee 

 

doar Credința-n DUHUL SFÂNT LA SFAT

readuce-a Raiului Scânteie !

…dacă pân’ și Lașii Oameni îndrăznesc să urce – -n Sânger

spre DREPTATE – -atunci – e sigur :  pe aproape – bate-o Aripă de Înger !

***

                                                            Adrian Botez

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.