CĂSĂTORIILE HOMOSEXUALE ȘI DREPTUL LA COPIII ALTORA !
Citind presa din România, referitor la revizuirea Articolului 48 din Constituție, ai impresia că lucrurile sunt simple: e vorba de “egalitate”, zic jurnaliștii și comentatorii. Continue reading “E “cool” să fii într-o relație de “căsătorie” cu o persoană de același sex … și pentru copii să aibe părinți de același sex !”
Henric X dormi ceva mai mult ca de obicei, în palat nu mai era nimeni, calendarul electronic arăta anul 2050, luna septembrie, ziua 23, ceasul 12 ziua. Nu mai era rege, din vise aflase, își pregăti o masă frugală, coborî în stradă și cumpără un ziar. Nu avea acasă nici aparat TV, nici computer, le aruncase înainte de a adormi, dar știrile din ziar erau suficiente. România se afla pe primul loc la toți indicatorii, cei care plecaseră, peste patru milioane de ingineri, medici, asistenți, academicieni, vânzători, avocați, fiii acestora, ș.a. reveniseră la patria mumă, politicieni nu mai erau, se recalificaseră, sistemul de conducere macroeconomică și socială era perfect cibernetizat pe o grilă uriașă, cu noduri-module computerizate. Continue reading “Boris Mehr: Anul 2050”
Gata! Nu mai vreau să plâng! Privesc albumul îngălbenit de vreme şi mă ascund curioasă printre pagini. Am România Mare în ochi. Am câmpul de in şi toloaca. Pe o prispă, un bătrân deapană amintiri. Sunt curioasă. Vreau să aud tot ce-mi spune. Vântul îmi întoarce paginile. Dintre pagini mă priveşte un preot, venit de la „descălecare”, din Ardeal, un Plăvan. Da! El este cel ce a construit prima biserică în Cupca, un sat bucovinean. Bogat, cultivat, un om al munţilor, venit de a aduce binecuvântare. Generaţii s-au bucurat de prescura albă coaptă în cuptor. Peste sat au început să se audă doinele. Şezătoarele în care tineri şi adulţi se bucurau de frumuseţea poveştilor spuse la gura sobei. Deseori se infiripau iubiri. Unele permise, altele nu. Aşa s-a întamplat şi cu Domnicuţa. Într-o seară frumoasă, privindu-l pe Calistrat s-a pierdut în ochii lui mari şi adânci… Continue reading “Mariana GURZA: Maria…”
… Înainte să ajung la întrebarea propriu-zisă, aș dori să dau un pic timpul înapoi, până în toamna anului 2014, atunci când au avut loc alegerile prezidențiale, iar dumneavoastră, domnule Iohannis, ați câștigat într-un mod mai mult decât spectaculos acea competiție electorală. Continue reading “De ce domnule președinte Iohannis?”
„Nu e nimic mai imoral decât să apari ca om de treabă, tocmai atunci când ești necinstit.”– Cicero
Constantin Noica (1909-1987) filozof, eseist, publicist și scriitor român, a rămas în conștiința noastră ca un mare pedagog al culturii și un formator de caractere în spiritul autentic al valorilor morale. În cartea „Eseuri de Duminică”, Constantin Noica intitulează un capitol „Împăcare cu lumea”. În el am găsit o frază care mi-a trezit interes: „Te miri, chiar, cum de nu s-a scris până acum o filozofie a regăsirii, un sistem, atent gândit și subtil, prin care să ni se explice cum se face trecerea de la prospețime la putreziciune…”. Continue reading “VAVILA POPOVICI: „ÎMPĂCAREA CU LUMEA””
Traducere: Germain Droogenbroodt și Gabriela Căluțiu Sonnenberg
Nu veni, Moarte, nu încă,
căci mai am de țesut la scara cea lungă
care mă poartă spre țelul dorit;
mai am o menire și-aș vrea s-o împlinesc,
să-nfăptuiesc, să-nfăptuiesc ce-mi revine.
Mai am încă acea datorie
a mea către mine.
Sunt venită să fac mai mai mult decât o grăbită umbră.
În mine o lumină așteaptă să iasă.
Nu veni încă, mai lasă-i ceva timp timpului meu.
Concha Méndez (Madrid 1898 – Mexic 1986) Continue reading “Nu veni, Moarte, nu încă.”
Realizatorul unor înregistrări video care se constituie în adevărate documentare despre locuri, oameni și faptele lor, Pop Cornel, de această dată inițiază un amplu interviu al familiei Alina & Marcel Vitican din Cluj Napoca, moderată de către pastorul Ionuț Pîrv. Ineditul acestor pelicule nu e unul de neglijat, deoarece viața acestui cuplu stă într-adevăr sub ploaia binecuvântărilor speciale din partea bunătății lui Dumnezeu.
View original post 168 more words
[Nota redacției – Candidat la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2017: Prof.dr. ADRIAN BOTEZ]
TOAMNĂ STEARPĂ
o toamnă stearpă şi piezişă
desfacu-şi păsările cuiburi
grădina lumii e pietrişă
ceruri se depărtează – tulburi Continue reading “ADRIAN BOTEZ: TOAMNĂ STEARPĂ”
[Nota redacției – Candidat la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2017: Prof.dr. ADRIAN BOTEZ]
ÎN STÀFII SĂ NU CREZI
chipuri ce azi strecoară-otrăvi în vine de mascùli
mâine vor fi doar hârci muiate-n ceară mucezită:
în van te laşi învolburat de-orgolii şi ispită
căci toate s-or topi în luturi – prunci creduli… Continue reading “ADRIAN BOTEZ: ÎN STÀFII SĂ NU CREZI”
„DERIVA SENTIMENTELOR”
de VICTORIA MILESCU
(Editura Betta, 2016, Bucureşti)
Cum se defineşte, tehnic, „deriva”? „Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave)” – cf. Dicţionarul explicativ al limbii române.
VICTORIA MILESCU, prin volumul „Deriva sentimentelor” (cu o Prefaţă semnată de singur-curajosul şi eruditul om de cultură daco-valah, NICOLAE GEORGESCU…unul dintre ultimii intelectuali autentici şi oneşti, ai Daco-Valahiei contemporane!), se dovedeşte a fi nu o Poetă atitudinală, ci, mai curând (cel puţin aparent!), o Poetă constatativă (de fapt, constatările ei, pe alocuri năucitor de crude, sugerează Adevărul esenţial: VICTORIA MILESCU este o Poetă a rezistenţei disimulate sub sabotajul, prin descriptivism crâncen, al demenţei la care a ajuns „lumea prezentului” – ca într-o fundătură!): teribil de lucidă, chiar dacă şi-ar dori, din străfund de suflet şi conştiinţă, o altfel de existenţă Continue reading “ADRIAN BOTEZ: RAPORT ASUPRA UNEI APOCALIPSE ANUNŢATE”
Mare ca volum și mare ca valoare, articoliul acesta este un ,,must read“ pentru cei ce vor să înțeleagă ezitările și căutările globaliștilor.
By Gregory R. Copley, Editor, GIS/Defense & Foreign Affairs
What form of governance is “best”? What is most durable? What is most equitable? What produces the best economic results? These questions are usually posed — and the answers are usually imposed — as though a universally applicable model could be found by some divine inspiration; as though all peoples and all situations are the same.
So: is a form of republicanism more effective than a form of monarchy? Are republics and monarchies more similar than dissimilar? And are they both now assailed by the “anti-nationalism” of globalism?
Has the convergence of republicanism…
View original post 5,104 more words
Cred, totuşi, că este interesant să-ţi aminteşti, cît timp mai eşti în viaţă, şi să scoţi din învălmăşeala ei: ce ai fost, cum ai fost, pe unde ai fost, în ce timp, ce ai vrut să fii, cum ai vrut să fii, ce şi cum ai fi putut şi nu ai reuşit să fii, fiindcă nu ţi s-a permis (încorsetările vieţii!) sau nu ai îndrăznit… Şi mai cred că mi s-a făcut dor de o parte din mine, aceea care am fost şi care nu voi mai putea fi, dor de toate locurile pe unde am trecut, de acel timp plecat, de fiinţele dragi întîlnite cândva…
În parcul acela, primăvara îşi dezvăluia farmecul şi scotea la vedere verdele ierbii. Grădina prindea viaţă, renăştea asemenea păsării Pheonix. Căutam ghiocei şi viorele, pe care i le dăruiam mamei la întoarcere. Mama zîmbea şi mă săruta, apreciindu-mi gestul de dragoste. Cînd ajungeam singură în parc, mi se părea că alergam în întîmpinarea lui Dumnezeu; El exista pentru mine peste tot, atingea totul, valurile mici şi repezi ale rîurilor, pietrele pe care călcam, arborii care îmi făceau umbră şi răcoare şi-mi înfiorau trupul, florile pe care le descopeream. Continue reading “Din cartea de memorii semnate Vavila Popovici, „Popasurile vieţii“”
„Stropi-mă-vei cu isop și mă vei curăța; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi” (Psalmi, 50:8).
Ne aflăm într-un punct al istoriei omenirii în care se ivesc multe probleme și nu se întrevăd moduri echitabile de rezolvare a lor. Există o superficialitate cu privire la justă observație, meditație și gândire. Nu mai avem timp pentru a reflecta asupra vieții și problemelor ei, în adâncime. Nu avem timp pentru a filozofa! Aceasta însemnând, în concepția lui Aristotel, în primul rând a căuta să afli dacă merită a te opri asupra problemei ivite și a te dedica contemplației filosofice. Continue reading “VAVILA POPOVICI: IDEEA – FORȚĂ”
Revista ARMONIA - Saltmin Media 