Manipularea contemplaţiei

contemplatia1by Mraconia

Un soldat, recrutat din masa unui popor civilizat al timpului nostru, pe câmpul de luptă se familiarizează cu primejdia morţii care îl ameninţă la fiecare pas. Cu toate acestea, nu se poate spune că soldatul simte pofta măcelului sângeros care urmează să se desfăşoare peste câteva clipe… Când muzica începe să cânte un marş, al cărui conţinut voliţional clocoteşte de ură sângeroasă, soldatul nostru, din resemnat devine agresiv… Adică, vrea ceea ce a dorit şi compozitorul marşului…

Se spune că Pitagora, întâlnind o ceată de oameni cheflii care ieşeau de la o beţie, ceru cântăreţilor ce-o conduceau să schimbe cântarea pe modul dorian[1]. Acestă schimbare de muzică ar fi avut darul să desmeticească pe cheflii care se întorceau acasă… Au plecat ruşinaţi acasă… Continue reading “Manipularea contemplaţiei”

VIERMI LICENȚIAȚI

thinkby Mraconia

(…)

Tata a vrut să-nvăţ.  El n-a „apucat”…  I-ar fi plăcut!  (…)  Ca să-i fie bucurie, m-am „apucat”eu… Am cinci diplome tipărite de universităţile ţării. Şi, nu numai! Mai sunt în curs de tipărire vreo două… Tata nu mai văruieşte un perete din cameră… Să nu deranjeze „cartoanele”!  Unchiul Velimir, supărat că „ai lui” nu s-au „omorât” cu cartea, a constatat: „Nepoate, tu când o să mori, o să faci viermi licenţiaţi!” Nu mai am scăpare… O să fac!

(…)

 [“Eine neue Richtung? Endlich… Dagegen ist kein Kraut gewachsen! (…) – M. Mraconia – Über Allem][1]

[1] [O nouă direcţie?  În cele din urmă… În schimb, nu există nici un leac! (…) – M. Mraconia – Despre tot  ] (germ.)

Sursa: mraconia.com

Ateul

Urs in pădureby Mraconia

Un ateu se plimba prin pădure, minunându-se de frumusețile naturii: Ce copaci impresionanți! Ce râuri cristaline! Ce animale frumoase!

La un moment dat, în timp ce se relaxa, aude în spatele lui, zgomote ciudate… Când se întoarse, văzu un urs ca-n povești: mare, frumos, sănătos și cu poftă de mâncare. Îngrozit, ateul o luă la fugă… Ursul avea condiție fizică, așa că, îl urmă conștiincios… Tipul era atât de îngrozit, încât, la un moment dat, se împiedică și căzu… Ursul îl apucă de un picior. Omul, paralizat de frică, răcnește:

– Doamneee!!! Continue reading “Ateul”

JUSTIȚIE

justice1by Mraconia

Ca să judece corect,  justiţia trebuie să fie oarbă… Adică, pentru a nu fi influenţat, magistratul nu trebuie să vadă pe cine judecă. Dar, influenţele vin şi pe alte căi (simţuri): pipăit, miros, gust, auz…  Logic, judecătorul ideal ar trebui să fie fără mâini, fără nas, fără limbă, fără urechi… Adică, judecătorul corect este unul  mort! (…) Nici statul nu mai trebuie să-i dea salariu, nu mai este nevoie nici de procurori, nici de avocaţi…  Va dispărea chiar şi poliţia…  O problemă ar fi cu  absolvenţii de drept care  nu vor să moară tineri (totuşi)…  Ei, şi?!  Statul trebuie să fie unul modern şi va fi!  (…) Continue reading “JUSTIȚIE”

Secretul (R)

fa-diferenc5a3aby Mraconia

Motto: „Nu am pace – sufletul meu se pleacă – duhul meu se cutremură”.

Azi am mers la terapeut. Da! Era necesar… Am gândit că e om şi ar trebui să-l ajute (şi pe el!) cineva… M-am dus că să-i pun „placa” cu “zisele” către „clienţii-pacienţii” lui…  Şi, i-am pus-o!

Începe-ţi ziua simţind o stare de recunoştinţă. Fii recunoscător pentru patul în care ai dormit, pentru acoperişul pe care îl ai deasupra capului, pentru covorul sau podeaua pe care o ai sub picioare, pentru apa care curge la robinet, pentru săpun, pentru duş, pentru pasta de dinţi, pentru haine, pentru pantofi, pentru frigiderul care îţi răceşte alimentele, pentru maşina pe care o conduci, pentru slujba pe care o ai, pentru prieteni. Fii recunoscător pentru magazinele care îţi permit să îţi procuri cu atâta uşurinţă lucrurile care îţi sunt necesare sau pe care ţi le doreşti, pentru restaurante, pentru utilităţi şi pentru aparatele electrice care fac ca viaţa ta să fie atât de uşoară. Fii recunoscător pentru revistele şi pentru cărţile pe care le citeşti, pentru scaunul pe care stai şi pentru asfaltul pe care calci. Fii recunoscător pentru vreme, pentru soare, pentru cerul de deasupra capului, pentru păsări, pentru copaci, pentru iarbă, pentru ploaie şi pentru flori. Mulţumesc,  mulţumesc,  mulţumesc!”   Continue reading “Secretul (R)”

Tatăl nostru (R)

rugaciuneby Mraconia

Învăţăm copiii multe lucruri… Să facă una-alta, dar să se roage nu-i prea învăţăm… Cei care ne-au spus nouă  că e bine să ne rugăm, nu ne-au spus  cum să ne rugăm… Poate că mulţi preoţi nu sunt prea expliciţi cu enoriaşii. Nu e suficient,  pentru o minte iscoditoare ca a omului, un răspuns: aşa e bine! aşa trebuie! (…)  Părintele Arsenie Papacioc ne spunea că putem spune simplu: Doamne, Doamne, Doamne ! La fel de simplu este :

Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împaraţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Căci a Ta este Împarăţia şi Puterea şi Slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.’ Continue reading “Tatăl nostru (R)”

Ubuntu (R)

ubuntuby Mraconia

Un antropolog le-a propus un joc, unor copii dintr-un trib african. A pus un coş plin cu fructe lângă un copac şi le-a spus că acela care va ajunge primul va câştiga toate fructele. Când a dat startul pentru alergare, toţi copiii s-au luat de mână şi au alergat împreună, apoi s-au aşezat să se bucure de premiu. Când i-a întrebat de ce au alergat aşa, din moment ce unul singur ar fi putut câştiga toate fructele, i-au răspuns: – Ubuntu[1]… Cum ar fi putut fi unul dintre noi fericit, dacă toți ceilalți ar fi fost trişti? Continue reading “Ubuntu (R)”

Șeful de secție (R)

seful-de-sectieby Mraconia

Am vrut să mă fac “doctor”. M-am făcut… Am vrut să ”tai”. În carne vie… Sunt chiar șeful unei secții „de tăiat”… Am vrut să vindec…  De toate relele!  I-am ”tăiat” pe mulți. „Tăieturile” s-au vindecat. Relele n-am reușit să  le  tai… N-am reușit. Ori n-am ”tăiat” cât trebuie, ori n-am „tăiat” cum trebuie, ori…  Un prieten, preot, mi-a spus că prea am vrut să fiu eficient și eficace…  “Nu-i treaba ta să te ocupi cu  “relele”…  E treaba mea  și a Șefului Meu De Secție! Fiecare cu secția  lui! (…)  Mda! Mi-am zis… Vai de capul șefului „secției otorinolaringologie”!

Sursa: http://mraconia.com/author/mraconia/