
.
Părintelui THEODOR DAMIAN
Lacrimă de păsări
Fir de busuioc
Cuvântaţi în plaiul
Fără de noroc
Florile-n puhoaie
Lujere de cai
Scapătă-n poveste
Şi în joc de nai Continue reading “PRIGOANĂ DE DOINĂ”

.
Părintelui THEODOR DAMIAN
Lacrimă de păsări
Fir de busuioc
Cuvântaţi în plaiul
Fără de noroc
Florile-n puhoaie
Lujere de cai
Scapătă-n poveste
Şi în joc de nai Continue reading “PRIGOANĂ DE DOINĂ”

În zori, lumina dă în floare,
Irumpe soarele din muguri,
Cresc din cristalul meu de sare
a primăverii, mari și burguri – Continue reading “Primăvara ta”
ma transporta vis cu vis:
spune doctorul cel mare
ca-s bolnav de habar n-are
nu-s vârtej în marea mare
nu-s nici pâine – nu-s nici sare
nici pestera-n Bethlehem:
sunt doar îngerescul ghem
ma dau cu sania-n gând
sclipind vin tot din curând
din curând si din nimic
curge-albastru pic cu pic
…cu targa – din paradis
vorba-n vorba – scris în scris
sângerez pe cale-arìpi
scriu c-un deget – si tu tipi
tipi în somn si tipi pe fila
sfinti trezesti din stih în mila
doar când sa mor nu ma tem
se iteste si-un poem
poem înflorit lauta
matasos matase multa
cearcan mucenic poem
si ciorchine de îndemn
struguri de privighetoare
ramasi vara de-asta soare
strugure-ascuns poloboc
tu îmi cânti ca eu sa joc…
…pe mal verde si frumos
m-asteapta Domnul Hristos:
ma zoreste si ma-ntreaba
de ce-am luminat degeaba
nu-i raspund – ci lacrimez
lacrimat-am crez cu crez
…sunt senin si nu ma mira
mâna-mi s-arcuieste lira
degetele-s strune vii
ochii-mi s-au închis târzii
iar pe chipul meu de boala
începe lumina scoala:
tremura serafi iubire
heruvii-si smotresc ostire
icoana dupa icoana
tronurile-arzând coroana
si deasupra de lumini
stele sunt – dar nu si vini
inorog si inoroaga
Maica Domnului se roaga…
abia-acum Domnul Hristos
domnul meu cel mai frumos
se-ndura de cântul meu
ucenic de dumnezeu
si mutam noi parte-n parte
lumile mult mai departe
mai departe cât lumina
doar lamura sa ramâna:
dor – izvor – si-o voce crina!
***
Adrian Botez
“Urmaţi, dar, pilda lui Dumnezeu ca nişte copii preaiubiţi. Trăiţi în dragoste, după cum şi Hristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros – lui Dumnezeu.”
Efeseni, 5.1-2
CINE nu are aproape de sufletul său, copii mici sau nu-i iubește suficient, nu observă cum copiii îi imită pe ceilalți, în gesturi, în vorbire și în fapte. Și se știe că copilul este înclinat spre rău, spre minciună și neascultare. De aceea e bine ca în preajma copiilor să se afle modele demne de urmat, în părinți și educatori, pentru că, după cum se știe, ceea ce seamănă omul aceea va și secera. Continue reading “Imitați-L pe Dumnezeu (1)”
“În ţinutul acela erau nişte păstori care stăteau afară în câmp şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoşat foarte tare.“
LUCA, 2.8-9
.
Lumina și Adevărul sunt de la Dumnezeu, de aceea oamenii care n-au primit lumina și adevărul Lui vorbesc despre Crăciun și sărbătoresc Crăciunul. Dar cei care înțeleg și cunosc adevărul, sărbătoresc un eveniment excepțional pentru omenire, Întruparea lui Dumnezeu în Pruncul Isus.
Astăzi și noi avem obiceiul de a cânta despre acele unice și minunate evenimente. Dar, oare, îngerii cântau? Și în ce gama cântau ei? Continue reading “Slava Domnului S-a coborât”
“Dumnezeu ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos.“Efeseni, 1.3-14
Apostolul Pavel în Epistola către Efeseni, în primul capitol, aduce argumente teologice referitor modului în care creștinii sunt binecuvântați, prin voia lui Dumnezeu – “după hotărârea Aceluia care face toate după sfatul voii Sale.” (3; 11)
Binecuvântarea creștinului – deoarece Epistola se adresează “către sfinţii care sunt în Efes şi credincioşii în Hristos Isus“– aparține inițiativei și planului lui Dumnezeu.
“Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos.“ (Efeseni, 1.3)
În acest capitol se derulează cea mai importantă serie ale binecuvântărilor lăsate de Dumnezeu pentru creștini, o sumarizare remarcabilă Continue reading “Seminar despre binecuvântare (1)”
„Eu întocmesc lumina.”
VINCENT VAN GOGH- perioada Borinage
– tumorile artei –
RAPSODIE NEAGRA
ce dureri scurma prin lume – tunel încâlcit – precum
cârtitele? ce tunel mineresc se tot surpa – si-n locul
viscolit de
prabusire – în gaura beznei îti râgâie traiul – numindu-se cu
numele Soarta?
Dumnezeu – vecin pagubos – haìnul ce-ti roade metodic capatâiele
zilei si noptii – risipind
rumegus de-ngrasat sobolanii turbati
cu gust de genune
Dumnezeu – felinarul cel rosu – din ulita
nebuniei scârnave
saracie – blestem si cetate de scaun a Mortii
cataclism – schilodire a
tereziilor lumii – decretul regal de ghilotinare-a
Credintei: doar un crin mai arde – frânt în desert – si
Hristos – tehnicianul floricol – si-a ascuns sub burnuz
Mâna de Dreapta
corole de doliu – corole de
pacuri aprinse – tu – Suferinta – muma cea buna a
tuturor vietilor – blestem si
feroce iubire: din tâtele tale – hidos plescaind
guita si cresc Tumorile Artei
*
buburoase – îmi ies prin piele
veghile : strigoi decorticati îsi taie
reciproc – hlizindu-se – sclifosindu-se
beregata
un ochi îi lincheste – staruitor – celuilalt
lumina
sfarâmând orice împotrivire de
spatiu – bivolii griji înainteaza prin mine: în copite-mi mesteca
lumina de paie : chirpici se face speranta
da cep mizeriei – sa-mi îngrase
landele gânduri – sa pot culege
la vara – manunchiuri rosii de
îngeri
*
coastele durerii au strapuns pielea lui Dumnezeu
un schelet evadat din trup esti
Doamne: un schelet care
merge în paralel cu trupul – pe
autostrada pustiului cosmic
*
nu te pot iubi decât beat: din
hahalera cu destin curbat – te vad atunci
printesa-ntr-un palat – cu
nurii toti scosi la uscat
o – efemerul stat în stat:
de fundul sticlei iar am dat…
*
bastardul târfa si milogul
lui Dumnezeu fac necrologul:
ofera binecuvântare
cu tot cu pâine fara sare
milogul târfa si bastardul
au lins febril din lucruri fardul:
toti sfintii zac de insolatii
din Dumnezeu apar doar ratii
apoi milog bastard si târfa
atârna-n loc de cer o bârfa –
toti facem ulcer pe retina:
când zici divin – vezi o jivina
*
am patruns în pestera: zaceau – mestecati laolalta
leprosi si îngeri – viermi grasi si serafi
duhnea cumplit a pansamente îmbibate
egal – cu formol – puroi si
cu stele
dincolo de bezna – cineva clefaia – devenind astfel
altcineva
Iisus orb – tusea gaunos – urla ragusit de
febre – si-si rupea
în nestire – asternutul fosnind de paduchi si
albastra iertare
lichid oarecare – risipit pe prundis – Sfântul
Duh gâlgâia dintre gingiile
însângerate
halucinant – trupul Hristosului se dumica singur – se
împartea fara nici o masura – se
zvârcolea – hidos si greoi se rotea îmbalat :
solzi cleiosi de balaur damnat – iscând
oribil vârtej – meniri si-ispitiri
lumina-ntre degete mi s-a farmat – si-a curs
peste-ntuneric si stânci : curgea piezis
nisip – ucigas de
clepsidra materna
din pestera n-am mai iesit de atunci: la ce
sa rasar pe un cer fara chin – fara
stele ? – mâini bandajate-n straine destine
si fara – macar – sub brat – vre o pâine
*
arhanghelii n-au dinti – n-au spade – n-au
armuri: plutesc ( printre aiuritoare ceruri – aidoma stirbe)
schelete roz-albe – mucilaginoase
si astea toate – pentru ca pamântul
pacatelor – nu mai exista – decât în
teoriile metafizicienilor(specie de saurieni – corciti cu
galinacee si dihori)
nimeni n-afirma – nici nu
neaga: pe ce sa sprijini
aripi si armura – deznadejde
iubire si ura?
primeste-ma – Doamne – în caria
Ta – cea mai scobita
mai neagra – ascunsa si
de durere crâncena – pura:
când Tu vei urla în nestire – pe scaunul de
tortura – eu
ma voi naste: îti spun dinainte – nu voi fi stea si nici
mag – voi fi un plapând – schilav pui de
clatiri si scursura – dar tot e ceva ( când
nu mai poti îndura ) sa
ai în cine lovi – pe sub masa – cu celebra
mânie – divina Ta ura
accepti târgul asta – sau fainile
negre îti vor ploua – monoton
peste ochi – peste gura?
vrei sanatate – ori
zgura?
*
maturatorii de flori – viscole negre de
praf înalta peste corole: fâs-fâs – se-aude coasa
de primavara fardata – prin labirintul
timpanelor
moartea si-a-nceput razboiul de gherila – dintre
înmiresmate boschete: se trage cu fulgere
episcopal-liliachii – din toate pozitiile
yoghine
sadice – duhurile clopotarilor morti bat
cu precizie de
cari – piroane -n sicriul cerului – vast cât si
lumea – îngust cât minunea
reumatice – genoveve lipesc timbre postale – peste
stralucirea zborului alb – scapat negutarii de spatii
aici a fost casa calaului – mai departe-i pustiu – si
cioclii beau sânge – direct din gâtlejuri
copacii-si raschira – desucheat (de parc-ar vrea sa
urineze pe sub fuste – ori sa faca sex sub nasul
lui Dumnezeu – pe ascuns) – cracile
încarcate de ispitele albe: au început sa li se zareasca
obscen – picioarele – daca te uiti bine
si potcovite – discret
o – demoni primavaratici – câte
va mai trec – printre picioare si minte: de-aceea
va-nmultiti asa spornic : pasarile în zbor v-au ghicit
de mult – bestial – spasmul orgiilor – doar ca
nici unei pasari nu-i e dat sa traduca
ele planeaza peste urdori si racori – peste
putrid si livid – peste orice niciodata nu se urneste din sine – si
totdeauna – acolo în ceruri – au dublat
( playback-ul divin!) scursoarea-n
lentoare de vis
*
oamenii-si cheama moartea la
celular – se-ntretin politicos cu
ideea macabra – apoi luneca – grobian
în urina propriei umbre
o – tragici snobi – umiliti de lipsa progresului în
domeniul gropnitei si cenusii: urmati-va – urmariti-va – odata cu
propriul cortegiu funebru
telenovela: siliti sunteti sa va
mâncati moartea – inestetic – cu mâna
*
necropola terestra – priviti-o în ochi si
sughitati entuziast
aur topit scalda orbite – vorbele curg
valutare – bancnote de un milion – planetare
o – zeu parazeu – prosternare!
orb fericit – pe tine te am
credit si zare – betonata
onoare: Iubirea-i sunetul dulce-al
Bursei Solare – nicicând stationare
Iubirea-i fosnetul ochilor care numara
numara fara istov si fara pacat
înregistrat
Mântuire! Salvare! – numele tau: paduchernita
Bancilor – cura de mercantilism si
conturi bancare – carduri si valori
imobiliare
Iubire – divin sentiment fiscal si
bancara ardoare – Iubire dividenda
crescenda – concrescenta – ardenta – placenta
scadenta
Doamne-n fisicuri – sfânta polita de
inaugurare – logoree-abundând poliodorant – sub
lumini fanare – peste alizee
colisee altare – nicicând colindând
cu samare – pe poteci
ipotecare
nevertebrat Dumnezeu : faliment
compensat în
sentiment
………………………………………………………………………
se mira cumplit si – nu-ndraznesc sa ma urmeze:
trec agale – printre chipuri schimonosite de
uri – asteptari – cratere de nadejdi
explodate
o lume rasuflata – nebarbierita cu
saptamâna: eu trec calare
pe gânduri – pe sub nasul celor care
un ceas înainte – racneau ca vor
în pamânt sa ma culce
i-am si uitat – orice harta de-obraz
se sterge de la sine – în fata
rasaritului orizont – care-a tresaltat inspirat
si ma-ngroapa-n tacere
Dumnezeu s-a desprins de pe ziduri – si
s-a luat dupa mine: nu bodyguard – ci
discret – de nadejde-n pustie
prieten
poate-i chiar fata mea
pentru poze facute cu norii – barbierita
***
Adrian BOTEZ
APRINDE O LUMÂNARE PENTRU MINE
.
.
aprinde o lumânare pentru mine
omule: sunt un suflet pierdut – si
la lumina ei voi ajunge acolo unde
nu stiu
aprinde o lumânare pentru mine: nu-mi esti
frate – dar poti fi – oricând
mai neputincios decât orice frate al
meu
aprinde o lumânare pentru
mine: la lumina ei – vei putea vedea cât de
departe – în rau – se poate ajunge
Adrian Botez
Volumul de versuri „Trecerea prin icoană” – partea întâia, de Ionatan Piroşca, a apărut în 2009, la editura Hypogrammos, din Oradea. Volumul este dedicat Sorinei, soţia autorului, fără de care, “scrierea acestei cărţi” nu s-ar fi întâmplat. Stihurile din acest tom sunt un simbol al fiinţei poetului şi poartă însemnele creştine consacrate, precum rugăciunea, lumina, învierea. Propria experienţă religioasă, umblarea pe calea mântuirii, înălţarea spirituală sunt tot atâtea teme ce vorbesc în „Trecerea prin icoană” despre permanenta căutare a lui Dumnezeu de către autor. Cele două poeme care alcătuiesc volumul de faţă – “Rază pentru ochi senini” şi “Fântâna în clocot” – surprind cu sensibilitate dorinţa poetului de a pune ordine în propria relaţie cu Creatorul, de a elimina orice contradicţie ce mai există între omul pământesc şi cel spiritual, dar şi fiorul dragostei, remarcabil transpus în ludic. Continue reading “„Trecerea prin icoană” de Ionatan Piroşca – Stihuri creştine despre viaţă, adevăr şi fericire”
„Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. ” Evanghelia MATEI, 6.33
„Cine păcătuieşte este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului. ” 1 Ioan, 3.8
.
Motivație și conștiință
Aproape în fiecare secundă în lume se produc accidente de circulație auto.
E drept, cel mai adesea acestea sunt ușoare fără urmări importante, însă multe dintre ele sunt foarte grave implicând victime omenești. Continue reading “Drumul zilei către …”
Ne-asteapta mama iarasi de Înviere-acasa
Când numara tacuta, în gând curat – dorinte,
În ea se da o lupta: nu-i timp de suferinte!
Si pregateste pasca si miel si drob pe masa…
„Îmi vin copiii-si spune – si-i gata cozonacul!”
Genunchii si-i apleaca, îngân-o rugaciune:
„Adu-mi-i, Doamne,-acasa si fa Tu o minune
Sa vada cum înfloare-n gradina liliacul!”
Ferestrele-s curate si-i casa primenita
Un cos cu oua rosii asteapta-n coltul mesei
Muscata-i înflorita, zâmbind, cârciumaresei
Îi cade-o frunza-n glastra de doruri napadita.
De Paste-i gata totul, dar dorul o apasa
Si-asterne lin privirea spre zari, caci stie bine…
Suntem departe, mama, mereu gândim la tine
Noi te purtam în inimi, venim la anu’-acasa!
Te-mbraca mândru, mama, cu sufletul curat
Du-te sa iei Lumina si pentru toti te roaga
Esti dulce mângâiere, maicuta noastra draga
Si-ti spunem cu iubire: HRISTOS A ÎNVIAT!
Georgeta Resteman
13 aprilie 2012
Koln, Germania