REGELE ROMÂNIEI – UN OM DE CARACTER!

Antena 3.ro, aduce în prim plan date semnificative la  aniversarea a 91 de ani de catre Regele Mihai, importante pentru Domnia Sa, dar si pentru români:

.

Regele Mihai împlineste azi 91 de ani –

   Este singurul din România pentru care

1 MILION de oameni au iesit în strada pentru a-l aplauda

 
 Astazi este o zi importanta pentru Regele Mihai I al României.  Pe 25 octombrie, cu 91 de ani în urma s-a nascut cel care a devenit rege la vârsta de doar sase ani, iar timp de 42 de ani nu s-a putut apropia de tara.

Regele Mihai I al României este parte importanta din istoria poporului român si sigura persoana care a reusit sa scoata în strada un milion de oameni care l-au aplaudat.  

În acelasi timp este si singurul sef de stat din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, în viata. Cadou de ziua sa, regele va avea, de astazi, în Bucuresti si o piateta care-i poarta numele.

Mihai s-a nascut în 1921, la Peles, într-o perioada în care România încerca sa-si revina dupa Primul Razboi Mondial. Pentru familia regala era primul nepot si mostenitorul tronului. Pe 20 iulie 1927, la doar sase ani urca pe tron, dupa moartea regelui Ferdinand.

Ramâne rege doar trei ani. În iunie 1930, Carol al II-lea, revine în tara, iar Mihai I devine primul rege succedat de tatal sau. Zece ani mai târziu, în 1940, Mihai revine la tron dupa ce maresalul Antonescu îl obliga pe Carol sa abdice.

Cel de-al Doilea Razboi Mondial si comunismul au fost începutul sfârsitului pentru domnia lui Mihai. În 1945, regele este obligat sa accepte un guvern dominat de Partidul Comunist Român.

Doi ani mai târziu, în noiembrie 1947, comunistii si-au dus planul la bun sfârsit si l-au silit pe Mihai Întâi sa abdice. Doua luni mai târziu a fost exilat, fara a mai avea dreptul sa se întoarca vreodata. 42 de ani, Regele Mihai nu a pus piciorul pe pamânt românesc.  Cititi continuarea AICI.

 

„Respecta sa fii respectat!”

Respectul fata de ceilalti, un respect plin de modestie si politete, este prima conditie a adevaratei egalitati.

F. M. Dostoievski

Dictionarul explicativ al limbii române defineste respectul ca fiind atitudine sau sentiment de stima, de consideratie sau de pretuire deosebita fata de cineva sau de ceva, spre deosebire de politete care este o comportare conforma cu buna-cuviinta, prin care se întelege o atitudine de amabilitate. Nu trebuie confundate, deoarece este vorba de nuante si asa cum spunea Petre Tutea: „Nuantele amplifica gândirea, fiindca ne permit sa percepem separat calitatile care nu pot exista separat în corpurile sau în obiectele concrete întâlnite si pe care le transforma în obiecte ale gândirii.” Respectul, acest sentiment se apropie mai mult de admiratie. 

         Citind unele articole aparute în ziarele din tara, privirea-ti aluneca fara sa vrei spre comentariile articolelor si, pur si simplu, te trec fiorii. Poate si voit uneori, pentru a citi „Vox Populi”, deh!
          Si mi-am zis ca este incredibil cât de jos poate ajunge un om care are libertatea de a se exprima. De ce nu contrazicem cu argumente exprimate în cuvinte civilizate si preferam sa ne scuipam si sa ne înjuram unii pe altii ca niste brute? Comentatorii, sub anonimat de cele mai multe ori, îsi permit libertatea sa reverse tot veninul din suflete. Suficient venin, preaplin venin!  Si lectura devine contagioasa. Desi esti scârbit, parca vrei sa vezi pâna unde se poate ajunge cu gândul veninos, ce cuvinte ai mai putea întâlni sa-ti „îmbogatesti” vocabularul.

……  Limbajul scris sau vorbit este singura modalitate de materializare a gândirii noastre si cred ca el trebuie folosit în sensul respectului, al demnitatii omului civilizat. D. Draghicescu în cartea sa „Din psihologia poporului român”, aparuta la începutul secolului XX, scria: „Finetea si vioiciunea spiritului a dezvoltat în caracterul românului, mai cu seama, un spirit critic amar, distructiv…” „Sa fi ramas la acel stadiu, înca era bine”, scrie – acum – cineva bine inspirat.
    … Nu este respectat nici ziarul, nici autorul articolului, nici ideea pentru care a trudit într-un mod ziaristul, nici ceea ce au scris ceilalti comentatori în limitele bunului simt, nu se mai respecta nimic! Scriu oamenii dupa cum „îsi dau drumul la gura” (to run off at the mouth – spune englezul). Doar suntem în democratie, doar suntem liberi sa vorbim cum vrem, sa jignim cât si cum vrem, nu este necesar sa ne cenzuram cuvintele; de ce sa-l respect pe cel din fata mea, de ce sa tin cont de emotiile lui, de ce sa nu-l mint, ce ma împiedica sa-l desconsider, sa-l pacalesc, sa-l înjosesc? De ce sa-mi respect limba? De ce sa respect oamenii de valoare ai tarii? Sa fie acesta modul de a gândi al omului nou, omului modern pentru care a trudit societatea?
….   Avem libertatea de a gândi si simti în conformitate cu propriul nostru eu, este adevarat! De asemenea avem libertatea de opinie deschisa, adica de a exprima public ceea ce simtim si gândim. Avem libertate, dar trebuie sa acceptam si niste limite ale libertatii, altfel echilibrul social nu este posibil. Sa ne dorim o libertate civilizata, nu haotica. Libertatea se face cu alegere înainte de actiune: gândesti, te autocenzurezi si apoi te exprimi. Acest principiu trebuie sa functioneze si în politica. Asa ne putem respecta între noi, asa ne vor respecta si cei din afara noastra, caci nu lipsa de respect este trasatura caracterului românului, ci dimpotriva! De la Socrate cel ce a produs o adevarata reforma în gândirea antica când a vazut gravat pe frontispiciul Templului din Delfi cuvintele „Cunoaste-te pe tine însuti” si mai apoi Religia care ne-a vorbit despre primirea lui Hristos si trairea crestina profunda ce pot produce revelatia sinelui, omul a încercat sa se cunoasca, sa se înteleaga, pentru a putea evolua; acelasi lucru petrecându-se la nivelul natiunilor. „Cunoaste-te pe tine însuti” înseamna si recunoasterea propriilor greseli si slabiciuni; cere o vointa continua si seriozitate, maturitate în gândire, pentru depasirea  vanitatii care conduce adeseori la iluzia asupra ta însuti. A fost si este o noua abordare a cunoasterii despre esenta omului, ca omul sa stie nu numai ce este, ci mai ales ce vrea. Este cea dintâi cerinta pe care ne-o porunceste ratiunea, este temelia cunoasterii si a întelepciunii.
 ….    Între oamenii civilizati exista minime raporturi de respect reciproc, formule de pretuire, de decenta, de bun simt. În mass-media este din ce în ce mai evidenta aceasta eludare a termenilor decenti, evitarea intentionata a reverentelor de limbaj, poate si pentru a se vedea în ce lume traim? O oglinda a vietii? Vorbirea stradala nu poate fi aceeasi cu cea scrisa, nu poate fi adusa cu predilectie pe ecranele televizoarelor. O cenzura proprie este necesara, din respect pentru semeni, pentru cei superiori – ierarhia trebuie totusi respectata! – si pentru demnitatea limbii noastre. Altfel exista pericolul unei decadente morale si spirituale. Avem atâtea tonuri de exprimare, atâtea pronume de politete în limba româna care exprima o atitudine de respect, de apropiere sau de distanta fata de persoanele carora ne adresam: mata, dumneata, dumneavoastra, Domnia ta, Domnia voastra, Maria voastra …. Am avut voievozi, am avut regi, dar nimeni nu îndraznea, din bun simt, sa le spuna pe nume, sa-i strige pe nume. Cu alte cuvinte, respecti ceea ce merita sa fie respectat si… respecta pentru a fi respectat! Bunul simt ar trebui sa ne fie cântarul care sa ne spuna pâna unde poate fi denaturat acest respect. Au aparut, dupa cum semnala cineva, substitute, pentru doamna: cucoana, duduie, bai, tanti; pentru domn: nene, bai, mai. Sau adresari de genul: „Domnu, domnu de la ziar!” Ne-a placut? Sau amuzanta expresie, dar nu lipsita de geniu: „Neica nimeni!” Mai recent aflu tot din ziare o „frumoasa” amenintare facuta în Parlamentul României: „Am sa-ti dau o scatoalca de am sa te trec prin peretele de acolo”.
   ..   . Chiar daca nu toate persoanele merita, totusi avem nevoie de respect pentru linistea noastra si pentru a nu inflama relatiile dintre noi. Din pacate, în democratie, oamenii obraznici, cu tupeu, speculeaza buna credinta a semenilor si dau drumul vorbelor fara nici un pic de control. Antidotul acestei maladii raspândite ar fi educatia si cultura. Cât despre democratie, cum ar zice românul despre nevasta cu care traieste: Buna, rea, e nevasta mea!
  ….    Respectul este o componenta foarte importanta în orice relatie, în orice comunicare, fie ca e vorba de casatorie, prietenie, familie, serviciu. Comportamentele agresive nu vor aparea în casatorie, nu ne vom pierde nici prietenii, nu vor exista tensiuni la locurile de munca daca se va pastra un respect sincer fata de celalalt, fiindca, trebuie sa recunoastem, exista relatii în care suntem implicati de-a lungul vietii si în care va fi întotdeauna nevoie de respect.
 …     Avem puterea sa ne facem respectati prin felul în care întelegem viata si modul în care ne comportam? Ne este necesara decenta în vorbire, în scriere, precum si în alte manifestari? Acestea sunt întrebarile asupra carora ar trebui sa reflectam.
….   Respectul trebuie acordat oamenilor nu dupa averile strânse si nici dupa puterea dobândita, ci în primul rând pentru calitatile sufletesti, întrucât acestea valoreaza mai mult decât faima. Un proverb românesc spune: „Omul nu dupa haine, ci dupa fapte dobândeste cinste”. Oamenii care merita respectul sunt cei care muncesc, creeaza, se tin de cuvânt, nu mint, nu înseala si nu fura, sunt echilibrati, nu-si pierd cumpatul, nu tipa ori nu ridica tonul la altii atunci când lucrurile nu ies asa cum le place lor, au un simt al discernamântului si nu au în vedere numai împlinirea propriilor dorinte ci se mai gândesc si la ceilalti, îsi cunosc locul si rostul pe lume, admit când gresesc, stiu sa ceara iertare si sa ierte. De ce sa-i lovim, sa aruncam cu pietre în ei, când toti suntem facuti din lut si ne putem sfarâma atât de usor? Respectam meritele unora dintre noi? Si daca nu stim a le respecta, cum îsi vor putea valorifica oamenii meritele?
  ….    În zilele noastre „avem o criza spirituala manifestata si printr-o criza de autoritate, culmea, pe fondul unei inflatii de autoritati. Traim într-o lume a autoritatilor fara autoritate. Si autoritatea persoanei umane suporta o eroziune sociala în decorul general compus din tot mai multi indivizi si din tot mai putine persoane. Cum s-ar spune: multa lume, putini oameni!”, ne atentioneaza Pr. Alin-Cristian. „Fara educatie si fara Dumnezeu, persoana devine individ, cuvântul devine vorba, mintea devine creier, sufletul devine trup… de necuvântator, iar limbajul devine onomatopee. […] Aurul se cunoaste dupa culoare, pasarile dupa tril, oamenii dupa cuvânt...”
   
Vavila Popovici – Raleigh, Carolina de Nord

Criza de personalitate

„Ce zici tu despre tine însuți?”

Evanghelia lui Ioan, 1.22
.
Fiecare om are cele mai bune păreri despre sine însuși. Cea mai crudă realitate  este că, spre deosebire de toate ființele înconjurătoare, omul este singura ființă despre care Domnul Isus spune, în Ioan 8:14, că nu știe  de unde vine și unde se duce.
  .
Astăzi, 12 ianuarie 2011, în ziarul local „Curierul zilei”Nr. 4993 anul XVII, preotul Decebal Floroaica la pagina nr. 7 scria următoarele:
 .
RUDELE ÎN VIAȚĂ ÎL POT  MÂNTUI PE CEL AJUNS ÎN IAD. După 40 de zile pentru mort urmează fie fericire  vecinică, fie calvarul. Continue reading “Criza de personalitate”

Afirmații care te bagă în ceață…

George Danciu

Curajul de a spune adevărul!

.

Veți afla adevărul, și adevărul vă va face liberi.

Evanghelia lui Ioan, 8.32

De ce dorec unii să pună lucrurile la punct? De ce trebuie ca permanent să  sortăm lucrurile, iar apoi să le punem la locul lor?

Poate fi doar o întrebare retorică. Răspunsul e un exercițiu de sinceritate, în primul rând.  Însă articolul luat din Marius Cruceru.ro,  afișat sub titlul incitant Prostia săptămînii: “Isus este răspunsul!”, lămurește  tocmai o astfel de întrebare. Continue reading “Afirmații care te bagă în ceață…”

ÎNCEPUT DE DISCURS

OMUL BEZNEI

 

aspre astre-mi fripsera retina

m-am întors în scorbura din suflet

nu ma mai închin la raze – iar lumina

în zadar mototoleste al sau umblet

 

sunt vecin catelului de-adâncuri

economisesc în cârtiti noaptea

orb romantic – pipai lumii soartea

de mi se-nglodeaza-n palme smârcuri

 

nu ma vezi – dar radacina vietii

e în suierul de serpi si-n târâtura

nu ma vrei – dar cresti umbra sagetii

 

cu cât minti – cu cât sporesti în ura

…nu-ncerca sa lingusesti buretii:

nu mai plâng nici daca versi oceanul

 

nu m-arat nici de-nfrunzesti ocheanul!

***

CICA PLOUA

 

m-au muscat frunzele de mâini – îmi curg

prin palme balele lor furioase

verzi-înspumate – înveninate – grabit

parfumate

 

cica ploua: margini de lume

margini de imensa rabdare

 

spontan – mi se aprind palmele si

explodeaza : tandari de palme îti dau sa bei – când

ti-e sete – dupa atâta dement  – epuizant efort al

cerului de a ploua cu cenusi – cu uitare

salcie – searbada – sinucigasa uitare

 

grele – mustoase de ura – palmele mele-nfrunzite

zemoase – cum perele moi – înmuiate de

febra verii trecute – pastrata – cu spaima sacra – în

palatele subterane ale fructelor: ochii mei

plesniti de atâta coacere – rascoacere

tescuita întelepciune – cu care-mi vopsesc

tipator îmi

vopsesc – exasperarea

 

nu mai am niciun strop de

rabdare – nu mai am niciun strop de

zeama de lume

 

o – zei natângi – fructele mele nu plâng – fructele

mele va blestema si în fresca va zugravesc – ca pe

o noapte cu stele-explodate – latite vâscos

pe tipsiile cerului

 

…câta ospitalitate neroada – cleioasa – cosmica

receptie de suflete

 

…cica ploua: sunt exasperarile mele de

arbore singuratic – urias nemaivazut arbore – în care

au navalit – s-au azvârlit – terorizati mistic – spre a se salva de

toamna – toti arborii verii

 

sunt lacrimile fierbând de

furie – ale ochilor mei larg – obscen de

larg cascati – precum

rasfrântele – cu toata carnea lor rosie sângerânda

indecentele vintre ale unei moarte lehuze

***

 

LA CRAMA CERULUI

 

galbene lacrimi tremura copacii

moartea se coace împroscând cu sânge…

cotcodacesc în turnuri prostanacii

iar un nebun în mâneca îsi plânge

 

a-nfipt cutitul toamna pân’ la os

îl scoate si-l înfige iar – vârtos:

macelarie de sublim e-n lume –

atât sublim – ca toti turbam cu spume!

 

…iar soarele-mi ajunge ici – sub talpa

mi-e frica sa ramân pe întuneric

gradina-a-ncremenit stupida –  calpa

 

furnici îmi contureaza groaza – sferic…

…prelinge-Te Hristoase-n cer de rane

sa vad serafi bolborosind din vrane!

***

 

ÎNCEPUT DE DISCURS

 

distinsi mârlani si sfinte curve

voi functionati ca vomitiv:

umplând cu balegi bleaga urbe

treziti în mine-un primitiv

 

smerind blenoragia voastra

cu snob potop de avutii

cu sifilis  – lepra cea casta:

sunteti model de maretii!

 

nefericiti broscoi de gloata

ma faceti fericit în zloata:

orbit  – pendula-n streang sa mori

 

de preferat e tot ce misca

decât orfeul vost’ de chisca

decât delirul de putori!

***

 

Adrian Botez

 

Întunericul, la loc de cinste, în Legile țărilor avansate!

Nevoia triburilor îndepărtate de civilizație și a popoarelor înapoiate –

Lumina Evangheliei lui Isus,  Biblia tradusă în limba maternă!

.
“Niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere”

Evanghelia lui Luca (1.37)

Știți ce am observat? Că Dumnezeu îl protejează pe om atunci când el nu se poate apăra singur. Cu toate acestea mai sunt și abuzuri care sunt îngăduite din motive neînțelese de noi.

În presă s-a vorbit de curând  despre o întâmplare care a creat empatie în masă. Continue reading “Întunericul, la loc de cinste, în Legile țărilor avansate!”

Între om si animal, ce anume face diferenta?

Dumnezeu tace, ca un bun Învatator, dupa ce ne-a înzestrat cu cuget si cu liberul arbitru

Petre Tutea

.

       Pentru Petre Tutea, a fi român,  înseamna  a avea bun simt si pudoare!

  .

Un parlamentar tânar, de altfel foarte simpatic, cu pregatire  universitara …”dreptul”, a facut o mare gafa politica, o ofensa poporului evreu, culturii,  crestinismului si chiar bunuli simt – spunând lucruri care indicau un gol important de informare vis a vis de anii de prigoana a evreilor din timpul celui de-al doilea razboi mondial (despre pogromuri si holocaust). Însa, tânarul nostru legiuitor, lamurindu-se treptat  în câteva saptamâni si numai  la insistentele altora, a adus ca scuza programa de scolarizare, saracacioasa,  si  viziunea materialista a societatii românesti care i-a influientat neîntelegerea  realitatii istorice trecute si prezente. Cu alte cuvinte, accesul la informatie i-a fost îngradit!?

La fel se întâmpla cu majoritatea celor din parlament sau din alte structuri ale societatii românesti, europene sau mondiale. De ce? Oamenii sunt comozi sau iresponsabili si  nu mai tin pasul cu informatia strict necesara omului pentru a putea discerne în cunostinta de cauza asupra celor ce se întâmpla în lume. Asa se explica  de ce sunt admise acum  lucruri care în urma cu 50 … 100 de ani nu erau nici vorba aprobate de forurile legislative ale unor tari ca Statele Unite, România, Germania sau Franta.

Ar putea cineva de bun simt sa-si închipuie un gest de incest în familie? Nici cel putin a fi pomenite de altii astfel de aberatii, în propriile familii! Ei bine,  asa cum s-a întâmplat cu homosexualii, care nu doar ca fac lucruri abominabile si ca au ajuns sa se laude cu ele, sa le popularizeze în mas-media, iar apoi  sa le înalte,  prin legi inumane,  alaturi de lucrurile naturale lasate si binecuvântate de Dumnezeu…  Asa vor sa faca si cu acest lucru atât de grosolan inuman, cum e incestul. E vorba de ceva strigator la Cer!

Multi dintre oameni, nu (re)cunosc ca omul e creat de Dumnezeu  si ca el trebuie sa aibe constiinta treaza care sa-l ghideze si sa-l struneasca în aceasta viata tumultoasa.

.

Marele român Petre Tutea afirma ca:

Nu e nici o diferenta între om si animal, când , prin “adormirea” constiintei,  îl scoatem din ecuatia vietii pe Dumnezeu!

 

  • Mie mi-a trebuit o viata ca sa ma conving ca în afara de Biblie, nu e nici un adevar.
  • Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.  

  

     Continuarea, o puteti citi  CLICK AICI

 

.

Ce face diferența, dintre om și animal?

.

Dumnezeu tace, ca un bun Învățător, după ce ne-a înzestrat cu cuget și cu liberul arbitru

Petre Țuțea

.

Pentru Petre Țuțea, a fi român,  înseamnă  a avea bun simț și pudoare!

Un parlamentar tânăr, de altfel foarte simpatic, cu pregătire  universitară …”dreptul”, a făcut o mare gafă politică, o ofensă poporului evreu, culturii,  creștinismului și chiar bunului simț – spunând lucruri care dovedeau un gol important de informare vis a vis de anii de prigoană a evreilor din timpul celui de-al doilea război mondial (despre pogromuri și holocaust). Însă, tânărul nostru legiuitor, lămurindu-se treptat și numai  la insistențele altora, a adus ca scuză programa de școlarizare, sărăcăcioasă,  și  viziunea materialistă a societății românești care i-a influiențat neînțelegerea realității istorice, trecute și prezente. Cu alte cuvinte, accesul la informație i-a fost îngrădit!? Continue reading “Ce face diferența, dintre om și animal?”

24 octombrie 1921

S–a nascut poeta Veronica Porumbacu (m.1977)

 

Veronica Porumbacu – De Toamna

.

Asta-noapte s-a comis o crima în strada :
vara a fost ucisa.
Nimeni n-a auzit-o gemând.
Prin fereastra deschisa
venea din gradina
vântul, plângând.

.

.

Arborii toti au tacut.
Pe ziduri, din vita salbatica, picura sânge.
Irodul toamnei trecu asta-noapte prin sabie
sute de frunze.

 
..

 

.

.

Publicata –  acum –

prin grija poeului

Liviu Jianu-Florian

.

.

Seminar despre putere (2)

 “Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.”

2 TIMOTEI, 1.7

.

  1. O minune: puterea atât de fragedă a mugurului proaspăt învinge și sparge scoarța cea mai tare și mai dură a unui arbore. – Lucian Blaga
  2. …am avea suficientă putere de divinațiune pentru a cuprinde viitorul, dacă nu ne-ar încurca prezentul cu elementele sale. – Lucian Blaga
  3. Adevărul are o mare putere. – George Danciu
  4. Adevărul Evangheliei lui Isus Hristos e puterea care te eliberează din lanțurile păcatului. – George Danciu
  5. Puterea pe care cei pe care îi iubim o au asupra noastră este întotdeauna mai mare decât aceea pe care o avem noi înșine. – Francois de La Rochefoucauld Continue reading “Seminar despre putere (2)”

Romanian Autumn Picnic at Anthem Community Park in Arizona

The cooler weather is coming back to Arizona, and with it come the snowbirds (a large population group that lives in AZ only for the winter months, attracted by its moderate climate), and the much awaited outdoor activities of the fall. Such was the case on Saturday, October 13, 2012, when Agape Christian Church (http://www.agapearizona.com/agape/) organized the fall outdoor picnic at Anthem Community Park.

Located just outside of the Phoenix metro area, off interstate I-17, Anthem is a master-planned community built by Del Webb in 1999. Although it offers all the services of a big city, the largest part of Anthem was never incorporated – and still holds the aroma of an Arizonian small town – hidden between the northern foothills of the Sonoran desert, right at the base of Daisy Mountain. Elevated slightly higher than Phoenix metro area (approx. 1,800 ft), Anthem enjoys cooler temperatures by five to ten degrees Fahrenheit.

Built exclusively for the use of its residents and their guests, Anthem Community Park covers an area of 63 acres, and includes a variety of facilities designed for active individuals at all ages – 10 miles of walking and hiking trails; catch and release fishing lakes; baseball, soccer, and softball fields; basketball, tennis, and volleyball courts; a skateboard park; and a variety of playgrounds for kids. In addition to the activity oriented features, the park also offers barbecue grills and picnic ramadas. But the highlight of the park is the miniature train ride offered by the Daisy Mountain Railroad.

The participants of the Romanian outdoor picnic enjoyed not only the beautiful weather – cloudless skies and moderate temperatures – but also the complete range of amenities provided by the park. The organizing team – led by Lionel and Dana Rachi – reserved the two main ramadas, and used the built-in barbecue grills to cook fresh ‘mititei’, chicken, and hot dogs for kids. A large variety of side dishes were available to accompany the hot, right-off-the-grill meat, and the essential Romanian element – bread. Home-made deserts were abundant, and coolers full of refreshing drinks were visible everywhere, especially after the automatic water sprinklers went on unexpectedly – that’s when the coolers gained a second use – to prevent the water from splashing the participants.

Besides the main attraction for adults – the mouth watering food – a sense of community and fellowship was evident, starting with the smiles and greetings of those who participated – mainly the Agape Church members and their friends, but also visitors from other Romanian communities in the valley. Designed to enhance and further the fellowship, the Agape event provided an opportunity for the much needed constructive communication among all the attendees of the church, and among any strong community, for that matter. The event opened at 10:00 am, and each family arrived as they were able to, all the way up to about 4 pm, when the overall participation surpassed 200 people, including the kids.

Speaking of kids, they probably enjoyed the park activities the most. In addition to all the amenities offered by the park in a special section designed for kids, which included slides, rock climbing walls, a mini water park, and even a kids’ discovery section (to dig up fossils), the church provided a big ‘fire-truck’ bouncer – the first to be used by the kids at the park. The older kids were even more active by using the half-pipe skateboard park, and the youth used their energy to build rapport by competing on the volleyball field. Typical for the young generation, the Agape youth used the social media to invite and organize a tournament that included their friends from other local churches as well.

After serving lunch, I accompanied my boys on the amazing train ride – a 24-inch gauge miniature railroad, which reminded me of the slow, but picturesque train rides of Romania. Featured during the ride is a trestle across a small lake, a tunnel through a rock outcropping, lush green landscaping, several sparkling water falls, and the eye-catching playground for children. Of course, the kids were not satisfied with a single ride around the park, especially when holding multiple prepaid discounted tickets (thanks to the organizing team) – I was fortunate to ride it multiple times throughout the day. And to complete the adventure, we also witnessed the derailment of a train car during our last ride.

Personally, I enjoyed catching up with my friends at church, and getting to know better some of the attendees that I see very often, but with whom I had not had an opportunity to discuss yet.  But as much as we, as Romanians, enjoy chatting with each other, many of us enjoy being active as well. I was pleasantly surprised by the motivator to this ad-hoc activity, one of the elders of the church – Iosif Ianculovici – who initiated the passing of the ball at first, which ended up in a full blown soccer game. When it comes to our traditional sport, we don’t need a marked field (just the imaginary lines) or even equal size goals – made out of empty trash cans in our case. No need for special sportswear either to differentiate the teams — the players for one of the teams had to simply play shirtless. It was both fun and hilarious to play with players of all levels and all ages, and most importantly without faults – who would want to trip over a 60 year old?

The well-organized event ended late into the night, with a second round of barbeque, long conversations, and board games. The one year old Agape CC (under Pastor Petru Lascau) – has clearly accomplished one of its main meanings with this event – the term Agape or ‘Love feast’ was used for certain religious meals among early Christians – and maybe went a little further. The relationships initiated at this outdoor activity have only exemplified the acute need for fellowship to be created, (and tended to) between the members of the community. It might seem a coincidence that the newly created church of Agape is starting to build strong community at the relatively new Anthem Community Park.
%%wppa%%
%%slide=3%%
 

Marius Comarita
Anthem, Arizona

Fotoreporter: Razvan Dihel

Romanian Autumn Picnic at Anthem Community Park in Arizona

The cooler weather is coming back to Arizona, and with it come the snowbirds (a large population group that lives in AZ only for the winter months, attracted by its moderate climate), and the much awaited outdoor activities of the fall. Such was the case on Saturday, October 13, 2012, when Agape Christian Church (http://www.agapearizona.com/agape/) organized the fall outdoor picnic at Anthem Community Park. Continue reading “Romanian Autumn Picnic at Anthem Community Park in Arizona”

Seminar despre iubire (4)

 Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.

Evanghelia lui Ioan, 3.16

.

  1. Dumnezeu este iubire. – Sfântul apostol Ioan
  2. Dragostea este cea mai puternică forță din univers. –  Moliere
  3. Iertare si iubire! Iubire si iertare!  – Vavila Popovici
  4. Dragostea îi face pe oameni să se simtă egali.  – F.M. Dostoievski
  5. A iubi inseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi. – Octavian Paler
  6. Dragostea, flacără divină, este asemeni unei raze a asfintitului care luminează un munte intunecat. – Victor Hugo
  7. Spiritual, iubirea te îmbogățește, în timp ce bogăția materială, adesea, te sărăcește. – George Danciu Continue reading “Seminar despre iubire (4)”