Lectia din America!

On November 8, 2012 By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

Editorialul din Jurnalul.ro din 7 Noiembrie 2012, scris cu maiestrie de Lucian Avramescu, prezinta diferenta de atitudine a candidatilor la presedintie din America si România.

Sub un titlu incitant, avem o scurta si penetranta disertatie:

Cum pierde un american, cum câstiga un român!

Autor: Lucian Avramescu

Ultimul episod al prezidentialelor americane l-a reconfirmat pe democratul Obama care, iata, dobândeste al doilea mandat. Nu Obama ma intereseaza însa, ci spiritul si eleganta cu care conservatorul Romney si-a primit înfrângerea. Încrâncenarea bataliei electorale s-a sfârsit. Importanta si pentru învins si pentru învingator ramâne America, Statele Unite ale Americii, tara. Discursul de-o rara noblete al înfrântului a fost discursul unui american, care-si reia locul în rândurile celorlalti, modest, mândru si iubitor al poporului sau. Un înfrânt are chipul unui victorios. Nu înjura, nu latra, nu zice m-ati furat nenorocitilor, va sparg data viitoare. Cred în America si deodata cu el spun asta toti americanii, indiferent cum au votat.

Ultimul episod al prezidentialelor noastre s-a încheiat urât. Câstigatorul nu s-a aratat mândru ca face parte din poporul român, n-a dat semnul constructiei si împacarii pentru natie, ci a aruncat golaneste o insulta: I-am sau v-am ciuruit! Cam asta-i diferenta. Mai încap, în manusa strâmta a acestei realitati, alte comentarii?

Deasupra unei multimi uriase care flutura stegulete cu însemnele americane, însufletite minidrapele nationale la purtator, scria: „Cred în America”. Cuvintele nu erau doar acolo unde cuvânta Obama, ci si unde cuvânta, recunoscându-se cu eleganta si demnitate, învins, Romney. America ramânea mai presus de batalia lor care s-a încheiat, ca orice batalie, cu un învingator si un învins. Eu, în tara în care sunt avertizat ca oricum voi vota, presedintele care nu prea mai e presedinte, va desemna premier pe cine are el chef, ma încapatânez sa strig, din toate resorturile fiintei mele, „Cred, înca mai cred, în România”. Asa sa-mi ajute si sa ne ajute Dumnezeu.

Seminar despre caracter (2)

On November 8, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Incurajare, Natura UmanaLeave a comment

“Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul inimii: fă, dar, să pătrundă înţelepciunea înăuntrul meu! Curăţă-mă cu isop, şi voi fi curat; spală-mă, şi voi fi mai alb decât zăpada. […] Întoarce-Ţi privirea de la păcatele mele, şterge toate nelegiuirile mele! Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!”

PSALM, 51

Cuvinte bine ticluite, urât caracter. – Blaise Pascal
Caracterul nu se formeaza prin ateism, ci prin religie. – Richard Wurmbrand
Caracterul omului e tipărit în faţa lui. – Mihai Eminescu
Între caractere și inteligențe n-ar trebui să existe alegere. Inteligențe se găsesc foarte adesea, caracterul foarte rar. – Mihai Eminescu
Carcaterul este în dependență de modul de gândire și de acționare al fiecăruia. – George Danciu Continue reading “Seminar despre caracter (2)” →

Alegeți-vă un loc potrivit, pentru viață!

On November 7, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Eveniment, Familia, Mantuire, Natura Umana2 Comments

SUCCESUL – PIEDICĂ ÎN CALEA UNOR RELAȚII BUNE

Text adaptat, la predica pastorului Nelu URS

“Avram a zis lui Lot: „Te rog, să nu fie ceartă între mine şi tine şi între păzitorii mei şi păzitorii tăi, căci suntem fraţi.”

GENEZA, 13.8

Multe sunt cauzele deteriorării relațiilor dintre oameni și a relației dintre om și Dumnezeu: răutatea, neomenia, neascultarea, necredința, mândria, gelozia, invidia, nepăsarea, iubirea de sine, iubirea de bani, lipsa iubirii aproapelui, nemulțumirea, îmbuibarea…

Să privim în Geneza 13, unde este relatat un pasaj important din viața patriarhului Avraam, după ce se înapoiase din Egipt, unde a ajuns din pricina unei foamete care bântuia țara. Continue reading “Alegeți-vă un loc potrivit, pentru viață!” →

Seminar despre iubire (5)

On November 7, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Familia, Mantuire, Miracole, Natura UmanaLeave a comment

Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.

Sfântul apostol Pavel

Puterea caracterului stă în iubire. – Simion Mehedinți
Iubirea nu face rău aproapelui; iubirea este deci împlinirea legii. – Sfântul apostol Pavel
Toate lucrurile lucrează împreună spe binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu. – Sfântul apostol Pavel
Nici un alt sentiment nu-l face pe om să-si schimbe opiniile ca iubirea; căci noile păreri sunt de cele mai multe ori noi emotii. Ele nu sunt rezultatul gandirii, ci al pasiunii. – Somerset Maugham
Dragostea nu este doar un zambet, nu este doar o floare, dragostea este un suflet rănit si apoi vindecat de altul. – Octavian Paler
Iubesti pentru că iubesti. Nu există ratiune pentru a iubi. – Antoine de Saint-Exupery
Din iubire a fost creat Universul, iubirea îl miscă, îl ţine legat şi îi asigură echilibrul atât de necesar. – Vavila Popovici Continue reading “Seminar despre iubire (5)” →

Întoarceți-vă la adevăratele valori!

On November 5, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Eveniment, Familia, Mantuire, Natura Umana1 Comment

“Căci Ezra îşi pusese inima să adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile.“

EZRA, 7.10

Când scriu acest titlu-îndemn îmi amintesc de parabola Fiului risipitor, povestea simbol, scoasă din realitatea vieții si folosită de Mântuitorul Isus pentru a identifica dimensiunea tragediei plecării fiului din casa tatălui său.

Poporul Israel, prin neascultarea de Dumnezeu, – de Cel care îi purtase de grijă ca un Tată bun și care i-a scos din robia Egiptului prin mari semne și minuni, trecându-i prin Marea Roșie ca pe uscat și i-a așezat într-un loc unde să trăiască în pace, slăvindu-L pe Dumnezeu -, aplecânduli-se inima către idolatrie și păcat, au fost părăsiți de Dumnezeu și duși în Babilon, în robie, de către Nebucadențar. Atunci a fost dărâmat și Templul Domnului construit de împăratul Solomon. Continue reading “Întoarceți-vă la adevăratele valori!” →

Seminar despre gândire și caracter

On November 4, 2012 By nelursIn UncategorizedLeave a comment

.

Meditații

de

George Danciu

“Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. ”

Ieremia, 29

Cel dintâi gând i-a aparținut lui Dumnezeu.
Omul se hrănește cu gânduri.
Sufletul, în ultimă instanță, e umbra fidelă a caracterului.
Credința în Jertfa lui Isus Hristos, depusă pe Crucea de pe Dealul Căpățânii, îți poate schimba caracterul și destinația veșniciei. Continue reading “Seminar despre gândire și caracter” →

Seminar despre gândire (1)

On November 4, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Natura UmanaLeave a comment

„Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, şi căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul.”

Isaia, 55

Cuget, deci exist. – Rene Descartes
A reaminti oamenilor vechile cugetari, înseamnă a-i îndruma spre virtute. Nu e vorba de a-i face să citească, ci de a-i face să gândească. – Charles Montesquieu
Dumnezeu a pus în om gândul veșniciei. – Blaise Pascal
Mulți lucrează, dar puțini gândesc. – Mihai Eminescu
Cel dintâi gând i-a aparținut lui Dumnezeu. – George Danciu
A citi înseamnă a gândi cu un cap străin în locul celui propriu. – Arthur Schopenhauer
Gândul suprem pe care îl putem gândi e Dumnezeu. – Andrei Plesu
Nu există tortură mai nemărginită pentru om ca propria gândire. – John Webster Continue reading “Seminar despre gândire (1)” →

Conferința “Marriage Tune-Up” pe teme de familie din Palm Springs, California

On November 3, 2012 By nelursIn Biblia, Copii, Credinta, Educatie, Eveniment, Familia, Incurajare, MantuireLeave a comment

Palm Springs este un oraș-stațiune în Riverside County, California, situat la 179 km de Los Angeles, 219 km de San Diego și 433 km de Phoenix, Arizona. Orașul are unele din cele mai renumite terenuri de golf; totodată, întrucât urbea se bucură de un superb peisaj și o climă plăcută, aici se practică înot, tenis, călărie, ciclism și se fac drumeții în deșertul din apropiere și în zonele montane. Palm Springs este unul dintre cele nouă orașe adiacente care alcătuiesc zona numită Valea Coachella. Palm Springs este cunoscut sub numele de „locul de joacă al stelelor”, fiind situat la poalele unuia dintre cele mai maiestuoase vârfuri ale munților din sudul Californiei. Continue reading “Conferința “Marriage Tune-Up” pe teme de familie din Palm Springs, California” →

Pinnacle Peak Patio – Restaurantul cu cea mai mare colectie de cravate din lume

On November 2, 2012 By nelursIn Romania, USALeave a comment

Corespondenta dinArizona

by Octavian Curpas

Oamenii cauta locuri cu o atmosfera deosebita, departe de agitatia din orasele aglomerate, pentru a se relaxa si a uita pentru câtva timp de activitatile lor cotidiene. Un astfel de loc este Pinnacle Peak Patio din Scottsdale, Arizona. Acesta este în mod indubitabil restaurantul cu cea mai mare colectie de cravate din lume. Poftiiiim? Cum adica, ce treaba are o cârciuma cu cravatele? Are. Si veti vedea imediat ce anume.

Având în vedere ca în acest restaurant este interzisa purtarea cravatei, cei care nu tin cont de aceasta restrictie risca sa fie “atacati” de catre chelneri care nu ezita sa le taie cravata cu un foarfece. Apoi, cravata este “capsata” pe tavanul localului ce sustine peste un milion de cravate taiate de-a lungul anilor de la gâtul clientilor.

Afacerea a început în 1957 cu un magazin stil ABC pentru turistii care poposeau în preajma lacurilor. Ca sa-si mareasca profitul, proprietarul a început sa serveasca cina în weekend. De aici, localul avea sa devina cel mai mare “western steakhouse” din lume, cu o capacitate de 1.800 de locuri în interior si 2.000 afara, în patio (curtea interioara pavata, înconjurata cu arcade). Pinnacle Peak Patio este renumit pentru fripturile delicioase la gratar (pe un gratar clasic imens, în aer liber), atmosfera obisnuita de vest si obiceiul “fara cravata”.

Traditia aceasta a început într-o seara în care directorul executiv al unei companii din Phoenix a venit la acest restaurant sa serveasca cina. Proprietarul, dorind sa pastreze atmosfera devenita deja traditionala în restaurantul sau, s-a apropiat de individ si i-a spus: “Ori îti scoti cravata, ori ti-o tai”. Directorul nu s-a conformat, iar proprietarul a scos un cutit de macelar si i-a taiat cravata subit, în aplauzele celorlalti clienti. Dorind sa fie recunoscut ca initiator al acestui obicei absurd, directorul executiv în cauza a cerut ca regula aceasta sa fie afisata în mod vizibil la intrarea în restaurant.

Pinnacle Peak Patio nu a renuntat la acest obicei si a taiat pâna în prezent peste un milion de cravate de la gâtul clientilor nonconformisti. De asemenea, berea servita în acest local este facuta la fata locului, în niste cazane imense.

Desi se afla într-un oras mare, de lux, din Arizona, atmosfera din restaurant este de orasel de tara din vest. Cu exceptia lunilor caniculare – iunie, iulie, august si septembrie, majoritatea clientilor prefera sa ia masa în aer liber, delectându-se cu muzica country interpretata de artisti veniti aici din diverse parti ale tarii. Cele 1.800 de locuri din incinta restaurantului sunt împartite în mai multe sali, cea mai mare dintre ele având o capacitate de 1.000 de locuri. Peretii localului sunt tapetati cu carti de vizita, unele vechi de zeci de ani, iar în holuri se gasesc vitrine cu insigne (inclusiv de politie), numere de înmatriculare si alte obiecte pe care se afla versiunea veche a acestor denumiri. Localul are pereti artificiali, existând posibilitatea sa se creeze sali de diverse dimensiuni, în functie de cerinta celor ce vor sa închirieze o sala pentru diverse evenimente (nunti, petreceri, zile de nastere).

Ca sa ajungi la toaleta în acest restaurant, esti îndrumat sa te tii dupa urmele potcoavelor de cai. Pe usile toaletei sunt scrise denumirile vechi: “Cowboys” si “Cowgirls”.

O parte dintre clientii care decid sa serveasca masa aici, poarta palarii de cowboy. Zilnic sosesc la acest restaurant câteva autobuze turistice din Phoenix sau din centrul orasului Scottsdale, aducând clienti dornici sa evadeze din spatiul urban, într-o lume originala cum e aceasta. Pinnacle Peak Patio este o constructie în care s-a folosit mult material lemnos, iar când rostim “lemn” ne gândim la natura, confort si liniste. Constructiile din lemn respira, rezista si emana sanatate, trainicie si frumusete. Lemnul este un material de constructie performant si o sursa de sanatate în deplina armonie cu ritmul de viata al fiecaruia dintre noi. Arhitectii din întreaga lume apeleaza de sute de ani la el, pentru a crea cele mai minunate cladiri, cu designuri speciale.

RAVAGIILE URAGANULUI SANDY

On November 2, 2012 By nelursIn EssaysLeave a comment

„Peste zvârcolirile vietii, vremea vine nepasatoare, stergând toate urmele.
Suferintele, patimile, nazuintele, mari sau mici, se pierd într-o taina
dureros de necuprinsa, ca niste tremurari plapânde într-un uragan urias.”

Liviu Rebreanu

…… Uraganele – furtuni tropicale de mare intensitate – iau nastere atunci când o furtuna se deplaseaza deasupra oceanului. În contact cu apa mai calda, energia furtunii creste, ia nastere un vânt rotativ care, daca depaseste 119 km/h este considerat uragan. Uraganele apar în oceanele Atlantic, Pacific si Indian, la latitudini de 10-30 de grade si au denumiri diferite, în functie de regiune. De exemplu, în Asia de est uraganul se numeste taifun. Uraganele pot dura de la o zi la cca. o luna, dupa cantitatea de energie înmagazinata. În afara temperaturii apei, un rol important îl are si forta care confera furtunii miscarea de rotatie specifica.
…… În functie de intensitate, uraganele sunt clasificate pe cinci trepte. Un uragan de categoria 1 are o viteza a vântului cuprinsa între 119 si 153 km/h, unul de nivelul 5 depaseste 251 km/h, iar efectele sunt devastatoare: copaci smulsi din radacina, vehicule si alte corpuri grele ridicate în aer, valuri marine foarte înalte, inundatii puternice etc. În momentul în care atinge tarmul, uraganul poate provoca pagube uriase, afectând suprafete de ordinul sutelor sau miilor de km patrati, cum a fost cazul în anul 2005, când uraganul Katrina a afectat sudul SUA, cu un impact maxim asupra orasului New Orleans.
…… În Atlanticul de nord, sezonul uraganelor începe în luna iunie si dureaza pâna spre sfârsitul lunii noiembrie, când oceanul se raceste si nu mai poate beneficia de energie suficienta. Într-un sezon mediu, se pot produce aproximativ 6 uragane, din care doua sunt de categoria a treia sau mai mari (peste 178 km/h). În ultimii ani, în special dupa 1995, numarul uraganelor puternice s-a marit. Oamenii de stiinta pun aceasta intensificare pe seama încalzirii globale. Experti din cadrul Agentiei americane pentru studiul oceanelor si conditiilor atmosferice (NOAA) au anuntat din timp ca vor fi între 12 si 17 furtuni tropicale în perioada 1 iunie-30 noiembrie. Doua au fost uragane, Chris în iunie si Ernesto, care au atins Peninsula Yucatan (în sud-estul Mexicului), unde au fost, din cauza ploilor si intensificarii puternice ale rafalelor de vânt, importante pagube materiale. Peste 5 milioane de oameni din Statele Unite au ramas atunci fara curent electric si mai multe orase au fost inundate.
…… Un proverb spune ca „banii pe care îi aduc vânturile, îi iau apoi uraganele”. Cam asa a fost si acum, cu acest uragan Sandy, abatut asupra partii de N-E a Statelor Unite.
…… Au murit câteva zeci de persoane din cauza rafalelor violente de vânt si a inundatiilor provocate de catre uragan. Localitatile afectate au fost cele din statele New York, New Jersey, Pennsylvania, Virginia si Carolina de Nord. Aproximativ 250.000 de locuinte au ramas fara electricitate în seara zilei de 29 octombrie, în Manhattan, dar si peste un milion de persoane la nivelul statului New York au ramas în bezna, din cauza unor pene de electricitate provocate de catre uragan si remedierea va necesita timp. 29-30 octombrie 2012 a fost cea mai lunga noapte la New York. Incendiile provocate de scurtcircuite si penele masive de curent au agravat problemele create de inundatiile masive care au afectat coasta de nord-est a SUA. Au murit oameni, majoritatea loviti de copaci în cadere. Foarte multi au fost salvati de la pieire datorita efortului celor care au avut menirea sa salveze, sa protejeze populatia. La New York, spun unii, mirosul de fum era foarte puternic pe strazile inundate. Zeci de cladiri au ars din temelii în Queens din cauza incendiilor, pompierii luptându-se din greu cu flacarile. În New York generatoarele au fost distruse, iar apa a inundat subsolul unui spital facând necesara evacuarea unui numar de pacienti. Vântul a batut puternic, iar mijlocul Manhattan-ului arata ca si cum ar fi fost strabatut de un râu. Orasul Atlantic City, din statul New Jersey, parea o prelungire a Oceanului Atlantic, dupa cum scria CNN pe website-ul sau. Algele si aluviunile pluteau în apa pâna la genunchi care acoperea strazile orasului. Milioane de americani au stat în întuneric (cartierul Manhattan fiind cufundat complet în întuneric) si în frig în casele lor din cauza lipsei de electricitate. Unele masini erau complet în apa. Metroul din New York a fost inundat pentru prima oara de când a fost construit, în urma cu 108 ani.
…… Efectele uraganului Sandy s-au facut simtite nu numai pe întreaga coasta de est, dar si mult spre vest, pâna în zona Lacului Michigan. Ploi puternice au afectat statul New England si parte a Vestului Mijlociu, iar viscolul a adus zapada în muntii din Virginia de Vest. Mii de curse aeriene au fost anulate. Un reactor nuclear (unele informatii vorbesc de doua reactoare) a fost scos din functiune în statul New Jersey situat în estul SUA.
…… Uraganul a provocat distrugeri pe scara larga pe coasta de est a SUA si Presedintele Obama a decretat în data de 30 octombrie, stare de „catastrofa majora” în statele New York si New Jersey, unde orasele au fost inundate si circa 8 milioane de oameni au ramas fara curent.
…… Dar, întotdeauna, dupa furtuna, vine vreme buna!
…… Si gândul mi-aluneca spre una din reflectiile lui Gide: „Aveam nevoie de un plamân, mi-a spus copacul; atunci seva mi s-a prefacut în frunza, ca sa pot respira prin ea. Apoi, dupa ce am respirat, frunza mi-a cazut, iar eu n-am murit… Fructul meu cuprinde întreaga mea conceptie despre viata.”

Vavila Popovici,

Raleigh, N.C. – USA

Seminar despre caracter (1)

On November 1, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Familia, Incurajare, Inviere, Mantuire, Miracole, Natura Umana, TineriLeave a comment

“Isus Hristos este acelaș, ieri, azi și în veci!“

Sfântul apostol Pavel

„El n-a făcut păcat, şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug.”

Sfântul apostol Petru (1 Petru, 2.22)

Caracterul este ceea ce eşti în întuneric. – Dwight Moody
Caracterul îi dă omului libertatea interioară. – Titu Maiorescu
Mă încred doar în Cineva de caracter. – George Danciu
Un caracter deosebit este cea mai buna piatra de mormânt. Cei care te-au iubit si cei pe care i-ai ajutat isi vor aminti de tine atunci cand florile de nu ma uita s-au ofilit. Scrijeleste-ti numele in inima lor si nu in marmura mormantului.- Charles Haddon Spurgeon Continue reading “Seminar despre caracter (1)” →

UN SCRIITOR GOL-GOLUT, ÎNTR-O UNIUNE PLINA

On November 1, 2012 By nelursIn ArticolLeave a comment

Nu sunt critic literar…

Si daca as fi critic, as putea sa critic un scriitor, (adica, stai, ca scrie, dar nu este declarat oficial scriitor, mai are o vesnicie de scris pâna acolo, mai are un brat de premii de luat, ca nu a luat decât un car) ma rog, un om, si el, care încearca sa ne faca sa zâmbim macar, pe o lume pe care nu este nimic de criticat? Când lumea pe care traim este într-o perpetua rezonanta cu visele noastre cele mai intime, cu toate sperantele noastre din copilarie, eu sa critic? Sa spun: uitati, oameni buni, toate ar fi bune pe Lumea asta, ce spun eu, ar fi Perfecte, dar, stimati concetateni, stimati semeni planetari, din nefericire, trebuie sa va readuc cu picioarele pe Luna: nu este, totusi, Perfecta Lumea, si asta din cauza lui Ion Crisan. El îsi permite ofensa de a scrie împotriva cursurilor vremurilor. Cum as putea eu sa va stric Domniilor Voastre placerea de a trai bine, si lipsiti de griji? Cum as putea sa aduc în Panteonul valorilor Domniilor voastre un om al zâmbetului, care nu va face numai sa râdeti, macar accidental, ci va mai si convinge sa va gânditi daca nu cumva ati ajuns subiect de plâns? Nu pot sa va fac asta. De aceea ma abtin.

Nu sunt critic, dupa cum va spuneam. De aceea, am sa va povestesc cum l-am cunoscut pe Ion Crisan. Eram acasa. În Iovacra. Vineri seara. Suna telefonul. Aici Ion Cepoi, directorul Casei de Cultura din Târgu Jiu. Acum, o fi spus managerul Institutului National De Patrimoniu al judetului Gorj. Se poate. Dar eu tot de directorul Ion Cepoi îmi aduc aminte. De la o vreme îti dai seama ca etichetele de pe cladiri se schimba, vopselele se schimba si ele, ba rosu, ba galben, ba albastru, ba portocaliu, oamenii se schimba si ei, numai noutatile nu se schimba. Si Ion Cepoi îmi da noutatea: Ati luat premiul I la Festivalul de Umor Ion Canavoiu. Veniti în seara asta. Aveti o camera rezervata la hotel, în centru. Eu, ce sa zic? Sa nu ma duc, când luasem, ca de obicei, premiul I? Sa nu onorez cu prezenta mea un juriu de tineri care bat la portile afirmarii, precum Stefan Cazimir, Nicolae Dragos, sau Cornel Udrea? Sa nu încurajez tânara generatie sa jurizeze lucrari fumate pentru mine, demult? Nu puteam sa le retez aripile si elanul vârstelor reunite.

Si m-am dus. Seara, m-am rotit în holul hotelului singur, printre fotografii si caricaturi. Ceilalti plecasera. Întârziasem. Privind creatiile ma simteam, cum sa va spun? Ca Împaratul care mergea tantos pe strada principala a lumii, în momentul în care un copil îi striga din multimea care îl aclama: “Împaratul e gol!” De ce m-am simtit asa, nu stiu. Traiesc doar pe cea mai perfecta dintre lumile posibile. Daca as avea o cât de mica îndoiala, as înnebuni. Aveti totusi grija.

A doua zi dimineata, asteptam pe acelasi hol, într-un fotoliu, ora micului dejun. În hol intra un tânar cu un cercel în ureche. Se apropie de mine. Buna ziua. Buna ziua. Asteptati micul dejun? Da. Si eu. Ma numesc Jianu Liviu. Eu Ion Crisan. Dam mâna. Si cu ce prilej pe aici, îl întreb. Am luat premiul I, îmi raspunde. Brusc, tac. Pai, premiul I l-am luat eu, gândesc. Asa mi-a spus Ion Cepoi aseara, rationam. Sa fie doi concurenti care au luat acelasi premiu? Putin probabil. Posibil, directorul m-a invitat din greseala. E o ipoteza. Oi fi luat premiul II, sau III. Bucuria premiului scadea. Ei, e bine si asa. Totusi, e posibil sa nu fi luat niciun premiu. Ati luat premiul I? Îl întreb pe Crisan. Da. M-a felicitat si domnul Udrea. E clar, îmi spun. Omul a luat premiul I. Orgoliul meu se desumfla cu fiecare secunda. Îmi displacea enorm diferenta dintre a fi primul, sau a fi al doilea, sau al treilea. Sau a nu fi, poate, premiat de loc. Ma rog, gândeam. E prematur sa ma desumflu de tot. Sa astept. Sa am rabdare. Si aflu eu pâna la urma daca am luat vreun premiu. Am intrat cu Ion Crisan în sala de mese, schimbând vorba.

Din vorba în vorba, am ajuns cu autocarul, cu juriul, cu premiantii, cu organizatorii, la Runcu, localitatea de bastina a scriitorului Ion Canavoiu, gazda noastra onorifica. Acolo, copiii ne-au tot recitat si jucat din fabulele, scenetele, si textetele parintelui spiritual al Runcului. Priveam din sala, zâmbeam, mai si râdeam, mai si luam un pahar sau un aperitiv al gazdelor din Runcu, dar gândul îmi zbura tot la premiu. Au trecut doua-trei ore de spectacol, pâna când organizatorii sa ofere premiile.

Eram numai ochi si urechi. Premiul I pentru proza scurta… cred ca inima îmi statea… se acorda domnului Liviu Jianu, din Craiova…

Extaz. Si agonie. Acum, sincer, imi parea rau de Ion Crisan.Care, de aceasta data, ma privea ca un martian. Ma duc, îi ofer domnului Ion Cepoi onoarea de a da mâna cu mine, iau diploma, si ma întorc lânga Ion Crisan. Felicitari, îmi spune. Multumesc, îi spun. Si tac. Ce era sa îi spun? Si-am suflat premiul?

Premiul II. Premiul III. Mentiuni…Ion Crisan, nominalizat pe nicaieri… ma luasem la gânduri…

Premiul I pentru volum de umor publicat…, continua domnul Ion Cepoi… se acorda domnului Ion Crisan, din Sibiu…Ion Crisan se duce pe scena, si face câte o perfecta reverenta directorului, juriului, si publicului…

Bravo! Îi spun. Multumesc! Îmi spune.

Rasuflu usurat.

Totul e bine când fiecare concurent care stie ca are premiul I, îl si primeste…

Asa l-am cunoscut pe Ion Crisan. De acolo, de la Târgu-Jiu, s-a grabit sa îmi ofere volumul premiat.

Acum ar trebui sa critic volumul. Nu pot. Ce sa spun despre el? Ca e bun? Ma va crede cineva? Ca e rau? Ar fi cineva care sa nu ma creada? În ambele cazuri, l-ar citi cineva? Pe o lume de lumi perfecte? Se poate sa mai citesti pamflete?

Asa ca, draga Ioane, îmi pare rau. Ca nu sunt în stare sa scriu doua rânduri despre cartile tale. Îmi vine greu sa le si citesc. Nu prea mai vad. Acum câteva seri, nevasta-mea râdea de zor în pat. Citea cartea ta.

Am sa scriu altceva. Ion Crisan este un copil mare. Caruia zeii vazuti, sau nevazuti, i-au oferit mai nimic. Si el le-a oferit ziua, toata munca, si noaptea, toata pana.

Aud acum ca Ion Crisan este trimis în cer. Sa zugraveasca ziua chiliile, si noaptea, sa scrie. (Mi-e teama doar ca nu se mai citeste pamflet, nici macar în Rai…) Si apoi: daca pe pamânt nu se mai primeste un pamfet, pe o lume perfecta, daca Uniunea Scriitorilor nu primeste un scriitor, ca Ion Crisan, cum sa fie primit Ion Crisan în Rai, ori în Iad? Ramâi pe-aicea, Ioane. Pe pamânt, totusi, este mare nevoie de oameni…

30 octombrie 2009

I-am tot scris lui Ion Crisan pe e-mail. El nu se descurca prea bine cu e-mail-ul. Citea rar corespondenta. Ma invita pe chat. Eu nu ma descurcam cu chat-ul. I-am tot scris, pâna într-o zi, când am primit un raspuns, o dovada în plus ca scriitorul Ion Crisan a ramas cu noi, lânga noi, pe pamânt:

“dl jianu, cristi a murit în 6 februarie însa mi-ar face placere sa primesc în continuare pe adresa lui de email poeziile d-voastra. cu respect camelia crisan”