Author: nelurs

Simpozion stiintific international cu tema „Research, Education and Development”

On By nelursIn NewsLeave a comment

Dupa ce a castigat doua proiecte cofinantate din FONDUL SOCIAL EUROPEAN, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Targu Mures se prezinta in fata studentilor, masteranzilor si cadrelor didactice cu o noua activitate de exceptie. In parteneriat cu ISJ Mures, Universitatea ”Dimitrie Cantemir” organizeaza in perioada 29-30 octombrie a.c., un Simpozion stiintific international, la care vor fi prezenti peste 150 de invitati. Se cuvine mentionat faptul ca printre cei care vor onora cu prezenta lor manifestarea de la Targu Mures, se numara un profesor universitar din Japonia, unul din India, cinci din SUA, cinci din Portugalia, doi din Turcia, unul din Spania, trei din Croatia, precum si unul din Africa de Sud. O mentiune aparte se cuvine si pentru faptul ca la una dintre sectiuni vor sustine comunicari si patru fosti diplomati romani, din spatii de mare interes politic si economic, precum China, Orientul Mijlociu, Germania si Federatia Rusa. Despre manifestarea de la sfarsitul acestei saptamani, am discutat cu doi dintre cei implicati in organizarea manifestarii, conferentiar  univ. dr. Doina David, respectiv conferentiar univ. dr. Calin Florea

Un simpozion international devenit traditie
”Universitatea noastra, a declarat Doina David, a debutat in mediul educational romanesc in anul 1991, fiind prima universitate particulara din Transilvania si a doua din Romania. Dupa greutatile inerente oricarui inceput, universitatea s-a integrat in sistemul european de invatamant superior edificat prin conventiile de la Bologna si Lisabona. Prin specificul sau Universitatea Dimitrie Cantemir permite si asigura un grad ridicat de educatie teoretica si  instruire practica a studentilor. Printre principalele activitati ale  universitatii se numara si organizarea anuala a unui simpozion international, iar pentru noi a devenit o traditie organizarea lui in luna octombrie a fiecarui an. Aceasta editie a simpozionului poarta titlul Research, Education and Development, adica Cercetare, Educatie si Dezvoltare.” Despre motivatia derularii unui asemenea proiect de anvergura la Targu Mures, Doina David a mentionat faptul ca ”Principalul motiv al organizarii unei astfel de actiuni este schimbul de informatii cu caracter stiintific si didactic, stimularea cercetarii stiintifice a cadrelor didactice, cunoasterea si impartasirea experientei din domeniul cercetarii cu alte personalitati, cadre didactice din mediul academic romanesc, cat si din alte centre universitare din Europa sau de dincolo de spatiul european.”

Diplomati romani prezenti la Simpozion
Despre numarul participantilor din acest an, precum si despre spatiile geografice pe care le acopera, conferentiarul universitar dr. Calin Florea a declarat ca ”In cadrul editiei din acest an a Simpozionului nostru, participarea este una deosebit de numeroasa – peste 150 – dar si una foarte consistenta valoric, de elita as putea spune, fiindca suntem onorati de prezenta unor cadre didactice universitare cunoscute si recunoscute, din Japonia, India, Italia, Spania, Croatia, Turcia si Africa de Sud, dar si a unor fosti diplomati romani, din spatii de mare interes pentru Romania.” In ceea ce priveste continutul celor doua proiecte europene castigate de universitate, precum si publicul tinta vizat, Calin Florea a mentionat ca ”Primul proiect – cel intitulat Centrul de formare profesionala continua in turism si servicii – vizeaza crearea premiselor pentru realizarea unui cadru educational care sa puna bazele dezvoltarii capitalului uman si cresterii competitivitatii economice in sectorul turism, prin calificarea si consilierea profesionala a resurselor umane din intreprinderile din Regiunea 7 Centru, spatiu urban al judetului Mures si Regiunea Nord-Vest, urbanul judetului Bistrita, dar si formare unor profesionisti in domeniul turismului, care prin cunostintele, deprinderile si abilitatile lor sa raspunda cerintelor de pe piata  fortei de munca. Proiectul pune la dispozitie 9 programe de calificare a personalului angajat in turism si servicii, precum si testarea psihologica si consilierea in cariera a acestora, cursurile fiind gratuite. In ceea ce priveste al doilea proiect – cel intitulat Pregatirea practica a studentilor, premisa a insertiei eficiente pe piata muncii – acesta vizeaza crearea si dezvoltarea unei firme de exercitiu, ce are ca efect cresterea performantei pregatirii practice a studentilor in directia dezvoltarii deprinderilor si competentelor profesionale, dobandirea de abilitati antrepenoriale, cu scopul de a facilita insertia absolventilor pe piata muncii, participarea la activitatile din proiect find de asemenea gratuita.”

Nicolae BALINT

CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA

On By nelursIn HistoryLeave a comment

Cine ajunge in „orasul teilor” cum este  supranumit orasul Corabia, invaluit timp de doua luni pe an in mireasma florilor, intra intr-un veritabil templu al civilizatiilor, care s-au succedat aici vreme de sase milenii.
 Inceputurile locuirii umane in aceasta zona, aflata la confluenta Oltului cu Dunarea, dateaza din epoca neolitica, perioada in care s-au asezat cele dintai comunitati apartinand culturii Vadastra II. Marturiile de cultura Salcuta, urme ale  asezarilor traco-dace de la Sucidava, ale cetatii si necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatra straveche care  isi dezvaluie treptat misterele.
 
                             MIRACOLUL  ISTORIEI

 Pe malul stang al Dunarii, in partea de sud a orasului Corabia, in cartierul numit Celei, se afla cetatea Sucidava care a aparut ca important centru economic si militar al tribului geto-dacic „ sucii”. Dupa cucerirea Daciei, pe locul actual al comunei Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea orasului civil Sucidava. Cetatea militara romana a fost zidita pe locul fostei cetati geto-dacice in vremea imparatuluiAurelian (270-275) si rezidita in timpul lui Constantin cel Mare ( 306-337). Cetatea a ramas parte a imperiului si dupa retragerea aureliana din anul 275 e.n.

                                      DESCOPERIRI

 In incinta cetatii romano-bizantine, care se intinde pe o suprafata de doua hectare si din care se mai pastreaza zidurile si turnurile de intrare, in numar de 8, au fost descoperite in urma sapaturilor, incepand din 1936 bazilica romano-bizantina, din secolul al IV-lea, cel mai vechi lacas de cult, cladirea hypocaust ( sistem de incalzire roman prin pardoseala), datand din secolul al VI-lea e.n., piciorul podului lui Constantin cel Mare inaugurat in 328, construit peste Dunare in vremea sa, poarta Constantiniana care face legatura intre pod si cetate, fantana romana din secolul al II-lea e.n., baile romane ( thermae), strazi pavate. De asemenea a fost descoperit un sicriu in care  se aflau oasele unui om (schelet) de 1,96 metri ( intr-o perioada in care oamenii abia atingeau 1,60 metri), mai multe gropi menajere in care au fost gasite solzi de peste, oase de animale ierbivore, o lama de silex, carbuni, cenusa, fragmente ceramice. Obiectele descoperite in cetate sunt un opait executat dintr-o pasta caramizie, fara decor, o piesa de bronz de la o aparatoare nazala a unui coif, un cuptor pentru copt painea, din pamant ars la rosu, tigle cu inscriptia ( COH) ORS III care indica cohorta a III-a  a Legiunii aV-a Macedonia, monezi de bronz, furca de tors, multe obiecte ceramice care au fost conservate.
 Primele cercetari stiintifice au debutat in anul 1901 sub indrumarea lui Grigore G. Tocilescu. Din anul 1936 pana in 1981 au fost continuate de Dumitru Tudor.

                                   ZEITA  NEMESIS

 Specialistii romani si lumea stiintifica mondiala asteapta inca vestea descoperirii la Sucidava-Corabia, a ceea ce arheologii spera sa  gaseasca: templul zeitei Nemesis, protectoarea cetatii, despre care se stie ca a existat potrivit unei inscriptii ce spune ca  „ doi inalti curialis de la Sucidava au ridicat in cinstea zeitei Nemesis un templu”. Pana in prezent lucrarile arheologice nu au confirmat acest lucru.

             FANTANA  SECRETA  –  IZVORUL IUBIRII

 Cercetatorii si vizitatorii continua sa fie  atrasi de minunea pastrata vreme de 14 secole in pamantul fortaretei: „fantana secreta”, monument unic in arhitectura romano-bizantina. Ea este spectaculoasa prin sistemul de construire si valoarea arheologica. In 1958 un localnic, descoperind intamplator niste ziduri vechi de caramida, a atras atentia asupra lor profesorului Tudor  Dumitru, care cerceta zona cetatii de mai multi ani. Asa a iesit la lumina  fantana secreta situata in partea de sud  a cetatii.
 Constructia subterana are doua componente: putul propriu-zis, aflat la o adancime de circa 18 metri de la  nivelul platoului cetatii si coridorul de acces lung de 26 de metri, care coboara din incinta fortaretei pana la izvor. Putul are forma unui turn inalt de 4,5 metri, cu peretii grosi de 85 de centimetri, lucrati din caramizi legate cu mortar de var amestecat cu caramida pisata. Coridorul este format dintr-o bolta de caramida care coteste in panta pana sub zidul  de incinta al cetatii, apoi urca spre nord pana la platforma superioara de unde iese la suprafata. Acestei fantani i se spune si „izvorul iubirii” si reprezinta una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din vechea cetate.
 Legenda spune ca apei din izvorul nesecat ii este atribuita virtutea de a inteti iubirea cuplurilor, de a-i uni pe cei despartiti.  Un obicei al zonei este acela ca miresele si mirii coboara dupa nunta la izvorul subteran, luand din apa miraculoasa, pentru eternitatea legaturii. Fantana ramane, in pofida lipsei de popularitate, pe masura exceptionalei importante arheologice, o ademenitoare chemare spre implinirea iubirii si a setei de viata. Miracolul fantanii multiseculare se cere perpetuat.

Magarusul

On By nelursIn Inspirational, Opinions2 Comments

Am citit, cu cativa ani in urma, o ilustratie mai veche, reluata de John Killinger din Atlantic Monthly, despre zilele marilor ranch-uri de vite din vestul Americii.
Un armasar tanar, inca neimblanzit, era inhamat impreuna cu un magar, anume antrenat in acest scop, apoi li se dadea drumul in largul pasunilor publice. Izbind cu copitele, nechezand salbatic, cabrandu-se in salturi spectaculoase, armasarul tragea pe magarus grapis dupa el, aruncandu-l in toate partile, ca pe o traista cu graunte. In scurta vreme, cei doi bidivii dispareau dincolo de orizont, parand a se intoarce impreuna la starea de salbaticie. Rataceau asa zile in sir, de credeai ca n-ai sa-i mai vezi niciodata.
Dar nu se intampla asa. In cele din urma, cei doi verisori cabalini se intorceau la ferma. Undeva departe, pe intinsul imensei ”open range” americane, armasarul se epuiza, zbatandu-se sa scape de povara magareasca, ce-i frana avantul spre libertate. Era tocmai momentul asteptat de dispretuitul dobitoc. si, fara a mai pierde vremea, acesta lua conducerea si se pornea agale la drum, inapoi spre ranch, urmat fara impotrivire de armasarul proaspat biruit.
Comentariul care inotea ilustratia suna cam asa: bataliile sunt castigate de cei hotarati, nu de cei indignati; de cei dedicati, nu de cei puternici.
Este loc, insa, pentru o aplicabilitate mai larga a pildei, decat pare la prima vedere. Vietuiesc si in fiinta ta (si a mea) cele doua dobitoace din ilustratia de mai sus. Poate ca nu sunt inca inhamate impreuna, dar vor fi; e doar o chestiune de timp. De indata ce devii constient de tendintele salbatice ale firii vechi, de dorul dupa asa-zisa ”libertate” si setea dupa ”independenta” (personificate prin armasar), de indata ce iei decizia sa-l imblanzesti pe inorog, iese la lumina si umilul purtator de poveri – magarusul. Curand va fi uitata vremea in care te cabrai la cea mai mica impotrivire si nechezai amenintator la vederea fraului si a zabalei.
Magarusul a trait la ferma fiintei tale, bine merci, de multa vreme, numai ca n-ai stiut de ce, oricat ai cautat un raspuns si oricat te-ai certat cu Dumnezeu, cerandu-i socoteala de prezenta lui. Magarusul este handicapul pe care-l porti in trup, in suflet, sau in familie, ca pe un jug apasator, care-ti ingradeste libertatea de miscare. Magarusul este ”tepusul” tau personal, ”custom made” anume pentru tine, care contra-balanseaza excesele firii rebele, de armasar neimblanzit, le tine in frau si este menit a le supune, daca iti propui ca scop stapanirea asupra lor. Altfel, toata suferinta va fi in zadar.
Gelu Arcadie Murariu, Oregon City, Oregon

ARTA NAIVA NU RESPECTA NICI O REGULA

On By nelursIn Art1 Comment

Nu exista o apreciere unanima despre arta zisa naiva. Unii o considera o expresie a inocentei, proprie copiilor si neprofesionistilor autentici. Altii o categorisesc ca  fiind o  expresie deliberata, de traire sincera a sentimentului comuniunii  originale cu natura si cu supranaturalul.  Icoane si picturi naive, ceramica naiva sau picturi pe sticla au existat din alte veacuri si e interesant cum iubitorii de arta, colectionarii se grabesc sa le achizitioneze.

Pentru ca, de cele mai multe ori, pictorii “naivi” sunt oameni de la tara, cu putine studii, ei au o viziune originala asupra satului si a naturii, subiectele se concentreaza pe muncile cimpului, pe animale, pe peisajul schimbator al anotimpurilor, dar si pe costume populare, simboluri, povesti si elemente folclorice sau fabuloase.

In principiu, se poate spune ca artistii naivi, de cele mai multe ori autodidacti, nu respecta nici una din regulile de aur ale picturii culte. Ei se  distanteaza de curentele artistice, fie prin vointa, fie pentru ca le ignora. Ei nu respecta regulile perspectivei (diminuarea marimii proportional cu distanta), atenuarea culorilor din planurile indepartate, diminuarea preciziei detaliilor la distanta. Rezulta efecte de perspective geometrice eronate, folosirea culorilor vii pe toata suprafata tabloului, minutiozitatea detaliilor pe toate planurile. De aceea, unii au numit arta naiva “arta indisciplinata” …Dar tocmai aici se ascunde farmecul si atractia.

Artistii naivi sunt foarte numerosi, chiar daca nu intotdeauna ajung sa fie cunoscuti. Cel mai faimos este  Rousseau- vamesul care, desi primit in cercul unor pictori si poeti  celebri ai Parisului inceputului de veac XX, refuza cu incapatinare sa respecte perspectiva. Ceea ce nu a impiedicat ca tablourile sale sa atinga cote incredibile. Se povesteste ca adresindu-se mostenitorilor lui, un colectionar a ramas uimit de pretul cerut pentru un tablou. Nu i s-a facut nici o reducere, dar i s-a propus un bonus: sa aleaga gratuit unul din tablourile unor prieteni, azvirlite in pod. Nu mica i-a fost acestuia uimirea constatind ca podul era plin de tablouri ale unor maestri.

Arta naiva ramine , oricum, viziunea cea mai apropiata de realitate. O realitate simpla, neinfluentata de scoli si curente, de tehnici si subtilitati. Daca pictorii naivi nu se incadreaza in nici o scoala sau curent artistic, s-a inimplat adesea invers, cite un profesionist incercind sa picteze in maniera lor.
                                                                                   Dr. DOREL  SCHOR

Sarbatoarea de Halloween

On By nelursIn USALeave a comment

By Nusa Dumitrascu
Prima data cand am auzit de „Halloween” m-am mirat: nu stiam de unde provine si ce se sarbatoreste. Cu timpul am aflat ca este o sarbatoare importanta in Statele Unite ale Americii, iar americanii pun mare pret pe ea. De ce se sarbatoreste Halloween-ul? Pentru ca, originile ei ar fi din traditia celtica si a fost imprumutata de multe popoare occidentale, sarbatoarea a patruns pe pamant american prin imigrantii irlandezi, in secolul al XIX-lea. Din punct de vedere etimologic, Halloween vine din limba engleza, de la cuvintele All Hallows’Even. Este o sarbatoare inchinata tuturor sfintilor si celebrata de catre Biserica Romano-Catolica si Biserica Protestanta. In Statele Unite se sarbatoreste pe 31 octombrie, dar in alte tari data variaza, de exemplu in Suedia, unde se tine in prima sambata din noiembrie.
In noaptea de 31 octombrie, copiii americani mascati ciudat – in vrajitori, mumii, alte reprezentari ale raului – merg pe la case si colinda spunand: Trick or Treat? (Pacaleala sau dulciuri?). In cazul in care nu li se dau dulciuri (preparate din timp de familiile americane), persoanei colindate i se va pregati o surpriza neplacuta. Imprumutand modelul american, alte tari au adoptat Halloween-ul ca o zi a distractiilor si a carnavalurilor. „Lanterna lui Jack” realizata dintr-un dovleac este simbolul suprem al sarbatorii, dar si al toamnei, al zilei recoltei, pe care orice bun fermier american o considera o zi a bucuriei, dupa un an de munca si in asteptarea iernii si a altor sarbatori traditionale in Statele Unite.
Halloween-ul se intinde intre 31 octombrie si 2 noiembrie. Cuprinde, intre altele, un sabat neo-pagan: pe 31 octombrie, se omagia, Samhain. Vechii celti celebrau si inchiderea perioadei de recolta, si inceperea noului an. Cultul Wicca si, de asemenea, alte culte neo-pagane sarbatoresc si astazi inceputul anului. In Halloween sunt incluse si cele trei zile de sarbatoare crestina: All Hallows’Day. In anul 609, papa Bonfaciu al IV-lea a ridicat Pantheonul din Roma, in cinstea Fecioarei Maria. Cu ocazia ridicarii acestui edificiu religios, s-a stabilit si aceasta sarbatoare, initial fixata pe 13 mai 609. Contributia mutarii sarbatorii la 1 noiembrie ii revine tot unui prelat din Biserica Catolica, si anume papei Gregoriu al III-lea, care a ridicat si el o capela, in cinstea tuturor sfintilor, in Basilica din Vatican. Biserica Romano-Catolica a fost onorata de primirea acestei sarbatori in cultul ei datorita papei Gregoriu al IV-lea (827-844), care a considerat ca trebuie sarbatorita de toata lumea catolica. All Souls’Day – este celebrata pe 2 noiembrie. Credinciosii catolici se roaga pentru usurarea sufletelor stramosilor lor din purgatoriu si eliberarea lor spre rai. Protestantii ii dau acestei sarbatori o alta semnificatie. Ei pun accentul pe momentul cand, in data de 31 octombrie 1517, Martin Luther a lipit cele 95 de teze pe usa bisericii din Wittenberg, Germania, criticand indulgentele papale. Ei mai numesc aceasta sarbatoare si „Ziua reformarii”.
Halloween este si o sarbatoare comerciala, considerata a doua, dupa Craciun, ca importanta in vanzari, deoarece cu aceasta ocazie se cumpara enorm dulciuri si costume de carnaval. In Statele Unite ale Americii, vanzarile din preajma acestei sarbatori sunt de miliarde de dolari.
Sarbatoarea a patruns si in Romania, insa romanii, fiind majoritar ortodocsi, o considera o sarbatoare de imprumut, care nu are nimic de-a face cu traditia romaneasca. In scolile romanesti se vorbeste de Halloween la orele de engleza si se tin carnavaluri cu aceasta ocazie.
Personal, aceasta sarbatoare nu-mi trezeste niciun interes, ma consider „pastratoarea dreptei credinte”, sunt pentru perpetuarea obiceiurilor noastre romanesti, stramosesti, care sunt pentru noi ca o carte de vizita. Biserica Ortodoxa Romana are si ea inclus in cultul ei o sarbatoare in cinstea tuturor sfintilor, insa data la care se tine este in prima duminica de dupa Pogorarea Sfantului Duh (Rusaliile). De asemenea, si in Biserica Ortodoxa exista zile de pomenire inchinate mortilor, numite in termeni populari „Mosi” (de la mosii si stramosii nostri).

Un extraterestru la Galbiorii de Aude!

On By nelursIn Inspirational, OpinionsLeave a comment

In urma cu vreo cateva minisecunde cosmice, masurate cam in decenii pe Pamant,  l-am insotit pe tata intr-o deplasare prin planetele cu viata.
Stiati ca si copiii extraterestri sunt neascultatori?
Parintii m-au lasat sa ma joc pe langa racheta, spunandu-mi ca daca  vreau sa fac pasi, sa-mi iau costumul de protectie.
Afara era frumos, cald, mi s-a spus ca acest anotimp se numeste aici primavara. Eram langa o catime de apa, numita lac, auzeam o vietate, am facut conexiunea cu enciclopedia acestui pamant, mi s-a spus ca e brotac, canta printre fire de trestie, ce chestie, am vazut mai multi fluturi colorati , as fi vrut sa fie …o mie, alte lighioane ciripeau pe sus, din apa cred ca le aplauda sau poate certa cu orac-rac  batraciene saltarete. Am zarit apoi venind de dupa niste alte plante cultivate, aha, porumb se numeau, niste patrupede behaind sub un strat gros de lana, altele, cu blana si cornite , aha, iezi le zice, fugeau dupa mamele lor zise caprite. M-am tras indarat sa nu care cumva sa ma intepe cu materia cornoasa iesita din cap, dar deodata m-am simtit inconjurat de 3-4 patrupede care probabil ca radeau cu ham-ham fiindca-mi aratau toti dintii. Pentru prima data firele mele de par de pe cap s-au ridicat in sus si am avut clar sentimentul ciudat pe care detectorul l-a numit frica!
Eram un pui de om cu mainile goale, in costum de plaja. In urma acestei multimi de capete si picioare am zarit un trepied, fiinta cu trei picioare, cu o cupola de lana pe cap, care striga  ceva si alerga spre mine. S-a oprit, a aruncat un picior, care era de lemn, patrupedele care-mi aratatu caninii si-au lasat paratraznetele cozilor in jos si s-au asezat pe fundurile personale, tot maraind.
-Boule, nu puteai da cu pietre-n ei? Vrei sa te am pe constiinta?
Detectorul meu imi traducea: “Te-a mustrat cu numele unui dobitoc considerat idiot, patrupedele astea fac parte din clasa canina, ele nu rad, ci musca, sunt carnivore.
Dar constat ca bipedul, desi om ca si noi, nitel mai rasarit ca mine, foloseste un neologism de care habar n-are!
– Hello! Dar tu nu stii ce-i aia constiinta!
– La ce-mi foloseste ? Ca nici bunicul, nici tata n-au stiut, si ei tot ciobani au fost! Ce cati aici?
Iar am pus aparatul meu in functie. Imi dadea cuvantul “cati-cate”, adica femeninul de la catele, forma prescurtata si la sens conotativ “Tata, dama care barfeste” Apoi a venit alta explicatie “Forma prescurtata de la verbul a cauta”. Voiam “sa ma dau mare”, stiam mai multe , puteam destule, asa ca:
– Ce-ai dori  pentru cand vei fi mare?
– Nitica minte, ca sa ajung pres la cap.
Am simtit ca ma cauta ai mei. Nu voiam sa ma fac de ras.
–  Treb’sa plec, o sa te mai vizitez, da sa stii ca mintea are perioada de gestatie macar doua decenii.
– De ce gee ? a intrebat omuletul, dar eu m-am dezintegrat, nu inainte de a-i planta in cerebelul mic doua cipuri prin care sa capete acele trasaturi necesare functiei dorite.
Le-am spus la ai mei ce am patit, s-au distrat !
L-au scanat apoi pe ciobanel, vorbea cu alti 2-3 copii de varsta lui. Unul se plangea ca-i mort de obosit, vine de  la porumbiada. Altul,  ca el a fost mai fericit: Cartofiada s-a amanat, dar trebuie sa dea o tura in jurul lacului, maine-i Daciada, el trebuie sa concureze la atletism.
– Pe mine, a spus Gula-ciobanelul, fiindca n-a gasit la ce obiect sa marg la olimpiada, tovul dirig m-a propus pentru olimpiada de mincinosi.
– Concurs de minciuni?
-A, nu. Ceva cu politica lor de societate multilateral dezvoltata…
-Mama, …cum adica pres de cap? Covor?
– CAP, scris cu majuscule, adica inseamna Cooperativa Agricola de Productie. Pres e forma prescurtata de la presedinte.
*
Dupa trei decenii am trecut iar prin aceste locuri.  Mi-am amintit de rasul canin, i-am povestit sotiei mele si…am constatat ca uitasem sa activez unul dintre cele doua cipuri din capul fostului pusti. Facuse o scoala tehnica pentru utilaje agricole,  era consilier la primarie, ricica mana si lua bani, dar ma striga in noptile cu luna si ma ocara ca nu l-am ajutat sa fie ce si-a dorit. Sotia mea nu intelegea cum un asemenea individ care vorbea cursiv, si asta fiindca parte din cipul meu functionase, dar picase prima data bacalaureatul, era aerian cam in toate, se voia leader…
A trebuit sa-i explic situatia speciala a populatiei din aceasta parte de lume.
-Pai aci scrie ca este in UE,  cu toate celelalte tari europene…
-Teoretic. In realitate tarisoara asta este un experiment pentru celelalte, prin care sa se constate daca o pot transforma intr-un fel de republica bananiera, fara industrie, fara agricultura, fara cultura, mai clar piata de desfacere pentru celelalte tari avansate, iar locuitorii, forta ieftina de munca…
-Nu inteleg. Au parlament, au constitutie, guvern, legi.
-Teoretic le au pe toate, practic… ioc. Hai s-o luam de la anul unu dupa Hristos.
– Alta data. Vreau sa inteleg realitatea de acum!
– Bine. Voi incerca. A fost o felie de pamant data cu creionul pe harta, ca prada de razboi rusilor si asa a ajuns parte din Lagarul Socialist. In celelalte tari, luate tot asa cu japca, desprinderea s-a facut pasnic, , oamenii i-au poftit pe comunisti sa plece. Aici? Cu varsare de sange, cu trupe de mercenari, zisi teroristi au reusit sa-l dea jos pe dictator si sa-l impuste in zi de mare sarbatoare crestina. Apoi au desfiintat , mai corect au pulverizat industria, agricultura, cultura , au privatizat tot ce era de stors, normal ca asta au facut-o cei care conduceau vechiul regim, fostii membri si executantii in uniforme, dar care acum voiau sa conduca si ei. Asa au ajuns la peste 20 de partide politice, asa s-a facut ca cei care au latrat mai mult pentru Marele Conducator si Marea Mama-Eroina neamului, acum s-au dat drept dizidenti mascati, asa se face ca unul ca acel cioban, pe nume Gula sa ajunga leader de formatiune politica, de fapt om pe care cei prea patati puteau sa-l manuiasca.
Din aceasta ciorofleca politica, sus au ajuns cei care au avut cu ce-i momi pe cei naivi si saraci. Acum, draga mea, te rog ajuta-ma sa-mi tin promisiunea.
– Nu-l pot face presedinte fara studii superioare.
– Asi? Pai de ce suntem noi extraterestri ?! Maine-l duc la liceul din Bolovanesti si-i dau diploma de liceu.Trei milioane. Luni infiintez la Galbenii de Auzi Centru universitar cu facultati de Agricultura, Juridica si  Stiinte Economice. Gula al meu se va transfera de la Facultatea Rapele, din Ardeal, pe care o voi infiinta tot maine, prin “transfer” cu doi ani vechime, vedem noi de unde si la anul Gula va fi licentiat in Stiinte juridice.
– Cu alte cuvinte o sa avem la o localitate de 15.000 de locuitori Centru Universitar Galbeni, prescurtat CUG?!
Cei doi au izvbucnit instantaneu in ras. In limba galactica Cug este numele pentru locul pe unde omul isi elimina dejectiile.
– Si la anul ce-o sa mai fie?
Gula al nostru-si va turna in efigie diploma de licentiat, o va pune in locul stemei, dar femeia de serviciu, din mila crestineasca ii va atrage atentia s-o ia de acolo ca rad si cu fundul si..acasa la nevasata (Caci Gula era maritat) n-a putut pune diploma in biroul lui, asa ca preocupat, cum sttii de OZN si-a facut din grajd un birou personal, unde si-a putut pune si admira diploma.
– Si peste 2-3 ani?
– Draga nevasta, inteleg, esti curioasa, promit sa revin …

CONSTANTIN T.CIUBOTARU

"SA LUPTAM PENTRU ANDREEA"

On By nelursIn Children, Devotional, NewsLeave a comment

CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI & Stefan Doru Alin
impreuna cu echipa de la Club “Zod!ar” Galati –
prin bunavointa D-lui Bogdan Voicu,
va invita la un spectacol caritabil:
veniti cu totii miercuri 27 octombrie 2010, ora 19 pana seara tarziu in club
“Zod!ar” (fostul cinema “Popular”)
veniti cat mai multi prieteni sa fim alaturi de Andreea!!!

Din program:
– recital special: “Din inima pentru inima ta,Andreea” Ansamblul “Estrada Copiilor” si “Tinere talente” de la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati & Andreea Ignat – instructor
– concert extraordinar Trupa “Crin Rock”: Stefan Doru Alin (crizalin) – chitara, Perju Alexandru – tobe, Blimki – chitara, Tatu Vlad Aristid – chitara bass, Trohari Bogdan (Eros) – voce
– trupa “Snyper” ce va incinge atmosfera – coordonator Roxana Burghelea
– Dani si…prietenii vor da foc fitilului de muzica cu o minunata flacara…folk
Prezinta: Stefan Doru Alin

Coordonatori eveniment caritabil: Angela Baciu, Stefan Doru Alin si Andreea Ignat

Spectacolul este organizat in sprijinul elevei ANDREEA MIHALCEA de la Colegiul “Elena Doamna”
pretul biletului: numai 10 lei –
VENTI SA O AJUTAM PE ANDREEA SA AIBA O INIMA SANATOASA!!!

Vor urma si alte spectacole caritabile pentru Andreea organizate de Colegiul “Elena Doamna” in parteneriat cu Casa de Cultura a Sindicatelor din Galati si toti cei ce vor sa fie aproape,
in zilele de 4 si 5 noiembrie ora 17 la Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Galati,
VA ASTEPTAM!

Echipa!

Angela BACIU
scriitor, membru U.S.R
consilier cultural C.C.Sind.Gl

REGAL LA OPERA!

On By nelursIn Art, Inspirational, News, RomaniaLeave a comment

Mihaela Dordea
Vineri, 22 octombrie, Opera Nationala Bucuresti parea locul in care cu multi ani in urma, paseam cu grija. Paseam cu emotie. Multa lume chiar de la intrare. In general, lume buna. Mai erau, desigur si personaje pe care le intalnesti cum se iveste o ocazie sa poata vedea ce se intampla in jur, dar mai ales sa se faca remarcate, chiar daca nu au nici un motiv.
In rest, asa cum ma asteptam cu totii eram patrunsi de o vie emotie, culmea, sincera, pentru ca in seara aceasta aveam o noua intalnire cu Verdi, „signor maestro” si a sa nemuritoare La Traviata.
Povestea Violettei Valery a impresionat zeci si zeci de generatii care au lacrimat in batiste la finalul dramatic al frumoasei traviate.
Tema operei este aparent simpla. Un tanar de familie buna, Alfredo Germont, se indragosteste de frumoasa Violetta la balul pe care controversata doamna il da cu ocazia intoarcerii sale la Paris. Sentimentul fiind reciproc, lucrurile evolueaza astfel incat, in actul doi, ii gasim pe cei doi tineri undeva in apropierea Parisului, locuind impreuna, fericiti si cu sentimente din ce in ce mai puternice.
Violeta insa, nu avea destui bani pentru o viata de lux. Isi vinde trasura si bijuteriile pentru a acoperi cheltuielile. Alfredo afla si pleaca si el la Paris sa faca rost de bani. In acest timp, Violetta primeste vizita batranului Giorgio Germont, tatal iubitului ei, care ii cere sa il paraseasca pe Alfredo, pentru binele familiei. Sora tanarului urma sa se casatoreasca, iar reputatia Violettei ii crea probleme. Urmeaza despartirea, pentru ca ea se va sacrifica pentru binele familiei Germont, apoi o revedere dramatica la o alta petrecere , intre cei doi iubiti, totul sfarsind cu boala Violettei agravata acum, o tuberculoza, si moartea ei in bratele lui Alfredo, care afla, prea tarziu adevarul , chiar de la tatal sau, framantat de remuscari.
Ei bine,Verdi nu ne spune doar o poveste. El a fost profund impresionat de ceea ce ascundea Violetta in interiorul sau, de drama sufletului unei femei indragostita, obligata de imprejurari sa isi paraseasca iubirea, fara sa poata face cunoscut adevarul, pentru ca a promis si pentru ca pe atunci, onoarea avea o mare insemnatate, chiar si pentru o „traviata”(intretinuta, femeie de moravuri usoare, it).
Signor maestro si-a propus sa nu esentializeze subiectul in sine, ci partea profunda, zona sensibila, psihologica, partea de suflet a personajului sau. A lucrat mult cu Francesco Maria Piave, autorul libretului, atat cat a fost nevoie pentru a reusi. Daca pana vineri am fost impresionata de poveste, si am vazut Traviata de nenumarate ori, ei bine, vineri m-a captivat, m-a subjugat Violetta Valery. Publicul din sala Operei a ramas pur si simplu fermecat de ceea ce vedea si mai ales auzea pe scena, de modul de interpretare a celei  care a dat viata personajului si a reusit sa fie, sa ne faca sa simtim, ca acolo, in fata noastra, se desfasoara cu adevarat, destinul greu de poveri al Violettei: soprana Irina Iordachescu.
De la Callas nu am mai auzit o astfel de voce, o astfel de interpretare! Vineri, 22 octombrie, marea triumfatoare a serii a fost tanara soprana care a demonstrat din plin speciala sa clasa de solist liric si de tragedian. Cu o voce de exceptie, Irina a facut sa transpara cele mai emotionante momente ale personajului sau, asa cum si-a dorit Verdi, cu cele mai mici detalii sufletesti.
Irina Iordachescu are o linie interpretativa cu patrunzatoare subtilitati in aprofundarea dimensiunilor psihologice ale personajului sau. Ea a descoperit cele mai intime detalii ale Violettei si a transpus totul cu un mare rafinament, cu sensibilitate si in acelasi timp cu o forta extraordinara de expresie.
Soprana are un glas special, lucrat, dar lucrul s-a facut pe un suport deja existent, pentru ca Irina are ceva in interior, se simte la momentele cheie, nuante fine, un gen de puritate a cantului cum rar intalnesti, mai ales in aceste vremuri.
Vineri seara, Irina Iordachescu a reusit sa produca noi emotii publicului prezent in sala, prin freamatul sau interior, dar mai mult prin calitatile sale vocale care au incantat un public ce a ovationat indelung si in timpul dar mai ales la finalul unui spectacol in care frumoasa soprana a dominat si artistic si prin personalitatea puternica pe care ne-a dezvaluit-o cu sau fara intentie, dar demna de toate omagiile. Bravo Irina! Un debut plin de triumf, asa cum anticipam.
Alaturi de eroina serii, au contribuit cu prestatia artistica, colegii ei de scena Marius Manea, Eugen Secobeanu, Sidonia Nica, Valentin Racoveanu, Vasile Chisiu, Daniel Filipescu, Ruxandra Ispas, Stefan Schuller, Constantin Negru si Alin Manzat, avand sustinerea orchestrei condusa de dirijorul si compozitorul Cornel Trailescu. Trupa de balet si corul, remarcabile si de data aceasta.
Nu pot sa nu remarc faptul ca prezenta Irinei in Violetta a fost covarsitoare, colegii ei fiind la fel de impresionati.
Astept cu nerabdare urmatoarele reprezentatii avand in centru pe soprana Irina Iordachescu, a carei voce va face istorie in lirica romaneasca.
„ In muzica, la fel ca in dragoste, trebuie sa fii, in primul rand, sincer”. –spunea Verdi. Si Irina este!

Marea Enciclopedie a Spiritualitatii Romanesti se scrie din mers ca o inchegare istorica

On By nelursIn Essays, History, Inspirational, literature, RomaniaLeave a comment

Volumul XLIV

Ajunsa la al 44-lea volum marea enciclopedie a spiritualitatii noastre”PERSONALITATI ROMANE SI FAPTELE LOR-1950-2010 „ de Constantin Toni Dartu, presedintele Filialei Iasi a Ligii Scriitorilor si directorul revistei”Moldova literara “, a devenit, pe drept cuvant, o  paleta policroma care cuprinde toate nunatele stradaniilor intelectualitatii noastre puse in slujba creatiei umane.Munca depusa cu acribie de autor in descoperirea personalitatilor, dar mai ales cea de cercetare pentru a descoperii si consemna date , evenimente, lucrari inedite, imagini, din viata celui care printr-un efort de-o viata lasa in urma sa o creatie utila societatii romanesti si nu numai.Toata aceasta stradanie a lui Constantin Toni Dartu se inscrie in filozofia ce se desprinde din glosa lui Protagoras din Abdera, care spunea: Omul e masura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, cat si a celor ce nu sunt, intrucat nu sunt. Aceasta este mizul mesajului dat de autor prin marea enciclopedie la care lucreaza de un deceniu si mai bine.
Despre volumele acestea am scris de fiecare data cand au aparut, ajungand la concluzia la ceea ce spunea Nicolae Iorga: Cultura poporului fara carti pentru dansul nu se poate. Si fara cultura poporului, orice alcatuire economica, orice forma politica n-au nici o valoare. Opera infaptuita de Constantin Toni Dartu, prin muca, stradanie, transpiratie intelectuala si generozitate este mai presus decat, facand aluzie la ce zicea Iorga,de orice alcatuire economica sau forma politica, daca acestea nu sunt puse in slujba culturii.
Aceasta lucrare de proprtii nu este un dictionar,fiindca acesta, conform DEX, este o lucrare lexicografica cuprinzand cuvintele unei limbi, ale unui domeniu de activitate, aranjate intr-o anumita ordine, de obicei alfabetica. Lucrare masiva de care este vorba este o enciclopedie, citez tot din DEX, care spune ca acest cuvant este format din grecescul enkyklia care ineamna “ansamblul stiintelor “ si paideia care inseamna “ educatie invatatura “. Este o lucrare care trateaza sistematic termini din toate domeniile de activitate, fie pe probleme, fie pe domenii. Nu acest lucru face lucrarea domnului Dartu?
Studiind fisele a celor peste o mie de personalitati din toate domeniile creative si de activitate, incluse in aceasta enciclopedie am ajuns la concluzia ca in societatea romaneasca din ultimii 60 de ani se castiga bani numai cu ajutorul banilor. Prin munca si creatie se castiga doar painea cea de toate zilele, cu toate ca omul de cultura creator daruieste societatii in care traieste o valoare inestimabila de care se foloseste.In acest sens, marele nostru istoric Iorga spunea”Totdeauna si in lume, intai se aud cantarile si apoi rasare soarele “.Adica intai este “cantecul creatiei “ si apoi vine lumina intelepciunii si a cunoasterii.
In volumul XLIV, dupa ce se face un remember al volumelor anterioare, unde sunt incluse aprecieri semnate de mari personalitati, inclusiv imagini de la diferite lansari organizate in marile orase culturale din tara, redescoperim personalitati despre care stiam, despre unii s-au scris volume intregi, cum ar fi poetul Grigore Vieru. Insa descoperim pe romanciera Dora Alina Romanescu nascuta in judetul Bistrita-Nasaud, sportivul militar Traian Moldoveanu inzestrat cu darul povestitorului si iubitor de calatorii, pe Pamfil Biltiu, din Baia Mare, etnolog, publicist si animator cultural, cunoscutul cantaret de muzica populara Benone Sinulescu, scenograful Elena Fortu, sculptor si artist plastic, iubitoare de cunoastere prin calatorie, si artistul plastic Sorin Spiridon Gatu din Gherla, artist plastic a carei opera este patrunsa de spiritul  Sfintelor Scripturi. Este unul din cei mai insemnati artisti plastici bisericesti, maestro in arta mozaicului. Este membru fondator al Uniunii Artistilor plastici Bisericesti a Patriarhiei Ortodoxe Romane, colaborator principal al al acestui dictionar enciclopedic. Alaturi de sotia sa Livia, artist plastic au pictat zeci de biserici.Si acest volum se incheie, ca toate celelalte, cu numele personalitatilor cuprinse in volumele anterioare.
Parafrazandul pe Grigore Vieru, cu care incepe prezentul volum, pot sa spun ca atunci cand m-am vazut in paginile acestei enciclopedii, m-am simtit ca femeia care naste: am strigat in sinea mea de bucurie si durere. Fiindca fiecare enciclopedie inseamna o recunoastere pentru cel inclus si declanseaza un catharsis, o purificare. Purifica lucrurile, faptele, creatiile, dar si sufletul celui care este inclus si al celui care citeste aceste volume.Purifica faptele, metamorfozand trasaturile realitatii in forme pure si armonioase. Iar prin citirea acestor fise, se purifica si sufletul nostru, tulburat si plin de incertitudini.
Citind masiva lucrare a lui Constantin Toni Dartu pot spune, cum zicea odata filozoful grec Constantin Tsatsos, ca exista lecturi pentru a fugii de lume( aici nu este cazul ), si lecturi pentru a te mentine in mijlocul lumii prin reprezentantii de varf ai neamului nostru, cum este enciclopedia  PERSONALITATI ROMANE SI FAPTELE LOR-1950-2000 de Constantin Toni Dartu.

Al.Florin Tene

Cat a costat vizita lui Emil Boc la New York?

On By nelursIn Media, Opinions, Romania, USALeave a comment

By Simona Botezan
Washington D.C.

Presa din Romania scrie ca 470.000 de dolari au fost cheltuiti cu ocazia vizitei premierului Emil Boc , la reuniunea plenara la nivel inalt a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite, din perioada 21-24 septembrie, de la New York. Cu mici exceptii, presa romaneasca din SUA nu a fost invitata la acest eveniment. De ce n-au fost invitati jurnalistii din New York la intalnirea cu primul ministru? Pentru ca ei ar fi mers acolo gratis?

“Vizita de patru zile a premierului Emil Boc la New York a costat aproape o jumatate de milion de dolari. Boc a fost insotit de o delegatie formata din 35 de persoane. Aproximativ 63.000 de dolari au fost cheltuiti pentru cazarea in hoteluri de 4 si de 5 stele din in centrul orasului; alti 400.000 de dolari s-au cheltuit pentru transportul cu un avion inchiriat de la Romavia, iar diurna a fost de circa 6.300 de dolari”, anunta ziare.com

„La solicitarea Antenei 3, Guvernul a remis un comunicat, potrivit caruia delegatia cu care a plecat Emil Boc la New York a avut trei componente: cea oficiala, cea insotitoare, o delegatie a SPP si un grup de jurnalisti”. Dupa matematica mea, in fraza anterioara sunt amintite patru componente, dar ce mai conteaza! Care o fi fost rolul delegatiei insotitoare? Daca tot s-au cheltuit acesti bani, care sunt rezultatele intrevederilor de la New York, astfel incat sa se justifice suma enorma cheltuita de delegatia Romaniei? Cu ce s-au ocupat cei 35 de membrii ai delegatiei, in cele 4 zile, in afara de shopping? Este Romania atat de bogata, incat isi permite sa arunce 400.000 $ pe inchirierea unui avion de la o companie falimentara? Guvernul Romaniei este o agentie de turism, care organizeaza vizite de grup la New York?
Toti oamenii se aseamana prin cuvinte, numai faptele ii deosebesc. Din pagina web a Misiunii Permanente a Romaniei la New York reiese ca, in discursul sau “premierul s-a referit la noile provocari cu care se confrunta tarile lumii si a pledat pentru imbunatatirea relatiilor functionale intre ONU si alte organizatii internationale cu vocatie globala sau regionala. Premierul roman a subliniat ca Grupul tarilor Europei de Est merita o mai buna reprezentare in Consiliul de Securitate al ONU, in orice format de extindere”.
Am recitit pasajul de mai multe ori si am inteles un singur lucru – in acelasi stil ne relata si ziarul “Scanteia” vizitele de lucru ale “conducatorului iubit” peste hotare. Am remarcat limbajul de lemn si forma fara fond, pentru ca lipseste cu desavarsire continutul. Care o fi fost tema discursului lui Boc la Adunarea Generala a ONU din septembrie? O fi fost tema “cum sa vorbim ore in sir fara sa spunem nimic”?
Mai bine mori in picioare decat sa traiesti in genuchi. In aceeasi zi de 22 septembrie, in fata Palatului Victoria, 20.000 de sindicalisti protestau impotriva masurilor de austeritate inumane ale guvernului Boc, masuri care au adus milioane de romani in pragul disperarii, in imposibilitatea de a-si achita facturile, de a-si cumpara alimente, imbracaminte si medicamente. A trecut o luna de zile si protestele continua. Tot mai multe categorii sociale isi exprima nemultumirile in strada. Pe 27 octombrie sindicatele vor scoate in strada 80.000 de oameni. Cate pensii si salarii ale acestor protestatari s-ar fi platit din 470.000$?
Intrebat de catre jurnalistul Grigore Culian, de la New York Magazin, despre motivele miscarilor sociale din Romania si decizia guvernului de a diminua pensiile si/sau salariile bugetarilor, Emil Boc a raspuns cu o intrebare: “De unde aveti aceasta informatie?” Probabil ca, in viziunea domnului Boc, diaspora romana din SUA este dezinformata, traieste in cocotier, fara acces la “goagal” (vorba unui distins politician roman) si este rupta de realitatea din Romania. Care o fi, atunci, misteriosul mijloc de comunicatie, prin care au aflat romanii din America despre vizita premierului la New York?
Calitatea unei persoane se vede numai in relatiile cu oamenii din jur. Va amintiti momentul in care Horia Roman Patapievici a fost numit de catre Traian Basescu in functia de director al Institutului Cultural Roman? Fiu de demnitar comunist, crescut in cartierul Primaverii, Patapievici face parte din camarila prezidentiala. Din moment ce dintre toti oamenii de cultura romani, tocmai Patapievici a fost desemnat ca sef la ICR, probabil ca presedintele ii impartaseste parerile despre romani si cultura romana. Si reciproc – Patapievici o fi amator de manele, la fel ca presedintele Basescu? Sa nu uitam ca Patapievici este un privilegiat, care se plimba cu avionul la Neptun, pe banii Cotroceniului, pentru “consultari” -de parca numai la Neptun se puteau consulta alesii nostri, in privinta Legii Lustratiei.

La New York, mana dreapta a domnului Patapievici este Corina Suteu, directoarea Institutului Cultural Roman din marea metropola americana. Doamna Suteu l-a intampinat pe primul ministru cu o expozitie organizata in mare graba, iar comunitatea a rasuflat usurata, pentru ca de data aceasta nu erau expuse in vitrina ICR svastici si exponate cu tenta erotica.

Doamna Suteu reprezinta cultura romaneasca la New York. Sunt curioasa daca i-a cerut domnului Emil Boc sa vorbeasca in engleza la ICR, asa cum le cere romanilor din New York, atunci cand au tupeul sa participe la evenimentele organizate de institutia pe care o conduce. A fost numita de la Bucuresti, de catre prietenul dumneaei H.R. Patapievici, apoi a fost motivata pecuniar din fondurile statului roman, cu cateva miliarde anual, pentru a promova cultura, traditiile si obiceiurile romanesti in America. E ca vorba din popor: “ce se aseamana se aduna”. Oare este normal sa reprezinti cultura romana la New York, dar sa refuzi sa vorbesti in limba materna?

Aceeasi doamna Suteu declara pentru “Revista 22”, in anul 2006, ca obiectivele ICR New York sunt: “cum faci sa existi, pe de o parte, ca organizatie cul¬turala, intr-una dintre marile metropole artistice ale lumii” si al doilea: “cum faci ca, prin programul pe care il ai ca institut cultural, sa dai o imagine emanci¬pata despre ceea ce este Romania de azi.”
Practic, doamna Suteu si angajatii dumneaei devin extrem de zelosi cu ocazia vizitelor de lucru de la Bucuresti. In restul timpului, cauta (probabil) raspunsurile corecte la intrebarile din 2006, timpul trece, leafa merge!

Recentul scandal cu brandul de tara readuce pe tapet discutia, veche de cand lumea, a formei fara fond. Cheltuim 73 de milioane de euro pe promovarea unei forme, dar unde este fondul? Discutii cu accente isterice, privind promovarea turismului romanesc, au inundat presa si televiziunile din Romania, dar n-au atins marea problema – ce fel de turism poti sa faci intr-o tara fara autostrazi, cu maidane pline de gunoaie, cu oameni care fura ca sa manance si care asteapta strainii cu mana intinsa dupa maruntis si souveniruri? Ce fel de turism poti sa faci cu  dotarile anilor ’70 si preturi mai mari decat in vest? Care sunt lucrurile care ar indemna pe cineva sa compare Romania cu o gradina a Carpatilor?

De la Imperiul Roman incoace, noi avem munti pe care-i jefuim cu spor, paduri, campii si ape de care ne batem joc. Ce fel de promovare poti sa faci, la New York, cu oameni ca H.R. Patapievici, Corina Suteu sau Emil Boc?  Ce fel de promovare poti sa faci cu un presedinte ca Traian Basescu, sef de stat care nu este invitat in nicio vizita oficiala si pe care nu-l viziteaza nici un omolog? Dar cu un prim ministru care vine la New York insotit de 35 de persoane, sta 4 zile intr-o companie selecta, chletuieste jumatate de milion de dolari si nu reuseste sa stabilieasca nicio vizita de lucru undeva pe planeta, oriunde? Imi vin in minte cuvintele belgianului Achille Chavee si ele par sa descrie perfect situatia: “ Nu intotdeauna trebuie sa intoarcem pagina. Uneori trebuie sa o rupem”.

Congresul Geneticienilor si Amelioratorilor din RM – imagine fidela a stiintei nationale

On By nelursIn Life and Health, Ministry, ScienceLeave a comment

In zilele de 21 si 22 octombrie curent isi tine lucrarile Congresul al IX-a National cu participare internationala al Geneticienilor si Amelioratorilor din Republica Moldova, eveniment organizat de catre Societatea Stiintifica a Geneticienilor si Amelioratorilor in comun cu Academia de Stiinte a Moldovei. Delegatiile celor 8 state (Federatia Rusa, Finlanda, Germania, Moldova, Polonia, Romania, Suedia, Vietnam) numara peste 200 participanti si reprezinta 22 de universitati si 30 de institute de cercetare.

Participantii la For au fost salutati de catre presedintele Academiei de Stiinte a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, care a exprimat deosebita placere de a fi alaturi de specialistii geneticieni din mai multe tari, salutand in mod special prezenta dr. Frieder MÜLLER-URI, profesor la Universitatea Friedrich-Alexander University of Erlangern-Nurnberg. Erlangen, din Germania si prof. Le Huy HAM, directorul Institute of Agricultural Genetics, Hanoi, din Vietnam care si-au facut studiile in Republica Moldova.

De asemenea, presedintele ASM s-a aratat placut surprins de faptul ca printre participantii la Congres se regaseste numele a doi savanti moldoveni, care reprezinta diaspora stiintifica a Republicii Moldava peste hotare –Victor Croitoru la  Nobel Institute for Biochemistry, Karolinska Institutet. Stockholm, Sweden si Vladimir Rogojin,Universitatea din Helsinchi, Finlanda.

Dand o inalta apreciere activitatii savantilor, tuturor colaboratorilor institutiilor de profil din Republica Moldova care au contribuit, prin profesionalism si devotament, la mentinerea geneticii ca stiinta si la dezvoltarea acesteia, presedintele ASM a dorit participantilor la reuniune comunicari interesante, discutii constructive cu idei noi si propuneri judicioase de eficientizare a cercetarilor in domeniul pe care il reprezenta, iar oaspetilor – sa aiba si un sejur placut in Republica Moldova.

La lucrarile Congresului a participat Mihai Ghimpu, Presedintele interimar al Republicii Moldova, care a mentionat ca organizarea unor asemenea forumuri in Republica Moldova constituie un imbold pentru tinerii cercetatori de a dezvolta aceste stiinte de o importanta majora pentru cetateni. “Prin acumularea experientei avansate a celor mai moderne centre universitare din lume, tinerii savanti vor contribui pe viitor la obtinerea acelor informatii stiintifice care vor fi utilizate pentru deschiderea noilor posibilitati de dezvoltare a geneticii si ameliorarii”, a subliniat seful statului. Presedintele interimar a exprimat convingerea, ca implementarea practica a cercetarilor din acest domeniu va constitui un important punct de reper pentru dezvoltarea continua a geneticii atat in Republica Moldova, cat si la partenerii de peste hotare.

Mihai Ghimpu a remarcat, de asemenea, contributia deosebita la dezvoltarea geneticii si ameliorarii adusa de catre institutiile specializate din Republica Moldova, care, impreuna luate, reprezinta adevaratii piloni ai stiintei genetice nationale.

In numele Academiei de Stiinte a Moldovei, a luat cuvantul acad. Teodor Furdui, prim-vicepresedintele ASM, care a felicitat participantii la Congres, dorindu-le succese in dezvoltarea geneticii si biologiei moleculare. Prim-vicepresedintele ASM a subliniat in luarea sa de cuvant semnificatia stiintei genetice in descifrarea mecanismelor conceptului si dezvoltarii lumii animale si vegetale, inclusiv a omului, ameliorarii acestora si crearii noilor soiuri de plante si specii de animale cu o productivitate si rezistenta mai sporita, accentuand, in acest sens, importanta elementului genetic care este incadrat in domenii prioritare, precum biologia, medicina, agricultura.

Dr. Victor Croitoru care reprezinta diaspora stiintifica a Republicii Moldova peste hotare si care, dupa cum s-a exprimat, a trecut prin greutatea afirmarii a exprimat ideea ruperii barierelor formale intre generatii. In dorinta de a promova genetica, genetica moleculara, cercetatorul considera ca trebuie de evitat dogmatizarea pe care a cunoscut-o la timpul sau. Mesajul tanarului savant este de crea echipe, consortiumuri, nu de a face competitivitate interna, or daca avem potential in Republica Moldova sa se mearga spre o evolutie dinamica a tinerei generatii.

Mesaje de salut catre participanti au rostit personalitati notorii din domeniul geneticii din Germania, Polonia, Rusia, Vietnam.

Congresul Geneticienilor si Amelioratorilor si-a continuat lucrarile in cadrul sesiunilor de comunicari pe sectii.

In cadrul unei expozitii, participantii la for s-a familiarizat cu realizarile de exceptie, cu rezultatele ultimelor lucrari in domeniu a specialistilor de la Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor, Institutul de Fitotehnie, Institutul de Cercetari pentru Culturile de Camp “Selectia”, Institutul National de Horticultura etc.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al ASM, tel. 27-23-37

Bucurestiul, gazda festivalurilor de toamna

On By nelursIn Art, Inspirational, RomaniaLeave a comment

Sunetele din sala de repetitii a teatrului Masca din Bucuresti, ne-au adus in prima saptamana a lunii octombrie fata in fata cu a sasea editie a „Festivalului Mastilor Europene!” S-au prezentat publicului forme ale teatrului practicat in Italia, Olanda, Finlanda sau Danemarca, prin spectacole si ateliere sustinute de invitati straini, spectacole fara decoruri sau costume, utilizand doar mastile specifice acestui gen teatral. Printre artisti s-au numarat Carlos Garcia Estevez (Olanda), Davide Giovanzana (Finlanda), Ted Keijser (Italia) si Troes Hagen Findsen (Danemarca).
Pe langa piesele teatrului Masca („Una historia de tango”, „Gigi Amoroso”, „Muzeul viu”, „Pierror Lunatecul”), publicul a putut urmari productii sustinute de invitati, toate piesele fiind apreciate la festivaluri prestigioase: „Odyssey”, „Solo dell’Arte” si „Posthumous Works”.
Anul acesta festivalul a fost organizat in memoria actorului Jacques Lecoq, renumit pentru metodele sale de predare a teatrului de miscare si pantomima. Prezenta la festival, sotia sa, doamna Fay Lecoa, ne-a marturisit: „Sunt foarte onorata pentru ca nu m-am asteptat ca domnul Malaimare va organiza un astfel de festival si in primul rand in memoria sotului meu si sunt foarte mandra. Cred ca ideile lui se vor dezvolta pentru ca are intelegerea si energia respectiva”.
La data de 10 octombrie s-au deschis portile celei de-a doua editii a „Festivalului Artelor Bucuresti”, manifestare organizata de Asociatia Culturala „Maria Domina”, eveniment cultural-artistic cu un amplu program, care a cuprins concerte, piese de teatru, conferinte, lansari de carte si ziare. In premiera absoluta, a avut loc relansarea pe piata a revistei „Moftul Roman” in editie tiparita cu ocazia debutului festivalului si a volumului de poezii „Antologia vinovatelor placeri”, realizat in urma initiativei Asociatiei Culturale Maria Domina „Scrieti, baieti, numai scrieti”.
Evenimentele au adus in salile de spectacol nume de rezonanta ale scenei artistice romanesti: Radu Beligan, presedintele onorific al festivalului, Dan Puric, Tudor Gheorghe, Florin Piersic, Ion Caramitru, Jony Raducanu, precum si muzicieni de talie internationala, cum este Lothar Hensel, care a deschis festivalul cu spectacolul de bandoneon „Tango Sinfonico”. Au participat Orchestra Nationala Radio, Opera Nationala din Bucuresti, Filarmonica Muntenia.
Presedintele festivalului, domnul Romeo Pepino Popescu a mentionat ca „acest festival este sustinut 100 % de public. Singurul sponsor al acestui festival este publicul”, un lucru de remarcat si in acelasi timp un mare risc asumat de organizatori, evenimentul fiind singurul festival de acest gen din tara.
In perioada 2-9 octombrie, scena salii Rapsodia din centrul istoric al Bucurestiului a fost gazda „Festivalului International de Teatru pentru Copii” si a primului „Festival Indian” din Romania. Cinematografele au gazduit, intre 8 si 17 octombrie, „Festivalul International de Film de Animatie anim’est”, iar in perioada 22-28 octombrie, cinematecile au prezentat publicului „Festivalul filmului rusesc 2010”.

Madalina Corina Diaconu

"FLORILE COPILARIEI MELE"

On By nelursIn Art, Children, Inspirational, News, RomaniaLeave a comment

 CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI
                       DEPARTAMENTUL CULTURAL ARTISTIC
organizeaza un nou concurs de fotografie amatori:
 
                            “FLORILE COPILARIEI MELE”
 
* se adreseaza elevilor cls.I – XII din Romania si diaspora
* perioada de inscriere: 25 octombrie – 25 noiembrie 2010
 
Conditii de participare:
– fiecare concurent va trimite prin posta minim 15 fotografii – color, alb negru, sau sepie –
– formatul il alege fiecare, dar nu mai mici de 15 x 21
– tema concursului: florile
– fiecare fotografie sa aiba pe fata o eticheta (sau sa scrie direct din calculator pe fotografie) cu:
numele si prenumele autorului, tema si/sau locul fotografiei, numele florii daca se stie, scoala, varsta – pentru a se face dovada ca fotografiile sunt realizate chiar de concurenti
– in plic se va introduce si o fisa cu datele personale ale concurentului: nume si prenume, adresa, varsta, scoala, telefon, mail
– data limita de trimitere a  plicurilor este de 25 noiembrie a.c. – data postei –
pe adresa: Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, Str.Brailei, Nr.134, pentru Departamentul Cultural Artistic, persoana de contact: Angela Baciu.
– pe plic specificati “pentru concurs”
– plicurile se pot depune si personal la C.C.Sind.Gl, et.1, secretariat.
– nu se accepta fotografii pe mail
– premiile constau in: diplome, carti si expozitii personale
 
Coordonatori proiect:
         – Angela Baciu   – scriitor, cons.cultural C.C.Sind.Gl
         – Andreea Ignat – instructor C.C.Sind.Gl
Director C.C.Sind.Gl.: ec.Ovidiu Ioan MANOLE
 
Tuturor mult succes!
Echipa concursului.
 
Angela BACIU
scriitor, cons.cult.C.C.Sind.Gl