TĂRÂMURI  II

de ce să mai rămân în acest ZOR-de-LUME ?

eu pot călca și PRAGUL ANGELICELOR STRUNE

din Minunate-Mpărății – Nelămurite Țărmuri

cu niciodată vreun HOTAR  –  ori UCIGAȘE VĂMURI !

de ce să-ndur CALVAR PERVERS – CĂTUȘE

când RAZELE  –  pe DEGET – valsează jucăușe 

orbesc  – în Duhul Veșnic – SCHELETICELE SÂNURI  !

Continue reading “Adrian Botez: TĂRÂMURI (PARTEA a III-a)” →