Irina Staver: Poeme

(Ne)prietenos

Dar cine mi-e prieten?
Să-mpart cu el durere
Când viscolul tăcerii
Pe inima mea geme.

Acel prieten care
Îmi face drum spre soare,
Plătind cu nenorocul
Invidiei umane.

Dar cine mi-e prieten,
Doamne?
În loc de iarbă verde
Am spini pe sub picioare,

În loc de bunătate-clepsidră cu venin
Și tot mai mulți mă lasă
Și prea puțini mai vin.

Sub “Marele Imperii”
Al micilor relații
Mă uită acest secol,
Îi uit și eu pe alții.

 

“Grăbiți în secol de granit”

Suntem grăbiți în secol de granit
Ne-au ruginit și oasele de pe la tâmple,
Și nu deoarece am fost bătrâni
Dar pentru c-am uitat a mai fi simpli.

Pe verdele naturii-mamă
Am ridicat case de piatră
Și niciodată, niciodată
Pe acolo viața nu mai calcă.

Suntem grăbiți în secol de aramă
Ne spunem iubirea pe-o bucată de aur…
Ușor ne despărțim și prea se duce timpul
Și-am înteles nimic când spre trecut se-ntoarce chipul.

Granit, acesta e cuvântul!
Oare n-ați vrut să fiți tulpini spre cer?
Ah, oameni, niște strigoi din piatră
Cu tâmple ruginite laolaltă.

Suntem grăbiți dar unde alergăm?
Când ușile închise ni se-arată.
Te mai oprește mamă și mai deschide-mi tată
O poartă.

 

Şi dacă?

Şi dacă n-ar fi toamna
În frunze să mă-mbrace,
Eu cum să calc pământul
Rodit de spini şi ace?

Şi dacă n-ar fi iarna
În zale de mărgele,
Eu cum să fiu frumoasă
Când frigu’n mine geme?

Şi dacă primăvara
Ar dispărea de tot,
Eu cum să chem cocorii
La moarte şi potop?

Şi dacă n-ar fi vara
Cu iarba-i pe câmpii,
M-aş duce-n altă vară
Unde mai sunt copii!

——————

Irina Staver
Chișinău
25 noiembrie 2017

sursa

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s