VINCENT VAN GOGH- perioada Borinage

    VINCENT VAN GOGH- perioada Borinage

–  tumorile artei  –

  RAPSODIE NEAGRA

 

ce dureri scurma prin lume  –  tunel încâlcit  –  precum

cârtitele? ce tunel mineresc se tot surpa  –  si-n locul

viscolit de

prabusire   –  în gaura beznei îti râgâie traiul   –  numindu-se cu

numele Soarta?

 

Dumnezeu  –  vecin pagubos   –  haìnul ce-ti roade metodic capatâiele

zilei si noptii  –  risipind

rumegus de-ngrasat sobolanii turbati

cu gust de genune

 

Dumnezeu  –  felinarul cel rosu  –  din ulita

nebuniei  scârnave

 

saracie  –  blestem si cetate de scaun a Mortii

cataclism  – schilodire a

tereziilor lumii  –  decretul regal de ghilotinare-a

Credintei: doar un crin mai arde  –  frânt în desert   –  si

Hristos  –  tehnicianul floricol  –  si-a ascuns sub burnuz

Mâna de Dreapta

 

corole de doliu  –  corole de

pacuri  aprinse  –  tu  –  Suferinta  –  muma cea buna a

tuturor vietilor  –  blestem si

feroce iubire: din tâtele tale  –  hidos plescaind

guita si cresc Tumorile Artei

*

buburoase  –  îmi ies prin piele

veghile : strigoi decorticati îsi taie

reciproc  –  hlizindu-se  –  sclifosindu-se

beregata

un ochi îi lincheste  –  staruitor  –  celuilalt

lumina

 

sfarâmând orice împotrivire de

spatiu  –  bivolii griji înainteaza prin mine: în copite-mi mesteca

lumina de paie :  chirpici se face speranta

 

da cep  mizeriei  –  sa-mi îngrase

landele gânduri  –  sa pot culege

la vara  –  manunchiuri rosii de

îngeri

*

coastele durerii au strapuns pielea lui Dumnezeu

un schelet evadat din trup esti

Doamne: un schelet care

merge în paralel cu trupul  –  pe

autostrada pustiului cosmic

*

nu te pot iubi decât beat: din

hahalera cu destin curbat  –  te vad atunci

printesa-ntr-un palat  –  cu

nurii toti scosi la uscat

 

o  –  efemerul stat în stat:

de fundul sticlei iar am dat…

*

bastardul târfa si milogul

lui Dumnezeu fac necrologul:

ofera binecuvântare

cu tot cu pâine fara sare

 

milogul târfa si bastardul

au lins febril din lucruri fardul:

toti sfintii zac de insolatii

din Dumnezeu  apar doar ratii

 

apoi milog bastard si târfa

atârna-n loc de cer o bârfa  –

toti facem ulcer pe retina:

când zici divin  –  vezi o jivina

*

am patruns în pestera: zaceau   – mestecati laolalta

leprosi si îngeri  –  viermi grasi si serafi

duhnea cumplit a pansamente îmbibate

egal  –  cu formol  –  puroi si

cu stele

 

dincolo de bezna  –  cineva clefaia  –  devenind astfel

altcineva

 

Iisus orb  –  tusea gaunos  –  urla ragusit de

febre   – si-si rupea

în nestire  –  asternutul fosnind de paduchi si

albastra iertare

lichid oarecare  –  risipit pe prundis  –  Sfântul

Duh gâlgâia dintre gingiile

însângerate

halucinant  –  trupul Hristosului se dumica singur  –  se

împartea fara nici o masura  –  se

zvârcolea  – hidos  si greoi se rotea  îmbalat :

solzi cleiosi de balaur damnat  –  iscând

oribil vârtej   –  meniri si-ispitiri

 

lumina-ntre degete mi s-a farmat  –  si-a curs

peste-ntuneric si stânci : curgea piezis

nisip  –  ucigas de

clepsidra materna

 

din pestera n-am mai iesit de atunci: la ce

sa rasar pe un cer fara chin  –  fara

stele ? –  mâini bandajate-n straine destine

si fara –  macar  –  sub brat  – vre o pâine

*

arhanghelii n-au dinti  –  n-au spade  –  n-au

armuri: plutesc ( printre aiuritoare ceruri  – aidoma stirbe)

schelete roz-albe  –  mucilaginoase

 

si astea toate  –  pentru ca pamântul

pacatelor  –  nu mai exista  – decât în

teoriile metafizicienilor(specie de saurieni  – corciti cu

galinacee si dihori)

 

nimeni n-afirma  –  nici nu

neaga: pe ce sa sprijini

aripi si armura  –  deznadejde

iubire si ura?

 

primeste-ma  –  Doamne  –  în caria

Ta  –  cea mai scobita

mai neagra  –  ascunsa si

de durere crâncena  –  pura:

când Tu vei urla în nestire  –  pe scaunul de

tortura  –  eu

ma voi naste: îti spun dinainte  –  nu voi fi stea si nici

mag  –  voi fi un plapând   –  schilav pui de

clatiri si scursura  –  dar tot e ceva ( când

nu mai poti îndura ) sa

ai în cine lovi  –  pe sub masa   –  cu celebra

mânie  –  divina Ta ura

 

accepti târgul asta  –  sau fainile

negre îti vor ploua  –  monoton

peste ochi  – peste gura?

 

vrei sanatate  –  ori

zgura?

*

maturatorii de flori  –  viscole negre de

praf înalta peste corole: fâs-fâs  –  se-aude coasa

de primavara fardata  –  prin labirintul

timpanelor

 

moartea si-a-nceput razboiul de gherila  –  dintre

înmiresmate boschete: se trage cu fulgere

episcopal-liliachii  –  din toate pozitiile

yoghine

 

sadice  –  duhurile clopotarilor morti bat

cu precizie de

cari  – piroane -n sicriul  cerului  –  vast cât si

lumea  – îngust cât minunea

 

reumatice   –  genoveve lipesc timbre postale  –  peste

stralucirea zborului alb  –  scapat negutarii de spatii

 

aici a fost casa calaului  –  mai departe-i pustiu  –  si

cioclii beau sânge  –  direct din gâtlejuri

 

copacii-si raschira  –  desucheat  (de parc-ar vrea sa

urineze pe sub fuste  –  ori sa faca sex sub nasul

lui Dumnezeu  –  pe ascuns)  –  cracile

încarcate de ispitele albe: au început sa li se zareasca

obscen  –  picioarele  –  daca te uiti bine

si potcovite  –  discret

o –  demoni primavaratici  –  câte

va mai trec   –  printre picioare si minte: de-aceea

va-nmultiti asa spornic : pasarile în zbor v-au ghicit

de mult  –  bestial  –  spasmul orgiilor  –  doar ca

nici unei pasari nu-i e dat sa traduca

ele planeaza peste urdori si racori  –  peste

putrid si livid  –  peste orice niciodata nu se urneste din sine  –  si

totdeauna  –  acolo în ceruri  –  au dublat

( playback-ul divin!) scursoarea-n

lentoare de vis

*

oamenii-si cheama moartea la

celular  –  se-ntretin politicos cu

ideea macabra  –  apoi luneca  –  grobian

în urina propriei umbre

 

o  – tragici snobi  –  umiliti de lipsa progresului în

domeniul gropnitei si cenusii: urmati-va  – urmariti-va  – odata cu

propriul cortegiu funebru

telenovela: siliti sunteti sa va

mâncati  moartea  – inestetic  –  cu mâna

 

*

necropola terestra  –  priviti-o în ochi si

sughitati entuziast

 

aur topit scalda orbite  –  vorbele  curg

valutare  –  bancnote de un milion  –  planetare

 

o  –  zeu parazeu  –  prosternare!

orb fericit  –  pe tine te am

credit si zare  –  betonata

onoare: Iubirea-i sunetul dulce-al

Bursei Solare  –  nicicând stationare

 

Iubirea-i fosnetul ochilor care numara

numara fara istov si fara pacat

înregistrat

 

Mântuire! Salvare!  –  numele tau: paduchernita

Bancilor  –  cura de mercantilism si

conturi bancare  –  carduri si valori

imobiliare

 

Iubire  –  divin sentiment fiscal si

bancara ardoare  –  Iubire dividenda

crescenda  –  concrescenta  –  ardenta  –  placenta

scadenta

 

Doamne-n fisicuri  –  sfânta polita de

inaugurare  –  logoree-abundând poliodorant  –   sub

lumini fanare  –  peste alizee

colisee altare  – nicicând colindând

cu samare  –  pe poteci

ipotecare

 

nevertebrat Dumnezeu : faliment

compensat în

sentiment

………………………………………………………………………

se mira cumplit si  –  nu-ndraznesc sa ma urmeze:

trec agale  –  printre chipuri schimonosite de

uri  –  asteptari  – cratere de nadejdi

explodate

 

o lume rasuflata  –  nebarbierita cu

saptamâna: eu trec calare

pe gânduri  –  pe sub nasul celor care

un ceas înainte  –  racneau ca vor

în pamânt sa ma culce

 

i-am si uitat  –  orice harta de-obraz

se sterge de la sine  –  în fata

rasaritului orizont  –  care-a tresaltat inspirat

si ma-ngroapa-n tacere

 

Dumnezeu  s-a desprins de pe ziduri  –  si

s-a luat dupa mine: nu bodyguard  –  ci

discret  –  de nadejde-n pustie

prieten

 

poate-i chiar fata mea

pentru poze facute cu norii  – barbierita

***

Adrian BOTEZ

ZIUA RECUNOSTINTEI (Thanksgiving Day)

Recunostinta este miezul dragostei fata de cei care ne iubesc, a dragostei fata de semenii nostri,  de la care ne vin multe ocrotiri si binefaceri nespus de placute.

Silvio Pellico

.

….   Este toamna, anotimp pe care-l îndragesc. Toamna blânda, generoasa. Ma duc în padurea din apropiere. O poteca umbroasa îmi calauzeste pasii la intrare. Continui drumul printre copacii batrâni, calcând peste frunze maronii, ascultându-le scrâsnetul, ca un raspuns la gândurile mele. Sus, cerul este mai mult acoperit de crengile groase, rasfrânte, ale copacilor acestei paduri batrâne. Poteca urmareste conturul lacului. Ma opresc pe podul de lemn, ma sprijin de balustrada si privesc valuritul blând al apei lacului si astept vietatile acestui lac… Gâste, rate salbatice, vin plutind linistit, assteptând farâmiturile de pâine… Apoi pleaca multumite, într-un zbor linistit, planând deasupra apei. Dincolo de lac, copacii îsi arata maretia si frumusetea culorilor în lumina calda a soarelui, de la galbenul pal pâna la rosul intens amestecat cu verdele brazilor fara de batrânete. Padurea este ca o cetate cu povestea vietii ei îndelungate. Ce bogatie spirituala, muta! Gândesc ca oamenii, de obicei, evalueaza material vârsta unei paduri, dupa numarul si grosimea arborilor, dupa întinderea suprafetei lor, etc. Dar poetii?  Poetii o cânta si-i înteleg frumusetea si bucuriile, dar si durerea singuratatii. Numai poetii aud suspinul, soaptele frunzelor… Privesc oglinda lacului. În ea se rasfrânge cerul, multumit de sine.
….   O pasare cânta leganându-se pe o ramura. Soarele trimite miriade de raze ce vibreaza, ca râsul unui zeu fericit, dansând pe trunchiurile zbârcite ale arborilor, încalzindu-le frunzele ramase. Padurea toata pare multumita. Si gândesc ca cerul asteapta linistit  rugile noastre de multumire. Recunostinta!
….   Cicero spunea ca recunostinta este una din importantele virtuti, chiar „parintele” lor.  Si cred ca ea poate fi definita în acest mod datorita simplitatii, sinceritatii si puritatii ei. Recunostinta este un mod de a ne bucura de ceea ce suntem, de ceea ce ni s-a dat, de ceea ce am dobândit prin munca si stradanie. Ne ajuta sa vedem partea buna a vietii si ne da curajul de a merge mai departe.
…. Joi, 22 noiembrie a acestui an, este ziua Recunostintei sau Thanksgiving, zi de sarbatoare a poporului american, zi de reflectie, prilej de închinare si adorare a Domnului Dumnezeului nostru.
….   Istoria acestei sarbatori începe cu primii colonisti englezi care s-au stabilit în America de Nord, în anul 1620. Ei au sosit la bordul unui vas, a urmat o iarna geroasa si jumatate din ei – se spune – au supravietuit foametei si gerului. În anul urmator au avut parte de un timp prielnic, o recolta bogata, ceea ce a prilejuit sarbatorirea, ca semn al recunostintei.
….  Thanksgiving Day a fost proclamata sarbatoarea  nationala a Americii de catre Abraham Lincoln (1809-1865), cel de al 16-lea Presedinte al Statelor Unite ale Americii, cel care dadea înteleptul sfat: „Asigurati-va ca picioarele va sunt puse în locul potrivit, apoi stati ferm!” (Be sure you put your feet in the right place, than stand firm!).
….   În decembrie 1941, Congresul SUA a adoptat o rezolutie prin care a 4-a zi de joi din noiembrie a devenit oficial sarbatoarea nationala a Statelor Unite ale Americii. Milioane de curcani vor fi sacrificati pentru aceasta zi, deoarece cu aproximativ 400 de ani în urma, la masa festiva s-a servit CURCAN. Este adevarat ca pelerinii foloseau aceasta denumire pentru orice pasare salbatica. Cu timpul însa, traditia s-a fixat asupra acestei pasari – curcanul –, din bunatatile de la masa traditionala nelipsind nici dovleacul, merisorul, porumbul, varza, scoicile, cartofii. Dar alaturi de toate acestea servite la masa festiva, trebuie aduse multumiri lui Dumnezeu pentru ceea ce suntem, cum suntem, unde suntem, multumiri celor care ne ajuta sa ducem un trai civilizat, în liniste si libertate. Sa ne rugam pentru noi si pentru ei, ca Dumnezeu sa ne calauzeasca pasii spre bine!
…. Cu aceste gânduri parasesc padurea, Lacul Lynn din Raleigh. În fata mea, pe poteca maronie, trec veverite. Se opresc, ridica cozile lor stufoase: „Punct – virgula, punct – virgula!”. Un vânticel începe sa bata aruncând ace de pin din copaci si frunze maronii cu o geometrie fermecatoare. Gânduri de recunostinta ma însotesc: Recunostinta datorez întâi tarii în care m-am nascut si am trsit cea mai mare parte din viata, recunostinta datorez  tarii care m-a primit si care ma ajuta sa-mi duc traiul pe mai departe!
….Multumesc Tie Doamne!

Vavila Popovici
Raleigh, Carolina de Nord, SUA

Seminar despre boală (1)

 “Voi să slujiţi Domnului Dumnezeului vostru, şi El vă va binecuvânta pâinea şi apele, şi va îndepărta boala din mijlocul tău.”

Exod, 23.25

Duhul omului îl sprijină la boală; dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica?

Proverbe, 18.14

  1. Nu există boală de care nu ne-ar vindeca o lacrimă ce-ar începe să cânte. – Emil Cioran
  2. Necredința poate fi numită boala secolului. – George Danciu
  3. Boala este modul în care moartea iubeste viața, iar individul e teatrul acestei slăbiciuni. – Emil Cioran Continue reading “Seminar despre boală (1)”

FRIZERUL

by Caterina Gradinaru

 

Un barbat merse la frizer sa îsi tunda parul si sa îai scurteze barba. În timp ce frizerul îsi facea treaba, cei doi vorbeau despre multe si diferite subiecte.

Când în cele din urma au atins si subiectul „Dumnezeu”,
frizerul spuse:
….   – „Eu nu cred ca Dumnezeu exista”.
….    – „De ce spui asta?” întreba clientul.
….    – „Ei bine, nu trebuie decât sa iesi în strada si vei realiza ca Dumnezeu nu exista. Spune-mi, daca  Dumnezeu ar exista, ar mai fi atât de multi oameni bolnavi? Ar mai fi copii abandonati? Daca Dumnezeu ar exista, nu ar mai fi nici suferinta nici durere. Nu îmi pot imagina cum un Dumnezeu iubitor ar putea   permite existenta tuturor acestor lucruri”.
Clientul sta pe gânduri pentru  un moment dar nu raspunde ca sa nu dea nastere unei discutii contradictorii. Frizerul îsi termina treaba iar clientul pleca.

Imediat dupa ce iesi din frizerie acesta vazu în strada un barbat neîngrijit cu parul lung, nepieptanat, murdar si cu barba netaiata. Clientul se întoarce în frizerie si îi spune frizerului:
….  – „Stii ceva? Nu exista frizeri”.
….  – „Cum poti sa spui asa ceva?” întreba frizerul surprins. „Eu sunt aici si sunt frizer. Si tocmai te-am frezat pe tine!”
….  – „Nu!” exclama clientul. „Frizerii nu exista, caci daca ar exista nu ar mai fi barbati cu parul lung si murdar, cu barbile netaiate ca cel de afara”.
….  – „Aaaah, dar frizerii exista! Barbatii arata asa doar pentru ca nu vin la mine”.

Caterina Gradinaru
Dublin, Irlanda

FRIZERUL

by Caterina Grădinaru

Un bărbat merse la frizer să îşi tundă părul şi să îşi scurteze barba. În timp ce frizerul îşi făcea treaba, cei doi vorbeau despre multe şi diferite subiecte.

Când în cele din urma au atins şi subiectul „Dumnezeu”,
frizerul spuse:
….   – „Eu nu cred ca Dumnezeu există”.
….    – „De ce spui asta?” întrebă clientul. Continue reading “FRIZERUL”

Un act imperativ (1)

by George Danciu

“Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi. Răscumpăraţi vremea, căci zilele sunt rele.  De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului. Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.

        Efeseni, 5.15-18

Poruncile Domnului sunt imperative!

 

E de pomină  și binecunoscută povestea cu paznicul de noapte dintr-un sat de munte. Acesta trebuia să trezească sătenii  atunci când veneau lupii la oi sau dacă era vreun incendiu în sat. Însă s-a întâmplat că paznicul   striga în miez de noapte, când somnul oamenilor le era cel mai dulce:  “Treziți-vă, lupii atacă oile!“, dar când sătetenii erau în picioare, în stare de alertă, el le spunea candid “Am glumit. Culcați-vă, oameni buni!” Dar a venit și vremea când lupii  flămânzi Continue reading “Un act imperativ (1)”

ZIUA RECUNOȘTINȚEI (Thanksgiving Day)

         „Recunoștința este miezul dragostei față de cei care ne iubesc, a dragostei față de semenii noștri,  de la care ne vin multe ocrotiri și binefaceri nespus de plăcute.

  Silvio Pellico

….   Este toamnă, anotimp pe care-l îndrăgesc. Toamnă blândă, generoasă. Mă duc în pădurea din apropiere. O potecă umbroasă îmi călăuzeşte paşii la intrare. Continui drumul printre copacii bătrâni, călcând peste frunze maronii, ascultându-le scrâşnetul, ca un răspuns la gândurile mele. Sus, cerul este mai mult acoperit de crengile groase, răsfrânte, ale copacilor acestei păduri bătrâne. Poteca urmăreşte conturul lacului. Mă opresc pe podul de lemn, mă sprijin de balustradă şi privesc văluritul blând al apei lacului şi aştept vietăţile acestui lac… Gâște, raţe sălbatice, vin plutind liniștit, aşteptând fărâmiturile de pâine… Apoi pleacă mulţumite, într-un zbor liniştit, planând deasupra apei. Dincolo de lac, copacii îşi arată măreţia şi frumuseţea culorilor în lumina caldă a soarelui, de la galbenul pal până la roşul intens amestecat cu verdele brazilor fără de bătrâneţe. Pădurea este ca o cetate cu povestea vieţii ei îndelungate Continue reading “ZIUA RECUNOȘTINȚEI (Thanksgiving Day)”

Lectia din America!

Editorialul din Jurnalul.ro din 7 Noiembrie 2012, scris cu maiestrie de  Lucian Avramescu,  prezinta diferenta de atitudine a candidatilor la presedintie din America si România.

Sub un titlu incitant,  avem o scurta si penetranta disertatie:

 

Cum pierde un american, cum câstiga un român!

Autor: Lucian Avramescu

 Ultimul episod al prezidentialelor americane l-a reconfirmat pe democratul Obama care, iata, dobândeste al doilea mandat. Nu Obama ma intereseaza însa, ci spiritul si eleganta cu care conservatorul Romney si-a primit înfrângerea. Încrâncenarea bataliei electorale s-a sfârsit. Importanta si pentru învins  si pentru învingator ramâne America, Statele Unite ale Americii, tara. Discursul de-o rara noblete al înfrântului a fost discursul unui american, care-si reia locul în rândurile celorlalti, modest, mândru si iubitor al poporului sau. Un înfrânt are chipul unui victorios. Nu înjura, nu latra, nu zice m-ati furat nenorocitilor, va sparg data viitoare. Cred în America si deodata cu el spun asta toti americanii, indiferent cum au votat.

Ultimul episod al prezidentialelor noastre s-a încheiat urât. Câstigatorul nu s-a aratat mândru ca face parte din poporul român, n-a dat semnul constructiei si împacarii pentru natie, ci a aruncat golaneste o insulta: I-am sau v-am ciuruit! Cam asta-i diferenta. Mai încap, în manusa strâmta a acestei realitati, alte comentarii?

Deasupra unei multimi uriase care flutura stegulete cu însemnele americane, însufletite minidrapele nationale la purtator, scria: „Cred în America”. Cuvintele nu erau doar acolo unde cuvânta Obama, ci si unde cuvânta, recunoscându-se cu eleganta si demnitate, învins, Romney. America ramânea mai presus de batalia lor care s-a încheiat, ca orice batalie, cu un învingator si un învins. Eu, în tara în care sunt avertizat ca oricum voi vota, presedintele care nu prea mai e presedinte, va desemna premier pe cine are el chef, ma încapatânez sa strig, din toate resorturile fiintei mele, „Cred, înca mai cred, în România”. Asa sa-mi ajute si sa ne ajute Dumnezeu.

Alegeți-vă un loc potrivit, pentru viață!

 SUCCESUL    PIEDICĂ ÎN CALEA UNOR RELAȚII BUNE

Text adaptat, la predica pastorului Nelu URS

Avram a zis lui Lot: „Te rog, să nu fie ceartă între mine şi tine şi între păzitorii mei şi păzitorii tăi, căci suntem fraţi.

GENEZA, 13.8

Multe sunt cauzele deteriorării relațiilor dintre oameni și a relației dintre om și  Dumnezeu: răutatea, neomenia, neascultarea, necredința, mândria, gelozia, invidia, nepăsarea, iubirea de sine, iubirea de bani, lipsa iubirii aproapelui, nemulțumirea, îmbuibarea…

Să  privim în Geneza 13, unde este relatat un pasaj important din viața patriarhului Avraam,  după ce se înapoiase din Egipt, unde a ajuns  din pricina unei foamete care bântuia țara. Continue reading “Alegeți-vă un loc potrivit, pentru viață!”

Seminar despre iubire (5)

Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.

Sfântul apostol Pavel

  1. Puterea caracterului stă în iubire. – Simion Mehedinți
  2. Iubirea nu face rău aproapelui; iubirea este deci împlinirea legii.  – Sfântul apostol Pavel
  3. Toate lucrurile lucrează împreună spe binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu.  – Sfântul apostol Pavel
  4. Nici un alt sentiment nu-l face pe om să-si schimbe opiniile ca iubirea; căci noile păreri sunt de cele mai multe ori noi emotii. Ele nu sunt rezultatul gandirii, ci al pasiunii. –  Somerset Maugham
  5. Dragostea nu este doar un zambet, nu este doar o floare, dragostea este un suflet rănit si apoi vindecat de altul. –  Octavian Paler
  6. Iubesti pentru că iubesti. Nu există ratiune pentru a iubi. – Antoine de Saint-Exupery
  7.  Din iubire a fost creat Universul, iubirea îl miscă, îl ţine legat şi îi asigură echilibrul atât de necesar. –  Vavila Popovici Continue reading “Seminar despre iubire (5)”

Întoarceți-vă la adevăratele valori!

Căci Ezra îşi pusese inima să adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile.

EZRA, 7.10

Când scriu acest titlu-îndemn îmi amintesc de parabola Fiului risipitor, povestea simbol, scoasă din realitatea vieții si folosită de Mântuitorul Isus pentru a identifica dimensiunea tragediei plecării fiului din casa tatălui său.

Poporul Israel, prin neascultarea de Dumnezeu, – de Cel care îi purtase de grijă ca un Tată bun și care i-a scos din robia Egiptului prin mari semne și minuni,  trecându-i prin Marea Roșie ca pe uscat și i-a așezat  într-un loc unde  să trăiască în pace, slăvindu-L pe Dumnezeu -,  aplecânduli-se inima către idolatrie și păcat, au fost părăsiți de Dumnezeu și duși  în Babilon, în robie,  de către Nebucadențar. Atunci a fost dărâmat și Templul Domnului construit de împăratul Solomon. Continue reading “Întoarceți-vă la adevăratele valori!”

Seminar despre gândire și caracter

.

 Meditații

de

George Danciu

  .

Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.

Ieremia, 29

  • Cel dintâi gând i-a aparținut lui Dumnezeu.
  • Omul se hrănește cu gânduri.
  • Sufletul, în ultimă instanță, e umbra fidelă a caracterului.
  • Credința în Jertfa lui Isus Hristos, depusă pe Crucea de pe Dealul Căpățânii, îți poate schimba caracterul și destinația veșniciei. Continue reading “Seminar despre gândire și caracter”

În sfârșit, patriarhul Daniel arată spre cauza crizei economice

Radacina crizei economico-financiare este de ordin spiritual și moral

(by Antena 3 LIVE)

 Radacina crizei economico-financiare este de ordin spiritual si moral, a afirmat patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, duminica, la finalul sedintei solemne a Sfântului Sinod.
    
Noi întelegem ca la ora actuala majoritatea tarilor din zona aceasta a Europei se confrunta cu o criza economico-financiara, dar consideram ca mai grea decât criza economico-financiara este criza spirituala. De altfel, radacina acestei crize economico-financiare este de ordin spiritual si moral. Lacomia mare a unora a dus la lipsa de mijloace materiale si de bani a altora’, a declarat patriarhul BOR, potrivit Agentiei Basilica.
    
Întâistatatorul BOR considera ca toate încercarile acestea, inclusiv perioada comunista, precum si ‘criza capitalista’ sunt încercari care îndeamna Biserica lui Hristos sa întareasca mai mult credinta.

*

Un caz celebru, totuși putin cunoscut, ne va edifica asupra modului de gândire Continue reading “În sfârșit, patriarhul Daniel arată spre cauza crizei economice”