Vă îndemn … să aveţi toţi acelaşi fel de vorbire … să fiţi uniţi, în chip desăvârşit, într-un gând şi o simţire.
Pe vremea când Winston Churchill era prim-ministru al Marii Britanii, căsnicia sa era privită ca cel mai bun exemplu de loialitate şi dragoste. Într-o zi, un ziarist l-a întrebat pe prim-ministru: Continue reading “Exemplul Prim-Ministrului”
CĂSĂTORIA ȘI JUDECĂTORII DREPȚI ȘI NEDREPȚI
Pe 28 aprilie Curtea Suprema SUA a audiat cazurile căsătoriilor homosexuale. In tandem cu colegii de la Pro Vita am decis să publicam acest material împreuna, pentru a informa publicul din România privind aceste cazuri extrem de importante care, într-un fel sau altul, foarte probabil, vor afecta situația la nivel global.
Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii (U.S. Supreme Court, denumită in continuare Curtea sau, după acronimul său american, SCOTUS, n. red.) este poate cea mai prestigioasa instanță din lume. Ea functionează continuu de mai bine de 200 de ani si a interpretat acelasi document legal, Constituția SUA, de la sfârsitul anilor 1700 încoace Continue reading “AFR: Curtea Supremă a SUA cu deciziile ei aberante”
IMPORTANŢA FIRELOR DE PĂR DIN NAS
-fragment dintr-o cronică siciliană-
Aţi văzut, vreodată, cum merge, cum umblă, cum păşeşte un sicilian sadea? – pe străzi, ca şi pe drumeagurile şi cărăruile Siciliei, care şerpuiesc, la nesfârşit, peste dealurile stranii, ca de pe lună. Un sicilian “sadea”, adică, nu unul dintr-ăia, încovoiat de zgarda stupidă, a stupidelor şi meschinelor legi omeneşti, şi nici azvârlit de soartă, prin lume, castrat de menghina străinătăţii şi de umilinţele ei – şi pretinzând, apoi, la întoarcerea în Paradisul Pierdut (pentru el) al Siciliei, că nu s-ar fi schimbat nimic, în el… Continue reading “Adrian Botez: IMPORTANŢA FIRELOR DE PĂR DIN NAS”
De la marele savant Nicolae Iorga avem aproape în orice domeniu al gândirii câte un sfat înțelept la îndemâna noastră. Pentru astăzi să ne folosim de sfatul înțeleptului în care ne îndeamnă să fim precauți în aprecierea oamenilor (citat din memorie): “Nu-l întreba de unde vine, ci să-ți arate ce a fost în stare să aducă cu el de acolo.”
Cineva se laudă că a dobândit o anume pregătire, cu diplomă, altul că a umblat prin țări îndepărtate, iar altul că a învățat cu un Gamaliel cum făcuse apostolul Pavel, dar toate acestea par a fi extraordinar de ok, însă mai este ceva, toate acestea nu și garantează acumularea de știință și înțelepciune prin demersul lor. Viața fiecăruia va arăta ea însăși dacă într-adevăr omul a fost pe acolo, adică dacă s-a și ales cu sporul de valoare pretins a-l avea… Continue reading “Arsenie Boca: «ESTE BINE SĂ NE POCĂIM DE BUNĂ VOIE»”
Despre sine însuși, Freud spunea – „Viena a fost locul în care un
singur psihiatru s-a luptat pentru a aduce la lumina zilei secretele
întunecate ale lumii care zace ascunsă în adâncurile sufletului uman”. Continue reading “Revoluția lui Freud – 75 de ani de la despărțire”
ÎNTÂLNIRI, ŞERPUIRI ŞI CĂUTĂRI
…Aţi văzut, vreodată, mai mulţi şerpi mici, târându-se, laolaltă, într-aceeaşi direcţie, parcă chemaţi de o tainică voce? Trupurile lor plăpânde şi încordate, mereu încolăcindu-se, mereu zvâcnind şerpuitoare, încearcă a scrie, a limpezi, într-una, slovele Lui Dumnezeu, dintr-un mesaj grabnic, pe care ochii noştri, cu priviri încete şi poticnite, încearcă, zadarnic, să-l desluşească…
…Iată o astfel de şerpuire grăbită, de slove încolăcite, tot mai repede şi mistic, care ne dau impresia că, acum-acum, se va face mare lumină de trăsnet, şi ni se va revela totul, totul…vom zări porţile întredeschise, întru veşnica luminare! Continue reading “Adrian Botez: ÎNTÂLNIRI, ŞERPUIRI ŞI CĂUTĂRI”
LA ÎNCEPUT A FOST HULUBUL
…Un hulub alb intră, aşa, din senin, pe fereastra bisericii văruite de bolşevici, cu vreo săptămână în urmă…Nimeni nu-l văzu. Nu pentru că nu era un hulub mare, ci pentru că aşa sunt oamenii, nu pot vedea lucrurile importante, ci îşi rùmegă şi vizualizează, se delectează, cu o obstinaţie, care apare, în cele din urmă, absurdă – doar cu propriile opinii şi… “viziuni”.
O icoană a Sfintei Fecioare, de pe catapeteasmă, era văruită numai pe jumătate (să fi fost vreun început de trezire a conştiinţei văruitorului, sau, mult mai probabil, neglijenţa şi neîmplinirirea muncii apăruseră din pricina votcilor, prea multe, adunate, pe stomacul gol, de “neobositul” văruitor…?) – era văruită până sub ochi, mai exact. Ochii icoanei se dilataseră, enorm (parcă pentru a suplini, prin intensitatea privirii şi lărgimea ochilor – lungimea porţiunii văruite, barbar, de până sub ochi): ochii Maicii Mântuitorului deveniseră atât de încăpători, încât se vedea, în ei, nevăzutul cer, din afara bisericii-temniţă – cer uitat, cu totul, de Profesor şi de Ţăran, în toiul disputelor lor politice, purtate printre paiele împuţite: unele îngrămădite, în mici mormane, altele răsfirate pe pardoseală. Continue reading “ADRIAN BOTEZ: La început a fost hulubul”
TURISM
Activitate ce constă în a transporta nişte oameni care s-ar fi simţit mai bine acasă, în locuri care ar arăta mai bine fără ei. Continue reading “Definiții nostime”
ALEGEREA
-Viaţa-mi este mai uşoară, pentru că nu am şi n-am avut încredere, niciodată, în nimeni şi-n nimic. Da, în nimeni şi-n nimic. Până şi de Dumnezeu mă îndoiesc, deseori. Aproape mereu. Nu datorez, astfel, nimănui, nimic. Nu-mi fac iluzii, deci nu-mi produc dureri viitoare, vătămătoare, în plus, excesive…
Cel care vorbea era un bătrân. Cel căruia îi vorbea era peretele unei case. Mai exact, era oglinda de pe peretele unei odăi, din palatul său vast, plin de ecouri moarte, gol de fiinţă, gol de gânduri de viaţă.
Imaginea din oglindă îi replică, ironic:
-Dar în mine, de ce ai încredere, şi-mi destăinuieşti frământările inimii tale, ale cugetului tău pustiit de ne-viaţă? Doar eu sunt însuşi simbolul răzvrătirii, împotriva oricui şi a orice – simbolul răzvrătirii împotriva iluziei, dar în numele iluziei. Continue reading “Adrian Botez: ALEGEREA”
10-CABALELE MORŢILOR
Unuia care a avut de-a face, toată viaţa lui, numai cu ticălòşii, şi asta, nu aşa, din poveşti, ci pe pielea lui – credeţi că-i mai arde să afle despre ticăloşi şi de prin cărţi? Că doar, tot dintr-acelaşi soi şi dintr-aceeaşi rădăcină sunt toţi ticăloşii – fie vii, fie amintiţi, fie povestiţi – dar cei de prin cărţi, parcă n-au ceva, le lipsesc tocmai sarea şi piperul: nu sunt, pasămite, îndestul de vii şi îndârjiţi, şi nu-s îndeajuns de murdari, de mizerabili, de puţind a jegoşenie, în ticăloşia aia a lor!
Deci, voi chiar credeţi că am nevoie de cărţi, pentru ca să ştiu ce trăim noi, aici, pe petecul ăsta flenduros, în haznaua asta, numită „Pământ”?! Continue reading “Adrian Botez: 10-CABALELE MORŢILOR”
Două puncte nevralgice de importanţă vitală provoacă agitaţie şi consternare: unul ţine de Istoria României, altul, de cvasidebusolata clasă politică şi instituţiile statului luate în stăpînire. Fără supravegherea în regim permanent a unui psihiatru, diletanţii şi sfertodocţii, aflaţi în copaci şi copacii în aer cu privire la istoria românilor, au adoptat recent în Plenul Camerei Deputaţilor propunerea legislativă privind falsificarea istoriei noastre prin proclamarea zilei de 10 Mai ca sărbătoare naţională. Dragi români, e o falsă victorie sprijinită pe falsuri grosolane!, ce va implica cheltuieli, favoruri şi onoruri nemeritate pentru trîntori, prinţi, prinţese, principi de sînge străin şi dude regale, cu ochii pe avuţia naţională, pe benchetuieli şi baluri plătite de popor. Scopul scuză mijloacele, nu-i aşa? Ştiţi prea bine ce rol aveau bufonii la curţile regale! Distrau curtenii, astfel încît abuzurile, trădările, crimele şi dezmăţurile regilor să treacă neobservate. Numai că la noi nu le va merge. România este Republică! De aici, evident, întrebarea: ce prinţ, ce principe, care prinţesă, care rege? De unde ni se trag nouă rănile? De la veninul injectat de unii istorici decervelaţi, care şi-au construit cariere pe fals şi uz de fals, istorici-mercenari de tipul lui Lucian Boia, programat anume – şi poate stipendiat – să manipuleze în transă şi să muşte la comandă. Continue reading “Maria Diana Popescu: Istorici decervelaţi şi ambasadori răsplătiţi regeşte, fiecare, după complicitate”
12-ULTIMA ÎNTÂLNIRE
…Dumnezeu a pus o mulţime de afişe publicitare, în vitrina lumii (întâi la un negustor neamţ, apoi la unul francez…!), pe care scrie, de veacuri (poate de şi mai multă vreme, cine ştie…), cu litere de-o şchioapă: “Aceasta-i cea mai bună dintre lumi!” (din pricina vremii mai mereu ploioase, s-a şters, aproape de tot, litera “b”, de la “bună”, şi a rămas un soi de…”ună”!), sau: “Liberté, egalité, fraternité!”…dar e clar că-s multe nemulţumiri, din cer până-n pământ, şi-napoi: nimeni nu-i egal cu nimeni, frăţie…”din părţi”, drepturile omului sunt încălcate, zi de zi şi clipă de clipă (ce să mai zicem de drepturile celorlalte înfăptuiri ale Creaţiei?!), dreptul la liberă exprimare e-o poveste, de care se râde, în anumite cercuri cu…echer, de se prăpădesc de râs…compasurile…şi câte, şi câte… Continue reading “Adrian Botez: 12-ULTIMA ÎNTÂLNIRE”
Puțini sunt politicienii creștini care își afirmă identitatea creștină în spațiul public.Și mai puțini sunt cei care își declară, în public, mândria că sunt creștini. De astfel de politicieni are nevoie România, Europa, și întreaga lume. Unul dintre ei e britanicul Michael Gove, fost Ministru al Educatiei al Marii Britanii. Continue reading “Michael Gove, fost Ministru al Educatiei al Marii Britanii: “Mândru că sunt creștin””
