Interviu cu poeta Tatiana Scurtu-Munteanu

Profesorii de Limba şi literatura română din judeţul Galaţi au participat în aceste zile la una din activităţile din cadrul proiectului educaţional “Scriitori de pe cele două maluri ale Prutului”, care s-a desfăşurat în Republica Moldova, la Ialoveni şi Chişinău. La întoarcere, am stat de vorbă cu Tatiana Scurtu-Munteanu, poetă şi profesoară la Liceul “Paul Bujor” din Bereşti, care ne-a dezvăluit cu emoţie obiectivele şi rezultatele acestui eveniment.

Reporter: Cum s-a născut proiectul “Scriitori de pe cele două maluri ale Prutului”?

Tatiana Scurtu-Munteanu: Am primit în primăvara acestui an, din partea responsabilului de cerc pedagogic, doamna profesor metodist Viorica Isaia, propunerea de a organiza o excursie literară la Chişinău, alături de colegii de limba şi literatura română din judeţul Galaţi. Am acceptat cu bucurie şi entuziasm să lucrez la o idee care s-a transformat într-un proiect de colaborare între şcoli şi instituţii de pe cele două maluri ale Prutului.

Reporter: Care au fost paşii de urmat şi cum aţi ajuns la Ialoveni?

Tatiana Scurtu-Munteanu: Oameni cu multă experienţă didactică şi pedagogi de excepţie mi-au fost alături în realizarea acestui demers, astfel încât am putut clădi o frumoasă poveste împreună. Doamna profesoară Virginia Bobaru a venit cu minunata idee de a crea punţi între şcolile noastre şi cele basarabene, prin realizarea unui parteneriat. Aşa am ajuns la Ialoveni, alături de un grup de peste 50 de profesori de limba şi literatura română din Galaţi şi doi membri ai USR, poeta şi publicista Angela Baciu din Galaţi şi poetul Ionel Simota din Miercurea Ciuc, la Liceul Teoretic „Petre Ştefănucă”, acolo unde o cunoşteam din diverse activităţi realizate pe doamna prof. dir. adj. Tatiana Chiruţă.

Reporter: În ce a constat activitatea dvs. de acolo?

Tatiana Scurtu-Munteanu: Am intitulat activitatea noastră „Scriitori de pe cele două maluri ale Prutului”, gândindu-mă să promovez ideea de literatură română din şi de peste graniţele politice ale ţării, rememorând faptul că în facultate nu am avut niciun curs care să amintească de scriitorii români de pe malul stâng al Prutului, cei ce au creat istorie şi au păstrat vie limba română pentru o mare parte dintre noi. Astfel studiile noastre s-au bazat pe teme precum: „Sufletul românesc din stânga Prutului aşezat în pagini de poezie”, „Dor de Basarabia”,  „Universul copilăriei basarabene din perspectiva Lilianei Corobca”, „Mănăstirea Căpriana, locul unde religia și istoria se ȋmpletesc”, „Grigore Vieru și literatura pentru copii”, „Postmodernismul în Basarabia”, „Scriitori români despre limbă, istorie și neam”, „Literatura Prutului”, „Eminescu între Carpați și Nistru” sau „Despre Adrian Păunescu…”.

Reporter: Cum aţi regăsit şcoala din Moldova?

Tatiana Scurtu-Munteanu: Deşi merg destul de des acasă, la Călăraşi, emoţiile mă năpădesc de fiecare dată. Nu voi putea să mă înstrăinez niciodată de gândul că am învăţat să fiu om, să iubesc şi să scriu în limba română, să public apoi în reviste care mi-au dat aripi tocmai aici.

Cu acest gând am intrat în Liceul „Petre Ştefănucă” din Ialoveni, acolo unde ne aşteptau copii frumoşi, îmbrăcaţi în straie populare. Am descoperit aici o şcoală unică, însufleţită de nişte cadre didactice cum rar mai întâlneşti, care erau în zi de sâmbătă în activitate, gata să ne ofere ce aveau mai de preţ, o parte din timpul şi din trăirile lor. Am vizitat unitatea de educaţie inclusivă a şcolii, dotată cu echipamente diverse pentru elevii cu nevoi speciale, sălile de clasă, dar şi camera muzeu, denumită simbolic „Demnitate naţională”, amenajată de catedra de istorie a şcolii. Doamna prof. Tatiana Chiruţă a coordonat un program artistic prezentat de elevii clasei a XI-a de la profilul real. Copiii ne-au încântat cu versuri autumnale, cu muzică din repertoriul regretaţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici şi cu o coregrafie splendid realizată. Sala de festivităţi a şcolii, încăpătoare pentru 200 de invitaţi, s-a umplut de emoţia noastră, iar dacă i-am fi deschis geamurile, sufletele noastre ar fi revărsat curcubeie peste cerul oraşului.

Reporter: Spuneaţi că aţi fost însoţiţi şi de membri ai Uniunii Scriitorilor?

Tatiana Scurtu-Munteanu: Nu puteam să vorbim despre scriitori, fără să-i avem alături. Literatura, dragostea de limbă şi de valorile naţionale ne aduce împreună, aşa încât activitatea noastră de zi cu zi îşi are ca sursă emoţia transmisă de făuritorii metaforei, de cei care plămădesc din cuvânt sensuri şi, iată, punţi peste veacuri. De aceea i-am invitat cu drag pe Ionel Simota şi Angela Baciu, să ne vorbească despre activitatea literară şi despre rolul scriitorului în societatea modernă. Deşi modeşti, invitaţii noştri înregistrează rezultate notabile pe tărâmul literaturii române contemporane şi le sunt profund recunoscătoare pentru faptul că şi-au rupt din timp pentru a ne însoţi. Poeta Angela Baciu a primit premii la secţiunile poezie şi publicistică din partea Uniunii Scriitorilor din România, filialele Iaşi, Alba şi Bacău, dar şi Titlul de Excelenţă „Femeia Anului” decernat de Revista „Avantaje” pentru implicare socială şi proiecte pentru comunitate. Poetul Ionel Simota a primit Premiul filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie în 2010 pentru volumul „Desculț printre cuvinte”, iar în 2017 pentru volumul „Capitol cu îngeri dintr-un volum Colectiv”.

Reporter: Pelerinajul dvs. În Republica Moldova a durat două zile, în perioada 11-12 noiembrie 2017. Ce alte locuri notabile aţi mai descoperit de-a lungul acestie călătorii?

Tatiana Scurtu-Munteanu: Chiar dacă nu ne-am putut abate foarte mult de la traseu, din cauza timpului limitat, am vizitat în prima zi Mănăstirea Căpriana, din ţinutul ce purta odată numele de Codrii Lăpuşnei, situată azi în raionul  Străşeni.  Acest monument arhitectural religios este impresionant prin faptul că a fost ctitorit de mai mulţi domnitori ai Moldovei: Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanul, Vasile Lupu. Iar duminică am mers la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, pe care îl recomand tuturor celor care vin pentru prima dată în Moldova, spre a înţelege care sunt rădăcinile şi tradiţiile acestei palme de pământ.

La întoarcerea spre casă, am făcut un popas la Mănăstirea Hâncu. Aceasta a fost o adevărată revelaţie şi pentru mine. Aşezat la poalele codrilor, într-un loc liniştit şi pitoresc din raionul Nisporeni, lăcaşul mi-a dat senzaţia că acolo timpul s-a oprit să ne aştepte şi să ne închine un ultim gând, acela de binecuvântare.

Reporter: Cu ce impresii v-aţi reîntors acasă după această experienţă?

Tatiana Scurtu-Munteanu: Scopul acestui proiect a fost colaborarea culturală  între  cadrele didactice, elevii și scriitorii prezenţi, în vederea stabilirii unor comportamente relaționale pozitive, prin asigurarea contextelor de educație artistică (prezentare de carte, schimburi de experiență) precum şi perfecţionarea cadrelor didactice prin culegerea de informaţii despre obiectivele culturale ce pot deveni sursă de documentare şi informare în desfăşurarea orelor de limba şi literatura română. Şi cred că l-am atins, deoarece cadrele didactice organizatoare au realizat activităţi de cercetare, prin înregistrarea unor materiale documentare, au fost întocmite parteneriate educaţionale între şcoli şi instituţii educaţionale, de asemenea s-a urmărit cultivarea interesului pentru înţelegerea legăturii dintre spaţiul istoric şi creaţiile literare. Îi mulţumesc cu această ocazie doamnei inspector Daniela-Angelica Nistor pentru sprijin şi tuturor participanţilor pentru încrederea de a veni alături de noi.

Această toamnă-mi este de mătase

Această toamnă-mi este de mătase,
La umbra ei se macină culori,
Din rochii coapte lunca se descoase
Şi trece aburindă printre flori.

Atât de prețioasă se întinde
Pe-ncheieturi cromate de arțar
Şi frunzele în şoaptă i le-aprinde
Ca o tăcere într-un felinar.

Această toamnă-mi este o nuntire
La care se adună depărtări
Să-şi pună coronițe de iubire
Pe cele mai firave adieri.

Tatiana Scurtu-Munteanu

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s