OPINIE SI CONTRAOPINIE IN HOCHEI

Surpriza in Divizia A de hochei
Hocheistii brasoveni nu s-au prezentat la meciul de la Galati
Publicul prezent marti seara la Patinoarul Artificial din Galati a avut parte de o surpriza neplacuta: oaspetii de la S.C.M. Fenestela Brasov nu s-au prezentat pentru jocul cu C.S.M. Dunarea.

La ora 17.30, ora oficiala de disputare a partidei, arbitrii Gergely Leghel, Istvan Mathe si Peter Vilmos (Gheorgheni) au iesit pe gheata, au constatat lipsa echipei oaspete si  au asteptat – conform regulamentului – 15 minute venirea acestora.

Apoi, dupa ce timpul acordat regulamentar s-a epuizat, au angajat pucul  la centrul terenului pe care se aflau numai cei sase componenti ai echipei Dunarea, consemnand sfarsitul meciului. Observatorul federal, Octavian Corduban (Braila) a incheiat procesul verbal de constatare, iar secretarul Sebastian Dinu a consemnat neprezentarea in raportul oficial de joc.

Ramane de vazut ce va hotari Federatia, regulamentul fiind totusi clar: 5-0 pentru Dunarea. In continuare, galatenii vor juca trei meciuri acasa:
•    miercuri, 27 octombrie – cu Steaua,
•    vineri, 29 octombrie – cu Progym Gheorgheni,
•    vineri, 5 noiembrie – cu Sportul Studentesc.

Oricum, este o mare surpriza ca o echipa participanta intr-o competitie de acest nivel – Divizia A – sa nu se prezinte la joc!

Pana la hotararea Federatiei de specialitate, CSM Dunarea ocupa locul 4 in clasamentul primului esalon de hochei – cu 9 puncte (golaveraj 27-25), bilant rezultat din obtinerea a trei victorii si doua infrangeri.

Gh. Arsenie, M. Petrescu
Viata Libera, Galati
Meciul Fenestela Bra?ov – Dunarea Gala?i va fi rejucat

E adevarat ca regulamentul va da castig de cauza echipei noastre, insa, tinand cont de faptul ca mantinelele noastre sunt din lemn de salcam comunist, de faptul ca tabela merge ca locomotiva cu abur (scoasa din uz), ca nu avem apa calda si caldura in vestiare etc, s-ar putea ca urmatoarele meciuri sa le pierdem la masa verde. In aceste conditii ar fi bine ca meciul sa se rejoace la o data ulterioara, castigand in acest fel clementa federatiei la handicapurile noastre organizatorice.

Si pe domnii reporteri, cu tot respectul, i-as ruga, daca se poate, sa scrie despre conditiile jalnice de pregatire. Nu avem curent pentru antrenamente, caldura in vestiare sau apa calda. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca patinoarul este administrat de oameni care nu au nimic in comun cu sportul. Vreau sa trag un semnal de alarma pe aceasta cale si sa va spun ca daca aceste conditii vor continua, sporturile de iarna vor disparea.

Ce le oferim copiilor in loc ?! Aromaterapia, strada si lipsa de alternativa. Se merita oare ca pentru 50 de locuri de munca adunate intr-un SRL sa luam dreptul la sport si la performanta a catorva sute ori mii de copii. DE CE UN S.R.L. ADMINISTREAZA PATINOARUL?! NU CREDETI CA ACEST LUCRU ESTE MOTIVUL LIPSEI DE PERFORMANTA SPORTIVA? Ce stiu ei despre nevoile sportului?! Sunt oare interesati? Au fost vreodata?! Haideti sa spunem si noi adevarul. Sa nu ascundem totul si din barbati cu capul pe umeri si cu atitudine, sa lasam capetele in jos, spunand ca astea sunt conditiile – cu astea defilam. Ce s-a facut cu spatiile din patinoar? Dar cu terenurile pentru pregatirea sportiva? Ne plangem ca suntem bolnavi, ca nu avem unde sa ne ducem in timpul liber.

De ce oare? Pot fi meciurile de hochei ori concursurile de patinaj artistic o alternativa? Suntem la capatul rabdarii? Ce spuneti, sunt subiecte pentru un reportaj adevarat? Ori ne intereseaza doar constatarile si can-canul sportiv. Cand vom dezbate subiecte adevarate?!

Va multumesc pentru atentie si sper ca acest mesaj sa rascoleasca suflete, sa mobilizeze minti si sa porneasca initiative.

Cu respect, Cristi Munteanu – antrenor Dunarea Galati.

DECLARATIE DE PRESA

In calitate de vicepresedinte PDL-Diaspora si presedinte al Subcomisiei pentru problemele romanilor de pretutindeni, din cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor, inca de la inceputul mandatului de deputat ales in Parlamentul Romaniei – colegiul 3 Diaspora, sunt ferm atasat intereselor romanilor pe care-i reprezint in Camera Deputatilor,  a Parlamentului Romaniei.
Una dintre problemele importante ale romanilor din colegiul in care am fost ales si care au ramas nesolutionate – in mare parte – este problema redobandirii cetateniei romane pentru cei carora le-a fost retrasa de catre statul comunist. Redobandirea cetateniei este, in principal, o reparatie morala, la adresa romanilor care au plecat din Romania pentru a scapa de dictatura ceausista.
Personal, am dorit sa solutionez aceasta problema a redobandirii cetateniei inca din 2009, prin  initierea a 2 propuneri legislative de modificare a Legii cetateniei, impreuna cu alti colegi deputati, insa, din pacate, acestea au fost respinse. De aceea, am tinut sa semnalez presei – prin aceasta conferinta – ca nu am renuntat la apararea intereselor electorilor mei si am inregistrat, astazi, a treia initiativa legislativa de modificare a Legii nr.21/1991.
Totodata, tin sa reamintesc reprezentantilor presei de faptul ca – in cei 2 ani de la inceputul mandatului – am avut mai multe proiecte in sprijinul romanilor din Diaspora si nu numai. Dintrea acestea mentionez –  o propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni –  proiectul social-caritabil “Ajutor de la om la om (“One-to-one-assistance”) ce vizeaza satisfacerea nevoilor sociale stringente ale romanilor din tara-mama si consta in „adoptarea la distanta” pentru acordarea de sprijin material copiilor orfani sau persoanelor considerate a fi cazuri sociale speciale, precum si proiectul “Mandria de a fi roman” (“Proud to be Romanian”) lansat in luna februarie anul curent in vederea imbunatatirii imaginii Romaniei in lume.
Initiativa legislativa personala inregistrata astazi – odata devenita lege va permite simplificarea procedurilor de redobandire a cetateniei si mai ales scurtarea perioadei de derulare a acestora.
Pornind de la necesitatea stringenta a solutionarii urgente a problemelor Diasporei – care asteapta solutii institutional-legislative la acestea, fac un apel, pe aceasta cale, la colegii parlamentari indiferent de partidul din care fac parte, sa participe impreuna cu mine, in calitate de co-initiatori la adoptarea acestei initiative legislative de natura sa-i apropie pe romanii din tara de romanii din strainatate.

 
                                                 Deputat                      
                                        Mircea Lubanovici

PANA LA URMA… S-A DUS SI ION BURNAR

“Pana la urma oi muri si eu”, mi-a spus acum vreo 20 de ani, la OJT-ul din Baia Mare, Ion Burnar. Eram mai tineri atunci, si eu – si el, am ras, am zis ca poetul poet ramane, ori ca iese din OJT-ul baimarean, ori ca isi baga picioarele in istoriile literaturii romane tot mai ambigue. Pe vremea aceea, Marian Ilea pleca in Italia. Pe vremea aceea nu exista Ioan Romeo Rosiianu, Dumitru Maris, Dorin Stef, Nicoara Mihali, prefecti, primari, increngaturi politice – nici macar Gheorghe Mihai Barlea, nici macar Gheorghe Parja nu existau, abia de-si scotea capul un Gheorghe Peter de la Borsa.

Pe vremea aceea am crezut in Augustin Cozmuta, in Ion Bogdan (Dumitru Iuga), in Vasile Dragomir si in acest Ion Burnar – ca restul mentorilor migrasera spre Bucuresti ori se inchisesera in „turnul de fildes”, dupa funestul an 1992, ale carei urmari le incasam azi cu varf si indesat.

Ion Burnar (si acum plang, imi curg lacrimile pe tastatura) mi-a spus cand toata revolutia noastra din 1990 a devenit apa de ploaie: „Stefane, Dorule drag, nu te uita la ei, tu esti un mare poet, tu trebuie sa fugi din Baia Mare ca astia is ca si canii, te-or manca de ziu”. I-am lasat pe Parja, pe Marchis, pe Barlea sa puna cu botul pe labe un Maramures care nu le apartine numai lor.

Asa cum l-ati vazut pe Burnar: surd, insignifiant, umbland de la un ziar la altul pentru a mai aduna oarece leuti sa traiasca, sa-si poata plati vodca la OJT, omul acesta mi-a spus ceva incredibil: „Nimeni nu-i profet in cetatea lui, Dorutule, mai bine ai pleca” – ceea ce am si facut.

Voiam sa lansez volumul „Scrum” la OJT in Baia Mare, cu el alaturi, sa-i dau revista „Singur” unde, la pagina 3, la rubrica „Scriitorul cu scrisul de mana”, era el, Ion Burnar. Chiar am vorbit cu Vasile Dragomir sa fac lansare acolo. Acum, ce rost mai are?

Odihneasca-te Dumnezeu in pace, bun parinte al meu care mi-ai spus: „astia is ca si canii, te-or manca de ziu”.

Stefan Doru DANCUS
Director al revistei „Singur”
http://www.revistasingur.ro
21 octombrie 2010

———————————————
Burnar Ion, (24 octombrie 1947 – 20 octombrie 2010), nascut la Dragomiresti, judetul Maramures. Absolvent al Facultatii de filologie a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj. Om de litere, scriitor, poet,  jurnalist, secretar literar si traducator. Redactor si redactor sef la mai multe reviste de prestigiu din Baia Mare precum „Archeus”, „Babylon de Maramures”, „Clipa Zilei”, „Informatia Zilei”, „Maiastra” si din capitala precum: „Expres Magazin” si Evenimentul Zilei”. Carti publicate: „Adunarea si scaderea punctelor cardinale”, „Astept metropolitii” „Galceava scopului cu mijloacele”, „Memorandum liric”, „Viata la tara cu si fara Tanase Scatiu”, „Tratat de aristologie” si altele.  A tradus din limba franceza cartea lui Tenney Merill: „Isus Cristos in istorie”. (GR, Romanian VIP)

Si intr-o zi calatorind mereu ne vom trezi in cer cu Dumnezeu

Aurel Popescu,

A trecut la Domnul, “cel mai iubit dintre vorbitori”. Nu stiu de ce nu putem vorbi despre trecut fara sa dorim sa ne intoarcem. Amintirile raman un loc cu iarba cea mai verde, cu apele cele mai limpezi, cu bucuriile cele mai adevarate, chiar daca ni s-a spus ca aici “orice soapta s-a depozitat ca si strigat” nu mi se pare nimic mai real decat amintirea.

In vremile ferbinti ale miscarii din ’77, la Arad Bujac intr-o predica , Iosif Ton a aratat spre locul inde erau, Aurel Popescu si Paul Niculescu spunand, “tot ce am facut am facut datorita lor, ei mi-au dat curaj ei nu se tem”. In vremurile in care fr Ton era cel mai vizibil a fost un gest laudabil de a arata spre ei, pentruca multi dintre noi simteam prezenta lor foarte vie.

Spiritul ascutit, vorba din regat cu un umor irezistibil, vorbirea din Cuvant bine articulata, smerenia si neinfricarea lui Aurel Popescu m-au cucerit. Mi se parea mereu ca este in dialog cu un personaj anonim care in imaginatia mea era lumea comunismului ateu: “Domnilor, daca Isus Hristos este o poveste, trebuie sa recunoaste-ti ca este o poveste frumoasa, si daca este o poveste, de ce nu o puneti domnilor in cartile de scoala, ca sa o citeasca copii?… Dar voi stiti ca nu este o poveste, voi stiti ca aceasta istorie pune mana pe tine si cand te prinde nu te mai lasa pana nu te transforma” (la Sega)

Ianinte ca sa vorbeasca ne-a invatat o cantare a carei cuvinte le-am memorat cu cea mai mare viteza in viata mea, canta cu atata verva si convingere cantarea, ca ma simteam undeva pe baricada cantand un imn de biruinta: Nu, nu suntem un vis o intamplare/ un lut de sine insusi framantat./ Ci ne-a zidit o minte creatoare/ O-ntelepciune fara de hotare/ Exista Dumnaezeu ce minunat / Niciodata nu pot canta cantarea fara sa vad in minte, bucuresteanul cu verva de adolescent cu privire vioaie mereu bine dispus, asa cum continua sa fie in amintirea mea.

Era in 1978 undeva la inceputul lui Noiembrie, am aflat ca sub presiunea regimului, fr Aurel Popescu a fost dat afara din cult. Pe 11 noiembrie trebuia sa fie nunta mea cu Liana, nu stiam cum sa imi arat simpatia fata de dansul. Am rugat un prieten din Arad sa mearga la Bucuresti si sa-i dea lui fr Popescu un plic. In plic i-am pus banii pentru biletele de avion si o invitatie la nunta. Pastorul nostru era atunci Fr Chiu Pavel, m-am dus la dumnealui si i-am spus, la nunta noastra va vorbi Fr Popescu. Bine, dar tu stii ca a fost dat afara din cult. Stiu, dar cred ca nu are nici o problema cultul cu nunta mea. Am fost de acord sa nu vorbeasca de la amvon. A vorbit despre cum se construieste o casa. Era si inginer constructor. Masa a fost la Cantina fabricii de strunguri , a venit sa ne felicite si mi-a spus frecandu-si mainile bucuros : “mai sfintim si locul asta sub ochii astuia, si mi-a facut semn cu capul spre portretul tov-ului.”

C.S.Lewis spune ca : “ne trebuie un trecut…. sa avem ceva de pus impotriva prezentului”. Se spune ca Biserica a fost pusa la doua teste majore si continua sa fie. Testul oprimarii al prigoanei, pe care biserica l-a trecut mereu cu brio, si testul libertatii pe care biserica l-a cazut mereu.

Generatia tanara stie mai multe despre informatori decat despre eroii nostri, datorita noua care tacem si sugeram prin tacerea noastra, ca nimic nu a fost inainte si nimic nu va mai fi dupa.

Sa insemneze ore cuvantul acela “se duc oamenii de bine si nimanui nu-i pasa” ca ei se duc si nimeni nu observa, nimeni nu le simte lipsa? Daca ar fi sa scriu un epitaf in amintire Fr Aurel Popescu care a fost pentru mine, cel mai iubit vorbitor, as scrie:

” Cu el am fost cu totii mai curajosi”

Imi amintesc de interviul care, A.Popescu l-a dat la Europa Libera pe cand era in Italia in drum spre State, unde a fost exilat. La incheierea interviului domnia sa a spus:

” Da fratilor noi facem politica,”politica lui Dumnezeu”. “Omul este un animal care face politica”- zice filosoful. Este adevarat. Dar politica cui o facem ?

( florian guler troy mi )  www.desculti.wordpress.com

Lista muzeelor care acorda INTRARE GRATUITA in data de 25 noiembrie in cadrul "Saptamanii familiei, saptamana fara TV"

Alba

Alba Iulia – Palatul Unirii
Sebes – Centru Cultural “Lucian Blaga”
Arad
Arad – Complexul Muzeal Arad
Arges

Campulung – Muzeul de Istorie (in asteptare)
Campulung – Muzeul de Etnografie (in asteptare)
Campulung – Muzeul de Istorie (in asteptare)
Pitesti – Muzeul de Istorie (in asteptare)
Bacau
Bacau – Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Bacau

Sera
Observator Astronomic “Victor Anestin”
Casa Memoriala “Ion Borcea”
Vivariul
Bihor
Oradea – Muzeul Memorial “Iosif Vulcan”
Oradea – Muzeul “Ady Endre”
Oradea – Muzeul “Aurel Lazar”
Oradea – Gradina Zoologica Oradea
Bistrita-Nasaud
Botosani
Botosani – Muzeul Judetean Botosani (in asteptare)

Muzeul de Archeologie – Saveni
Muzeul Memorial “George Enescu” – Dorohoi
Muzeul Stiinte ale Naturii
Casa Memorial G. Enescu Liveni
Casa Memorial Nicolae Iorga
Sectia si Galeriile de Arte Stefan Luchia
Sectia de Etnografie
Braila
Braila – Muzeul Brailei
Brasov
Brasov – Muzeul Bran
Brasov – Muzeul Judetean de Istorie

Casa Sfatului
Bastionul Tesetorilor
Turnul Alb
Bucuresti
Bucuresti – Muzeul Taranului Roman – acorda gratuitate in ziua de 26. XI. 2010
Bucuresti – Muzeul Aviatiei
Bucuresti – Muzeul National de Geologie (in asteptare)
Bucuresti – Muzeul Satului (in asteptare)
Bucuresti – Muzeul K. H. Zambaccian (in asteptare)
Bucuresti – Gradina Botanica Bucuresti (in asteptare)
Buzau
Buzau – Muzeul Judetean Buzau
Calarasi
Calarasi – Muzeul Dunarii de Jos
Caras-Severin
Resita – Muzeul Banatului Montan Resita (in asteptare)
Cluj
Cluj-Napoca – Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Cluj-Napoca – Gradina Botanica “Alexandru Borza” (in asteptare)
Dej – Muzeul Istorie Dej (in asteptare)
Turda – Gradina Zoo (in asteptare)
Constanta
Constanta – Muzeul de Istore Nationala si Arheologie (in asteptare)
Constanta – Delfinariu (in asteptare)
Constanta – Muzeul Militar (in asteptare)
Covasna
Sfantu Gheorghe – Muzeul National al Carpatilor Rasariteni (in asteptare)
Sfantu Gheorghe – Galeria “Gyarfas Jeno” (in asteptare)
Dâmbovita
Targoviste – Complexul Muzeal “Curtea Domneasca”

Muzeul de Istorie
Galeriile Stelea
Muzeul Scriitorilor Damboviteni
Muzeul Tiparului si al Cartii Vechi Romanesti
Casa Atelier “Gheorghe Petrascu”
Muzeul “Vasile Blendea”
Muzeul de Etnografie Pucioasa
Muzeul Satesc Pietrosita
Casa Memoriala “I. L. Caragiale”
Muzeul Moreni
Casa Atelier “Gabriel Popescu”
Dolj
Craiova – Muzeul Olteniei
Galati
Galati – Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Galati

Muzeul de Arta Vizuala
Muzeul de Istorie
Gradina Zoologica Galati – Garboabele
Giurgiu
Gurgiu – Muzeul Judetean “Teohari Antonescu”
Gorj
Targu Jiu – Muzeul Gorjului
Muzeul de Etnografie
Muzeul de Arta
Casa Memoriala “Tudor Vladimirescu”
Casa Memoriala “Ecaterina Teodoroiu”
Casa Cartienilor
Casa Muzeu “Constantin Brancusi”
Casa Memoriala “Ion Ppescu Voitesti”
Pestera Polovragi
Drum de Plai, Polovragi
Harghita
Miercurea Ciuc – Muzeul Secuiesc al Ciucului (in asteptare)
Miercurea Ciuc – Muzeul Haaz Reszo (in asteptare)
Miercurea Ciuc – Casa Memoriala Nagy Imre (in asteptare)
Hunedoara
Hunedoara – Castelul Corvinilor (confirmare telefonica)
Ialomita
Slobozia – Muzeul Judetean Ialomita (in asteptare)
Slobozia – Muzeul National al Agriculturii (in asteptare)
Iasi
Iasi – Muzeul National de Istorie
Iasi – Complexul Muzeal National Moldova
Iasi – Gradina Botanica “Anastasie Fatu”
Ilfov
Maramures
Baia Mare – Planetariu
Baia Mare – Muzeu Mineralogie
Baia Mare – Gradina Zoo
Mehedinti
Drobeta Turnu Severin – Muzeul Regiunii Portile de Fier (in asteptare)
Mures
Targu Mures – Gradina Zoologica
Targu Mures – Palatul Culturii (in asteptare)
Neamt
Piatra Neamt – Complexul Muzean Judetean Neamt

Muzeul de Istorie si Arheologie Piatra-Neamt
Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni Piatra-Neamt
Muzeul de Istorie si Etnologie Tg. Neamt
Muzeul de Istorie Bicaz
Muzeul de Stiinte Naturale Piatra-Neamt
Casa Memoriala “Calistrat Hogas”
Casa Memoriala “Veronica Micle”
Casa Memoriala “Ion Creanga”
Muzeul Cetatea Neamt
Muzeul de Istorie Roman
Muzeul de Stiinte Naturale Roman
Muzeul de Arta Roman
Olt
Caracal – Muzeul Romanatiului Caracal (in asteptare)
Prahova

Sinaia – Muzeul Peles (in asteptare)
Ploiesti – Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova (in asteptare)
Ploiesti – Muzeul de Arta (in asteptare)
Ploiesti – Muzeul Ceasurilor (in asteptare)
Campina – Muzeul Nicolae Grigorescu (in asteptare)
Salaj
Jibou – Gradina Botanica a Institutului de Cercetari Biologice
Satu Mare
Satu Mare – Muzeul Judetean de Istorie
Sibiu
Sibiu – Muzeul National Brukenthal (in asteptare)
Sibiu – Gradina Zoo (in asteptare)
Suceava
Suceava – Complexul Muzeal Bucovina (in asteptare)
Teleorman
Timis
Timisoara – Muzeul Banatului Timisoara (in asteptare)
Timisoara – Muzeul de Arta (in asteptare)
Timisoara – Gradina Zoologica “Padurea Verde” (in asteptare)
Tulcea
Tulcea – Gradina Botanica a Palatului Copiilor
Tulcea – Institutul de Cercetare Eco-Muzeale (in asteptare)
Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunarii
Muzeul de Istorie si Arheologie
Muzeul de Arta
Vâlcea
Ramnicu Valcea – Muzeul de Istorie a Judetului Valcea – ofera gratuitate in 28 Octombrie
Muzeul Maldarasesti
Casa Memoriala “Anton Pann”
Muzeul Satului Valcean
Muzeul de Arta Casa Simian
Muzeul de Arheologie si Arta Religioasa Gh. Petre Gobora
Vaslui
Vrancea

"Targul de Antichitati" Galati, 2010, Compania "Agro-Dunarea"

La mijlocul lunii octombrie Compania “Agro-Dunarea”din Galati condusa de omul de afaceri D-ul Marian Baila a organizat „Targul de Antichitati” octombrie 2010.
Doua hale si un spatiu de expunere in aer liber au gazduit un eveniment deosebit, galatenii,brailenii si turistii ce au trecut prin orasul de la Dunare bucurandu-se de o atmosfera extraordinara.
Au predominat antichitatile – fiind la mare cautare- piese vechi din perioada sec al XVII-lea, cartile interesante, monografii, timbre si numismatica. cai de rasa, retromobile, bijuterii de colectie cu monograma,mobilier stil Ludovic.
Am putut vedea si aparate foto din secolul trecut, tabachere interesante cu marturii ale vremurilor trecute, ceasuri cu lant de buzunar ce ne aduce aminte de vremurile lui Caragiale,dar si ceasuri mecanice retro, monocluri, dantele, ochelari, binocluri de epoca .
Am putut achizitiona carti rare, colectionarii impatimiti au putut gasi timbre si medalii bine pastrate, am gasit si tablouri in ulei de diferite marimi, sfesnice, halbe de bere,seturi de ceai sau de cafea din alama, argint,portelan si multe alte suveniruri – D-ul Florin Tanascov – un cunoscut anticar din Galati s-a ocupat cu intreaga echipa de anticari din tara sa ofere publicului vizitator adevarate bucurii de suflet.
Dar, un targ de antichitati nu poate fi complet si fara partea de vintage si handmade, astfel organizatorul targului a invitat-o si pe dna Constance Vintila – artist decorator cunoscut – sa se ocupe de acest lucru.
Impreuna cu echipa pe care si-a format-o deja – prin organizarea a sapte editii de targuri vintage si handmade alaturi de subsemnata – au expus publicului haine si accesorii vintage deosebite, dar si hainute contemporane, manusi, palarii, brose vechi,rame fotografice, vederi din alte timpuri,obiecte si bijuterii din argint, bijuterii cu pietre naturale, fimo, fire naturale, dantele, jabouri, si multe altele.
Artistii handmade: Mariana Sava, Corina Nazaru, Sorina Pletea, Raluca Ciupitu, Profira Popa, Gabriela Spiridonescu, Oana Liz, Lacramioara Tanase si,desigur, Constance Vintila au oferit publicului adevarate surprize prin obiectele deosebite realizate.
Atmosfera de timpuri vechi, a fost realizata si de acordurile muzicale exceptionale,fiind invitat si un artist de la Teatru Muzical “Nae Leonard”, o pianista desavarsita care a asigurat atmosfera (de precizat ca pianina a fost adusa chiar de organizatorul targului D-ul Marian Baila).
Dar, n-au fost uitati nici iubitorii de cai si echitatie, acestia gasind diferite modele de sei si alte produse cu specific.
Expozantii au fost din Galati, dar si din Braila, Constanta, Bucuresti, Ploiesti, Vaslui, Radauti, Suceava, Bacau, Moldova Noua, Cluj, Brasov si au declarat ca vor veni si la editiile urmatoare, fiind extrem de impresionati de echipa organizatorica si de tot ce au vazut la Galati.
O alta surpriza a targului a fost expozitia de masini retro -D-ul Atanasiu care e un pasionat de retromobile s-a ocupat de expunerea acestora, am vazut masini frumoase, aristocratice, parca te si imaginai pe vremuri plimbandu-te intr-o asemenea masina de epoca.
Iubitorii de frumos erau vizibil impresionati de tot ce vedeau, cumparau, negociau, se fotografiau cu expozantii, in fata obiectelor, a mobilierului vechi, alaturi de cai, ponei, in masinile vechi, cu organizatorul, totul pentru a pastra spre amintire trei zile de bucurie si eleganta.

Angela Baciu

Comitetul international de nominalizare pentru: OCTAVIAN CURPAS (Writer, Phoenix-Arizona, U.S.A.) la titlul de MEMBRU al: THE ACADEMY OF INTERNATIONAL INTERFERENCES „PAUL POLIDOR”/ Bucharest-Romania

THE FOUNDATION „PAUL POLIDOR” – BUCHAREST, ROMANIA
THE ACADEMY OF INTERNATIONAL INTERFERENCES „PAUL POLIDOR”
EMIS ASTAZI, 13 OCTOMBRIE 2010 – BUCURESTI, ROMANIA

1. Paul Polidor (Romania) – presedintele fundatiei si al academiei omonime,
Master in: „Romania in relatiile internationale”;
2. Simona Polidor (Romania) – consilierul gen. al fundatiei, membru al Acad. „Polidor”;
3. Mahir Garayev (Azerbadjan), presedintele Societatii de Prietenie dintre Azerbaidjan si Romania,  membru al Academiei „Polidor”;
4. Paula Romanescu (Romania), presedintele Sectiei de Studii Literare si Traduceri in cadrul Ligii de Cooperare Culturala si Stiintifica Romania-Franta, membru al Academiei „Polidor”;
5. Mihail Sinelnikov (Federatia Rusa), personalitate a liricii mondiale contemporane, membru al Academiei „Polidor”;
6. Traian T.Cosovei (Romania) – personalitate a literaturii romane contemporane, membru al Academiei „Polidor”;
7.George Roca (Australia) – scriitor, membru al Academiei „Polidor”;
8. Eugen Cristea (Romania) – Societar de Onoare al Teatrului National „Ion Luca Caragiale” din Bucuresti, vedeta mass-media, membru al Academiei „Polidor”;
9.Mihai Cojocaru (Belgia) – antrenor de fotbal, membru al Academiei „Polidor”;
10.Ioan Iacob, „Las Vegas Romanian Journal”-S.U.A., membru al Acad. „Polidor”;
11.Florin-Silviu Ursulescu (Romania)-critic muzical, membru al Academiei „Polidor”;
12.Ion Olteteanu (Romania), muzician, membru al Academiei „Polidor”;
13.Ashraf Geybatov (Germania) / artist plastic de importanta mondiala, membru al Asociatiei Internationale a Artistilor UNESCO, Artist Emerit al Azerbaigeanului cu expozitii la O.N.U., UNESCO, VATICAN, membru al Acad.”Paul Polidor”
Nota*: The Academy of International Interferences „Paul Polidor” a fost infiintata in cadrul Fundatiei „Paul Polidor” la 19 august 2004; Primul membru al Academiei „Paul Polidor” a fost (la 12 octombrie 2004) Presedintele Republicii Azerbaigean, Excelenta Sa, domnul Ilham Aliev.
Nota**: De regula, pentru personalitatile in viata, acordarea DIPLOMEI-TITLU se va face in cadrul unei manifestari de interferente culturale in prezenta nominalizatului (in functie de regulamentul academiei, in Romania sau in strainatate).
Presedinte,
Paul Polidor

Festivalul National de Comedie, Galati,2010

Festivalul National de Comedie “Fani Tardini”, Galati, ed.XXII-a,3 – 9 octombrie 2010
Chiar   daca   traim niste vremuri tulburi, chiar daca vedem in jurul nostru drama, tragedie si tristete,crize, probleme, politica,indiferent de timpurile pe care le traim avem nevoie de arta, avem nevoie de poezie, de teatru, pictura, muzica si de tot ce ne poate bucura sufletul.
Spre teatru ne indeamna si ne cheama si in acest an 2010 Teatrul Dramatic “Fani Tardini” din Galati si ne invita la Festivalul National de Comedie.
“Teatrul Dramatic “Fani Tardini” a fost primul teatru din tara care a organizat un Festival al Comediei în 1976. El a reprezentat un nou prilej de deschidere si, de ce nu, un start pentru competitia care a facut în scurt timp ca Galatiul sa devina CAPITALA COMEDIEI. Era una din cele mai importante manifestari care aduna la un loc pe cei mai renumiti critici, dramaturgi, regizori, directori de teatre, actori, etc, pentru a savura placerea oferita de regalul spectacolelor de comedie din întreaga tara.
Traditia a continuat si dupa 1990, cand, sub directia lui Adrian Lupu, festivalul a primit o noua denumire: FESTINGAL (Festivalul International de Teatru – Galati). Si interesul a sporit. Pentru eveniment, ce a devenit o emblema a orasului, si pentru dorinta noastra de a mentine stacheta valorilor cat mai sus. N-a fost nici usor, nici greu – a fost viata adevarata daruita teatrului”, citez din site-ul teatrului.
Continuandu-se minunata traditie si astazi sub conducerea actorului Vlad Vasiliu si a intregii echipe din teatru vom vedea in aceasta saptamana spectacole de suflet, invitati din tara, mari actori si regizori.
Felicit organizatorii, intreaga echipa de actori, regizori, tehnicieni, departamentele PR caci au depus o munca enorma pentru acest festival si ne ofera, ca de fiecare data, un minunat dar de suflet pentru noi galatenii si pentru toti ce ce trec prin orasul nostru, tuturor felicitari.

Program festival:

Duminica, 03.10.2010
ora:19.00 – Deschiderea oficiala a Festivalului National de Comedie
ora:19.30 – Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Galati – 55 ani de la infiintare
Spectacol aniversar:
Invitati speciali: Alexandru Jula, Maria Craciun, Florina Cercel, Emil Hossu
Regia: Catalin Vasiliu

Luni, 04.10.2010
ora 19.00 – Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Galati
“HORA IUBIRILOR” de Arthur Schnitzler
Regia: Tino Geirun

Marti, 05.10.2010
Ora 19.00 – Teatrul National “Vasile Alecsandri” Iasi
“NATURA MOARTA CU NEPOT OBEZ” de Ion Sapdaru
Regia: Ion Sapdaru

Miercuri, 06.10
ora 19.00 – Teatrul de Comedie Bucuresti
“ELLING” de Axel Hellstenius
Regia: Vlad Massaci

Joi, 07.10,2010
ora 11.00 – Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca
“M-AM INTORS DE LA SUPERMARKET SI I-AM TRAS O MAMA DE BATAIE FIULUI MEU”
One-woman-show cu / de Adina Lazar
ora: 17.00 – Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca
“EDEN” – Spectacol non-verbal
ora: 19.30 – Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca
“EXIT”

Vineri, 08.10.2010
ora 19.00 – Teatrul Dramatic Constanta
“BOLNAVUL INCHIPUIT” de J.B.P.Moliere
Regia: Cristian Gheorghe

Sambata, 09.10.2010
ora 19.00 – Festivitatea de Inchidere a Festivalului National de Comedie
ora 19.30 – Teatrul Odeon Bucuresti
“PYRAMUS & THISBE 4 YOU” dupa William Shakespeare.
Regia: Alexandru Dabija

Dupa spectacolul aniversar “55 ani de la infiintare” ce a avut ca invitati speciali pe: Alexandru Jula, Maria Craciun, Florina Cercel, Emil Hossu  (regia Catalin Vasiliu) –  un spectacol extrem de reusit  din prima seara a festivalului, a urmat un spectacol nou al actorilor galateni, chiar o premiera, echipa galateana deschizand practic festivalul cu spectacolul “Hora iubirilor” a dramaturgului austriac Arthur Schnitzler. De fapt, acest spectacol face parte dintr-un proiect mai amplu cultural motiv pentru care l-a adus la Galati pentru scurt timp chiar pe ambasadorul Austriei, proiectul intitulandu-se “Sinapse Dunarene”, o idee gandita pentru “exportul si importul” de productie de dramaturgie si teatru.
A fost o seara sublime, piesa fiind foarte frumoasa, cu o tem ace te pune pe ganduri, un amestec de iubire, relatii intre oameni, disperare, singuratate, speranta, putina nebunie, indiferenta, cinism pe alocuri, dar totul pus in scena atat de real, dureros de real. Nu as zice ca este o piesa indrazneata, ci foarte actuala, directa, cu toate aluziile sexuale aproape ca nici nu asculti si  nu vezi acest lucru, urmaresti cu mare interes replicile, grimasa, tristetea, suferinta de pe chipurile personajelor, dezamagirea , dar si naivitatea, dorinta de a iubi frumos si sincer : “Scriu despre dragoste si moarte. Ce alte subiecte exista?” spunea intr-un interviu candva insusi autorul. Spectacolul are cinci personaje – adica cinci femei uluitoare, cinci caractere in cinci ipostaze diferite, fiecare femeie traind viata cu un gust amar, tragic, dureros, uneori umilitor, pe fondul unui cinism, uneori chiar traind anumite clipe cu umor, cu ras. In viziunea regizorului Geirun Tino, toate cele cinci femei au fost jucate doar de una: minunata si frumoasa actrita Oana Preda Gheorghe – ea este tanara prostituata care isi duce viata in statia unei gari, pe strada, pe rand ea isi consuma tineretea “dandu-se” pe nimic, de pomana unui tanar soldat in trecere printr-o gara (actorul Ciprian Brasoveanu – ce a jucat minunat), este apoi un fel de femeie-naiva-proasta-victima pacalita de escrocul sentimental (jucat perfect cu maturitate si intelepciune de actorul Stelian Stancu), se transforma apoi dintr-o tanara ingénue intr-o femeie deschisa, coapta, experimentata in fata unui tanar mai timid, complexat (jucat atat de bine de actorul Gabriel Constantinescu), apoi devine o femeie curioasa, banuitoare, ce incearca sa devina mai buna, mai toleranta cu un sot gelos (actorul Dan Capatana), o vedem sip e prostituata atat de singura, suferinda, total dezamagita de contele mai in varsta (rafinat, elegant actorul Vlad Vasiliu).
Toti actorii au jucat minunat, fiecare personaj a adus in sufletele noastre o lectie de viata, un gand, o clipa, o parere, iar fiecare actor ne-a daruit   acea  magie de neuitat . S-a tinut cont de fiecare element in parte: foarte buna idea cu “scena rotativa”, puteam vedea chipurile si expresiile actorilor din toate unghiurile si a dat si energie spectacolului, decorul deosebit, atmosfera frumoasa specifica timpurilor, muzica bine aleasa, iar orologul cel mare, ce ne arata mereu trecerea timpului, fuga permanenta, spaima personajelor de a pastra putin din clipa, de a nu pierde totul, a facut ca totul sa functioneze atat de bine, un spectacol ce merita vazut.

Festivalul National de Comedie s-a continuat in urmatoarea seara cu un alt spectacol foarte reusit: “Natura moarta cu nepot obez” o piesa scrisa si regizata de un apropiat prieten al galatenilor, cunoscutul regizor Ion Sapdar jucata in festival de actorii de la Teatrul National “Vasile Alecsandri” din Iasi.
O poveste scrisa cu mult umor, vesela, ritmata, colorata as zice. Actorii ‘s-au jucat” precum niste copii, dandu-si replici deschise, vesele, aproape ca iti doreai sa intri si tu in jocul lor, sa intri chiar in dialog. Talentatii actori din Iasi – pe care i-am vazut de curand intr-un alt spectacol chiar la Iasi – ne-au transmis o stare de veselie, dar si un mesaj despre diferentele dintre generatii, dar si despre intelegere, comunicare si iubire. Textul este foarte modern, adus la zi, cu elemente comice,dar si tragice.
Ni se spune o poveste despre trei matusi, batrane si urate cum spun ele, care il iubesc exagerat de mult si il coplesesc cu o grija maternala iesita din comun pe unicul lor nepot, un barbat de aproape treizeci de ani si 150 de kilograme, obezitatea dandu-i ostare permanenta de teama, spaima celor din jur, interiorizare, complexe. Chiar din copilarie, matusile au incercat sa fie adevarate mame pentru nepotelul lor, fiindu-I tot timpul in preajma si nelasandu-l sa isi faca propriul univers, relatii de colegialitate, de prietenie si chiar de iubire, ajungand un barbat singur si inchis in sine. Totusi, vazandu-I singuratatea, matusile incercand sa isi dovedeasca iubirea fara de margini, pe langa vorbele de alint (Pompilica, Pompi, Pompita – diminutive pe care le ura nepotul) si gatitul de placinte, pirosti si snitele, batranelor le vine o idée salvatoare.
Astfel, hotarasc sa angajeze o prostituata care sa se apropie si sufleteste si trupeste de nepotul lor. Femeia este tanara, frumoasa, foarte directa, vesela, uneori prea vesela (din cand in cand o apuca un ras isteric!), dar venirea acesteia in casa batranelor incurca foarte mult situatia. Batranele mor una cate una, in situatii tragic-comice, iar nepotul supraponderal nu scapa de ele nici dupa moartea acestora, fantomele lor bantuindu-l tot timpul.
Este vorba despre o poveste de dragoste imposibila dintre tanara prostituata si barbatul gras, iar actorii Teatrului National “Vasile Alecsandri” din Iasi: Volin Costin, Irina Radutu Codreanu, Georgeta Burdujan, Anne Marie Chertic, Catinca Tudose ne-au aratat inca o data cat de talentati si profesionisti sunt, un joc de exceptie, un spectacol plin de energie, veselie, umor, chiar daca am simtit si tristete pe alocuri. Decorul a fost foarte reusit realizat de Gelu Risca, iar costumele foarte potrivite si moderne au fost realizate de Alina Dinca Puscasu.
Un spectacol ce merita vazut!
Au mai fost, asa cum reiese si din programul festivalului si alte spectacole bune, din pacate a trebuit sa particip la un alt festival si  nu le-am putut viziona.
S-a incheiat si editia din acest an a Festivalului de Comedie de la Galati, o editie frumoasa, reusita, cu multe spectacole bune, s-a ras mult, publicul s-a simtit bine, ne-am bucurat sa vedem si in acest an atat de multe spectacole, atat de la Galati, cat si din tara, tuturor organizatorilor, tuturor acelora care au muncit atat de mult la realizarea acestei editii ii felicit pentru tot ce au facut.

Ne revedem la urmatoarea editie din…2011!

A consemnat,

Angela BACIU
scriitor

Romgleza? – Niciodata

By Angela-Monica Jucan

Obedienta romanului in fata Vestului este numai aparenta. Romanul este, in general, un mare xenofil – ii admira si pe „rasariteni”, si pe „vestici”, dar aceasta este mai mult din cauza ca, avand innascuta smerenia crestina, nu se stie considera „elita” si nu-i vine sa creada ca in randurile lui pot exista varfuri (de aceea valorile noastre umane nu sunt bagate in seama tocmai de noi) si se simte inferior unora mult mai putin merituosi, dar „straini” (straini de smerenie, insa). De acolo si cantitatea considerabila a imprumuturilor lingvistice – in special lexicale: ale lor ni se par mai grozave decat ale noastre.
Asistam, acum, la o puternica miscare de adoptare a unor cuvinte englezesti. Fenomenul este normal. S-a schimbat un regim. Concomitent, calculatorul ne-a acaparat viata privata si cea profesionala. Nu aveam termeni adecvati pentru a exprima toate noutatile care au aparut. S-au deschis granitele teritoriale si ne-am pomenit intr-un camp de influenta marcat de extinderea si la altii a folosirii termenilor englezesti. Au fost contaminate si limbile de larga circulatie, daramite a noastra. Englezismele sunt, in vremurile noastre, si o necesitate, nu doar o moda.
Dar, daca se poate vorbi de „frangleza” si alte „-gleze”, romgleza nu va fi vreodata. Noi avem o limba invulnerabila pentru ca are legi foarte bune, iar „rezervorul” lexical este facut dintr-o membrana extrem de elastica (parca ar fi fost conceputa de batranii nostri ca o prefigurare a spatiului informatic-electronic).
Puzderia englezismelor, care pe cei din generatia mea (aflata, acum, in asfintitul vietii) de multe ori ii oripileaza (pe mine, la fel) imbogateste limba romana, ii face bine si o fortifica.
Majoritatea cuvintelor importate sunt substantive. Si primul lucru care se face, spontan, cu ele este acela de a fi tratate ca fiind de genul neutru (poate sa fie si vreo exceptie). Deci creste mult inventarul acestui gen pe care nicio alta limba romanica nu-l conserva, desi latina l-a avut.
Neutre fiind, acestor cuvinte li se face un plural in „-uri” (cu desinenta legata, provizoriu, prin cratima: „mouse-uri”, „site-uri”, „show-uri”; sau, deja, cu terminatia neprecedata de linioara: „clickuri”, „e-mailuri”, „weekenduri”), ceea ce inseamna o adevarata resuscitare a unei caracteristici lingvistice romanesti, stiut fiind ca, de mai demult, se manifesta un curent de inlocuire a acestui plural cu cel in „-e” (simtit ca fiind mai modern si mai distins, de asemenea, mai economic). Nu e finalizata, desi legiferata, trecerea de la „chibrituri” la „chibrite” si de la „visuri” la „vise”. Dar sunt uitate „basinuri”, „brilianturi”, „canaluri”, „contrasturi”, „elementuri”, „palaturi”, „tiparuri” – acestea fiind doar cateva exemple din categoria destul de mare si, mai ales, prospera a pluralului „-uri” (activ in secolul al XIX-lea) transformat in „-e”. Tineretul asta – pe care multi il vedem superficial, comod, slab instruit si lipsit de constiinta de neam –, dintr-un instinct romanesc (ca din ce altceva?) reinvie o desinenta de a carei rarefiere nu el e vinovat.
Cuvintele imprumutate in timpurile noastre sunt modelate si mai departe, tot dupa tipicul gramatical-morfologic romanesc. Astfel, le intrebuintam in vorbire/scriere declinate si, mai ales, insotite de articol nehotarat („un mail”, „un site”, „un soft”) sau de articol hotarat (unele scrise fara cratima, altele, deocamdata, cu: „mailul”, „site-ul”, „softul”, dar curand va disparea, la toate, linioara, iar grafia englezeasca se va romaniza: „sait”, „saitul”). Or, existenta in paralel a articularilor proclitica si enclitica este alt lucru care diferentiaza romana de celelalte limbi romanice; in plus, o deosebeste si fata de latina – limba fara articol.
Mai mult, encliza si procliza neprivind numai articularea – toata flexiunea morfologica prin clitice se realizeaza –, sunt intarite si alte categorii gramaticale, in special cele care privesc verbul, deoarece si verbe s-au importat, dar in cantitate mai mica.
Se vede, din toate acestea, cum datorita neologismelor – dominate acum de englezisme – structura limbii noastre este, atat calitativ, cat si cantitativ, in castig – prin reluarea unor mai vechi obiceiuri de vorbire si prin mai intensa afirmare a celor ramase actuale. Putem aduce oricate englezisme. Daca le supunem (si le supunem) gramaticii noastre, ele sunt romanesti, pentru ca primesc trasaturi romanesti. Le romanizam atat la nivel morfologic, cat si sintactic (relatiile, functiile, topica) sau fonetic. Poate ca termenul „frangleza” a fost compus in gluma. Dar frangleza poate exista fiindca morfologia nominala a limbii franceze cunoaste o variatiune minimala, substantivele necapatand alt look, cu exceptia pluralului, dar si pluralul, majoritar in „-s”, din franceza este acelasi cu pluralul exclusiv in „-s”, din engleza, nerezultand, in cazul imprumuturilor, vreo acomodare a termenului strain, alta decat fonetica.
Sa nu mai vorbim de sfera lexicala – adica de continutul semantic – cat de mult are de castigat. Sinonimia perfecta – stie oricine – este extrem de rara, poate inexistenta. E exasperant sa tot auzi de „job”, dar trebuie sa recunoastem ca are un inteles special fata de „serviciu”. Jobul denumeste un loc de munca pe care nu-l consideri stabil (desi angajarea se poate face pe termen nelimitat) si contine o nuanta de lucru in domeniu afacerist. Batranul „serviciu”, care de multe ori era loc de munca pe viata (ma rog, pana la pensionare) sau cel putin avea perspectiva unui termen lung, evoca o ocupatie asezata.
Iar pentru obtinerea unui job (serviciul mai mult se ocupa, decat se obtinea…), nu-ti mai depui actele sau cererea, nu te mai inscrii la un concurs, ci „aplici”. Suna tare rau verbul in contextul amintit, dar se aliniaza si aceasta optiune spiritului vorbitorului care a cautat intotdeauna sa se debaraseze de compusi gen „de-gat-legau” sau „de-parete-frecatoriu”. „A aplica” a prins si pentru ca e dintr-o bucata (bucata vocabulara), si pentru ca e (oribil zis!) „in tendinte”. Se largeste sfera omonimelor, dar, in limite rezonabile, omonimia nu deranjeaza – gustul pentru mister fiind foarte dezvoltat, la romani (atata doar ca „a aplica” suna dizgratios: un caz particular, insa).
Daca, la noi, omonimia nu ia, proportii exagerate, la englezi e catastrofal, pentru ca, natie „superioara”, cu limba „de circulatie”, n-o sa se coboare sa imprumute nici din limbi inferioare, nici din limbi clasice – demodate si uitate. Nu-i ramane, englezului, decat sa-i zica „soarece” (engleza n-are nici diminutive) atat unui mic mamifer rozator, cat si piesei cu care se pune in miscare cursorul de pe ecranul calculatorului – si toata terminologia informatica englezeasca are notiuni luate din cotidian. Noi, insa, foarte primitori, avem si „maus” (o vreme, vom scrie „mouse”), si „soarece”, si „soricel”, si „soarece de biblioteca”. Sarmanta, enigmatica, omonimia, dar uzam de ea cu masura.
Asa ca, pasagera pe la noi engleza consolideaza limba romana si-i largeste si mai mult campul lexical (si inainte bogat), marindu-i puterea de nuantare in comunicare.
Nu e ceva nou. Au trecut efectiv ori au ramas pe-aici populatii migratoare, dintre care unele ne-au si stapanit – pana le-am asimilat pe nesimtite, dupa ce le-am „smuls” toate cuvintele care ne-au placut sau le-am considerat utile. Mai notorii sunt slavii. Ne-a luat cam opt generatii sa-i integram, dar ne-am insusit de la ei si am adaptat limbii noastre, intre multe altele, cele mai poetice si calde cuvinte (total lipsite de farmec, in limba lor): duh, nadejde, vesnicie – cuvintele apropierii de Dumnezeu.
Apa trece, pietrele raman.

REGAL DE POEZIE BALCANICA LA BRAILA

Sfarsitul lunii Septembrie(24-25) a adus  la Braila asa cum dealtfel ne-a obisnuit in ultimii 4 ani o boare placuta si valoroasa de poezie balcanica, anul acesta fiind randul poeziei albaneze. Manifestarea s-a vrut si a si reusit sa fie un colaj de poezie si interactiune culturala romano-albaneza. Amfitrionii care au prezidat intalnirea au fost:  scriitorul Nicolae Marasanu, critical literar Vasile Spiridon, presedintele USR-filiala Galati-Braila  Corneliu Antoniu  si gazda propriuzisa dir. Bibliotecii Panait Istrati Dragos Adrian Neagu iar partea albaneza a fost reprezentata de Ministrul Consilier la amabasada Albaniei Luan Topciu.
Festivalul s-a deschis cu prezentarea invitatilor din Albania reprezentati de : Emir Nika – Director la Ministerul Culturii din Albania, Sami Pirraj – Directorul Bibliotecii din Priscina,  Bardbyl Londo precum si a celor din Romania poetii; Ileana Malancioiu, Rodian Dragoi, Valentin Talpalaru, Adrian a lui Gheorghe, Victoria Milescu, Adrian Munteanu, Constantin Gherghinoiu, Sanda Panait, Angela Baciu, prozatorului Vasile Datcu si a criticilor literari Vasile Spiridon si Voinescu.
Ministrul  Luan Topciu a invitat  audienta la o calatorie abstracta in lumea culturala albaneza cu accente pe momentele de apropiere ale celor doua literaturi.
Pe parcursul celor doua zile ale manifestarilor la Braila,  Romania si Albania s-au transformat in doi plamani care au alimentat inima poeziei,  recitaluri poetice ale invitatilor albanezi si roamani au facut ca in foaierul Casei Tineretului sa rasune muzicalitatea sunetelor poetice inalte.
Poezia a dovedit inca o data ca este un liant pentru prieteniile de calitate multe din personalitatile prezente legand prietenii literare care speram sa se intinda peste timp. Festivalul a fost colorat in ce-a de-a doua zi de formatia Serenada al Asocia?iei Liga Albanezilor din România care a prezentat un program de muzica albaneza.
S-au prezentat Caietele Balcanica, ale invitatilor festivaluluii si s-au dezbatut teme si probleme care insotesc cultura literara ale ambelor tari,  poeta Victora Milescu lansand ultimul vloum de poeme. Atmosfera pe cat de placuta pea tat de prieteneasca a fost plina de valoare spirituala confirmarea venind si de la prezenta uneia din Doamnele Poeziei Romanesti poeta  Ileana Malancioiu si a mesajului transmis de marele prozator brailean Fanus Neagu care tintuit de probleme de sanatate n-a putut onora invbitatia dar a tinut sa fie in festival chiar prin absenta transmitand iubirea si respectful domniei sale intregii asistente.
Prezenta personalitatilor a fost salutata cu respect prin inmanarea unor diplome de participare tuturor invitatilor.
Premiile Festivalului Balcamnica urmatoarele:
– pentru traduceri:
“Premiul Balcanica pentru traduceri”, a fost obtinut de braileanul Marius Dobrescu (România) si Baki Ymeri (Albania).
– pentru poezie:
“Premiul Balcanica pentru poezie”, a fost obtinut de  poetul Adrian Alui Gheorghe (România) si Bardbyl Londo (Albania).
– pentru intreaga activitate:
“Premiul Balcanica pentru întreaga activitate”, a fost obtinut de poeta  Ileana Malancioiu.

Pana la editia  urmatoare sparam se pare invitata va fi Poezia Greaca, salutam intentia si eforturile gazdelor!
Sanda Panait

Un meci de senzatie la Galati: CSM Dunarea Galati – HSC Mircurea Ciuc, scor 6-4, in CN de hochei pe gheata

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Marti, 12 octombrie 2010, Galatiul invinge pe teren propriu campioana Romaniei, HSC Miercurea Ciuc, intr-un meci echilibrat, care a tinut publicul cu sufletul la gura.
Pentru invingatori au marcat Michal Benadik (10:35), Juraj Zemko (24:40), Atilla Tanko (35:07), Levente Elekes (42:43), Nutu-Petrus Andrei (56:31), Catalin Geru (59:41), iar pentru oaspeti punctand Ede Mihaly (15:48), Szabolcs Papp (33:31), Istvan Nagy (37:58) si Tihamer Becze (50:48).

Ciucanii au pus infrangerea pe seama oboselii din cauza programului incarcat cu meciurile din Campionatul National si Liga Mol, astfel incat tanara echipa galateana, formata in mai putin de o luna din sportivi recent trecuti de juniorat, invinge cu scorul de 6-4(1-1, 2-2, 3-1) o echipa care are in componenta sa sportivi din Ungaria, Slovacia, Cehia, Finlanda si antrenor din Suedia. Meciul a fost arbitrat de Cosmin Toparceanu (Bucuresti), asistat de  Mihai Trandafir si de Razvan Scriban (Galati); observator – Daniel Trandafir.

Trebuie mentionat faptul ca odata cu acest meci a fost inaugurata si gheata patinoarului din Galati pentru acest sezon sportiv. Dupa cum putem observa suntem in plin sezon competitional, iar sportivii dunareni nu s-au putut antrena pe teren propriu decat inaintea acestui meci, ei fiind nevoiti sa plece intr-un cantonament de pregatire la Gheorgheni, in Slovacia si Austria, gratie sustinerii financiare a Clubului Dunarea si a lui Ionel Corciova.

Dupa acest meci, echipa CSM Dunarea Galati, antrenata de Cristi Munteanu, Marius Trandafir si Eduard Hartmann, isi pastreaza locul 3 in clasament dupa cum urmeaza: pe primul loc se afla SCM Fenestela 68 Brasov, 13 puncte (6 jocuri), urmata de HSC Miercurea Ciuc, 12 puncte (5 jocuri), CSM Dunarea Galati, 9 puncte (5 jocuri), Steaua, 8 puncte (5 jocuri), Progym Gheorgheni, 3 puncte (5 jocuri), Sportul Studentesc, 0 puncte (4 jocuri).

Punti nevazute: monografie de suflet a satului Garbesti

Georgeta Tudora, Nana Popescu

Argument
Satul natal este inceputul lumii, este primul univers
Motto:
„Satul natal este inceputul lumii,
este primul univers.“
E locul unde s-au topit razele de soare, in primul zambet din ochii
mamei. Satul natal e izvorul vietii, pentru ca aici au inceput toate, pentru
noi. Aici sunt cararile copilariei, pe unde cutreieram padurile, in cautarea
fragilor dulci-acrisori si a buretilor insirati precum cele mai frumoase margele.
Aici ne rostogoleam in iarba cu flori din poienita sau ne imbatam cu
mireasma toporasilor si a lacrimioarelor, intinse in cel mai pretios covor.
Aici regasim, in clipele de duioasa amintire, toate nazbatiile si bucuriile
vietii de copil, figurile luminoase ale batranilor si ale femeilor gospodine si
frumoase, ale barbatilor vrednici si de isprava. Aici regasim, peste ani, traditiile
si obiceiurile, muzica si horele, care nicaieri nu sunt mai frumoase.
Aici ne reamintim de mirosul carnatilor si al slaninii afumate, al scrijelelor
si al perjelor uscate in loznita, al mamaligii aburinde, taiate cu ata, al placintelor
„poale-n brau“, al painii scoase din vatra cuptorului, al sarmalelor
bine fierte in oala de lut, al laptelui sanatos, cu caimac gros…
Aici si acum putem spune fara tagada: „Cred ca vesnicia s-a nascut
la sat…“
Fie ca aceste nestemate sa dainuie peste vremuri, spre a ne regasi, pe
noi insine, in clipele in care ni se va parea ca ne-am pierdut radacinile…
Autoarele

Cuvant inainte
Chemarea satului
Veniti voi, fii ai satului, in Garbestiul nostru drag!
Nicaieri nu-s locuri mai frumoase, mai calde si oameni mai curati,
mai plini de viata, mai scumpi. Veniti aici, in sanul familiei
noastre, sa depanam impreuna amintiri din copilarie! Veniti de aprindeti
o lumanare si varsati o lacrima pe mormintele acelora care
s-au stins! Veniti sa va inchinati in biserica satului si sa va plecati cu
respect si piosenie in fata scolii!
Sa ne amintim, impreuna, de povetele preotului Gheorghe
Stoica, vesnic ramas in memoria noastra ca un pogorator din slavi, sa-i
privim pe dascalii din cer, prin ochiul nevazut al mintii, si sa-i asemuim
cu niste icoane izvoratoare de mir: Aurica Horobet, Eugen
Stoica, stefan Dorofte, Vasile Popovici, Ene Diaconu, care, cu rabdare,
ne-au ajutat sa deslusim slovele cartii si sensurile vietii!
Va cheama privighetoarea
Padurii din Cetate.
Femeia cu sarcina
De lemne in spate,
intr-o mana tine
Oala cu fragi,
Asteptandu-va,
Ca o sfanta vaduva
Pe voi, cei plecati,
Pe cei dragi.
Va cheama susurul
Apei din Veja,
Cuptorul cu paine,
Ulcica de lut;
Cosul, lucindu-si mlaja,
E gata umplut,
Cu strugurii
Ca inima copti,
Pregatiti pentru must.
Aici, totul are alt gust!
Nazdravan pulsand,
Va cheama Roibu
inhamat la plug,
Caci in ogor a crescut
Cam mult rug.
Va cheama fanul,
Proaspat cosit,
Cu mireasma lui
De neinlocuit.
Eu nu mai pot…
Veniti cu mine
si scarmanati
Cuvintele-mi duioase,
si firul, si firea
Trezesc amintirea…
Va cheama, cheama
Noptile de iarna,
Ghergheful si stativele
Stranse-n camara,
Cea vartelnita
Aruncata in salita.
Veniti acasa,
Baiat si fetita!
La impletit
si crosetat
Cu iglita…
Va cheama
Ulita copilariei
si casa frumoasa,
Stare a poeziei!
Veniti acasa,
Veniti…
(G. T.)

Romania si Spatiul Schengen

Asa cum am promis in Realitatea revin aici, in publicatia destinata celor 13 milioane de romani din Diaspora, asupra admiterea sau nu a romanilor, alaturi de Bulgaria, in spatiul Schengen, prea arde subiectul. Procesul este coordonat si supravegheat de Ministerul Administratiei si Internelor. Spatiul Schengen reprezinta o zona de liberate de miscare, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate si a fost creata o singura frontiera externa, unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare. in decembrie 2008, Consiliul Uniunii Europene a decis extinderea Spatiului Schengen, iar martie 2011 reprezinta orizontul de timp pentru aderarea Romaniei la acesta. Pentru asta insa trebuiesc securizate frontirele externe, frontiere care devin frontiere externe ale Spatiului Schengen si, implicit, ale Uniunii Europene. Vreau sa va spun ca frontierea externa a Spatiului Schengen, care se afla pe teritoriul Romaniei, care este de fapt si frontierea Romaniei, va fi a doua, ca marime, din intreg Spatiul Schengen, o lungime de 2070 kilometri. Va fi o frontiera, si este, de fapt, o frontiera extrem de complexa, diversificata, este o frontiera terestra, fluviala, maritima si, bineinteles, sunt frontierele aeriene, reprezentate de aeroporturile internationale.  Aceasta dimensiune a frontierei, peste 2000 de kilometri, imi aduce aminte intr-un fel de frontul pe care Romania il avea deschis la un moment dat in primul razboi mondial. Acum, dupa transformarea tarii noastre in granita Schengen, angajatii Ministerului Administratiei si Internelor vor avea obligatia de a asigura si furniza securitate pentru cei aproape 500 milioane de cetateni comunitari. Pentru asta am primit si vom mai primi sprijin logistic si financiar de la UE. Gratie banilor acestia orice politist din orice comuna, de la orice post de politie din Romania, trebuie sa aiba acces la sistemul informatic Schengen. De acea trebuie finalizata o infrastructra de comunicatii radio si de transmisii date, care sa permita tuturor politistilor romani sa introduca semnale sau sa faca verificari in baza de date. in acelasi timp, securizarea frontierei presupune niste cerinte extrem de riguroase, prevazute in catalogul Schengen, sisteme de supraveghere, sisteme de supraveghere video, sisteme de supraveghere radar. As vrea numai sa va spun ca la Marea Neagra este instalat un sistem extrem de complex de supraveghere, sistemul SCOMAR care, in urma evaluarii facute de expertii Comisiei Europene, au constatat ca este chiar
cel mai bun din cele existente in momentul de fata la granitele UE si este un exemplu de bune practici care ar trebui urmat si de alte tari. Cu 550 milioane de euro va contribui si Romania la acest proiect din bugetul national, in cadrul unui program multinaual, care are aceleasi obiective, respectiv securizarea frontierei si imbunatatirea cooperarii politienesti internationale. Frontirele cu Ucraina, Serbia, Republica Moldova, sunt zone sensibile, zone in care exista aspecte de criminalitate transfrontalierap, fie ca este vroba de contrabanda, fie ca este vorba de trafic de persoane. Sunt complicate si din punct de vedere al reliefului, in aceste zone, al posibilitatilor de penetrare pentru, spre exemplu, acele grupari care aduc migranti in zona UE. Mai avem ceva de lucru pentru atingerea acestui obiectiv vizand aeroporturilor Otopeni si Timisoara, care trebuie sa aiba terminale, se separe clar fluxurile de pasageri pentru zborurile Schengen, respectiv non-Schengen. Dar aderarea la Spatiul Schengen reprezinta unul din obiectivele strategice ale Romaniei dupa aderarea la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007. Se poate vorbi de beneficii aduse cetateanului, dar si beneficii pentru autoritatile de aplicare a legii. Sa va spunem, de pilda, ca un politist roman va avea posibilitatea astfel sa continue urmarirea unui infractor in Ungaria si Bulgaria, deci va putea sa treaca fara a fi oprit la frontiera, peste granita. Presonalul de frontierele cu Ungaria si Bulgaria se va retrage, ca sa zicem asa, spre interior, si va intra in randurile Politiei Romane, in randurile Oficiului Roman pentru Imigrari. Aderarea asta aduce si o intreaga reforma si restructurare la nivelul Politiei de Frontiera. Anul trecut am avut cinci evaluari Schengen ale Romaniei in diverse domenii, anul acesta fiind doar doua, anume evaluarea pe frontiere terestre si cea in domeniul SIS/SIRENE-Serviciul Informatic Schengen, ultima avand loc la finele lui noiembrie, inceputul lui decembrie. Credem ca le vom trece, nu de alta, in caz contrar, cetatenii romani nu vor putea sa participe fara nici o problema la orice selectie a fortei de munca in conditii egale cu cetatenii oricarei alte tari membre si atunci va fi jale. Fratilor, nu avem nimic de pierdut, chiar daca sunt destui carcotasi care spun ca trebuie sa existe si un revers al medaliei.  Este extrem de importanta realizarea acestei infrastructuri operationale. Exista o prevedere in acord potrivit careia daca sistemul informatic nu functioneaza mai mult de opt ore se reintroduc controalele la frontierele interne.

Asta nu inseamna ca ai fost exclus din Schengen, ci ca ai si obligatia sa reintroduci controalele si sa asiguri un control total pentru siguranta a ceea ce acum devine granita externa a spatiului comunitar. Practic se reinfiinteaza granita. Revenirea la normal este imediata, dar se face in urma unor controale a unor comisii de evaluare tehnica. Granitele romanesti, care vor deveni granite si pentru spatiul Schengen, vor avea montate stalpi cu radiorelee, camere de supraveghere cu infrarosu si termoviziune, care ofera o imagine foarte clara pana la 15 km si o mobilitate de 360 grade, vor acoperi practic 30 km. Ele nu vor fi montate in toate zonele, iar acolo unde acestea nu vor fi prezente vom avea patrule mobile cu masini si elicoptere, avand montate la randul lor astfel de camere. Concluzionand, vom deveni o fortareata, fiind una dintre cele mai mari granite din cadrul Uniunii Europene. Asa sa ne ajute Dumnezeu! Cu plecaciune,
jr.dr. Pompiliu COMSA