Author: nelurs

Ploua cu vise

On By nelursIn poetryLeave a comment

Cârdei V. Mariana

Am iesit la promenada
este ora noua…
Sub umbrela mea albastra
nu-mi pasa ca ploua.

I-am vazut de la distanta
mersul leganat
E inalt si poarta barba,
parul grizonat.

Mi se pare amuzant,
si privesc in zare…
Este putin ametit,
sau mie imi pare?

Zambetu-mi tradeaza gandul
prin conturul buzelor.
Dar deodata el intreaba
cu un glas domol:
Vrei sa-mi dai umbrela ta?
Nu, am nevoie de ea…
Te-ai cupla cu mine? Da?
Ha, ha, ha….Ha, ha, ha…

Dintr-o data-s fericita
chiar daca sunt vorbe-n vant…
Se pare ca nu fac umbra
inutil pe-acest pamant!

Ma trezeste din visare
un semn mare de intrebare:
„Ce-ai sa faci cu viata ta?”
Doamne, ce-ntrebare grea…


 


AM TRAIT CU SENZATIA CA IMAGINILE POETICE ALE LUI POLIDOR ÎMI IAU PAMÂNTUL DE SUB PICIOARE

On By nelursIn Life and HealthLeave a comment

Eugen CRISTEA

 

 

Mai mult decât surprinzator volumul semnat de Paul Polidor, „De dor mai moare câte un Actor…” De ce încep astfel, o sa va întrebati. Ca de obicei, sunt foarte sincer si marturisesc ca nu ma asteptam ca maestrul Polidor sa mai gaseasca resurse în a ma surprinde – o data în plus! – cu discursul sau poetico-politic… Am colaborat foarte mult cu Paul în ultima vreme, mai ales pe tarâm muzical si aproape ca uitasem ca se pricepe atât de bine si la exprimarea prin cuvânt scris. Cuvânt niciodata scris la întâmplare, ci elaborat cu sensibilitate, bucurie, de cele mai multe ori si cu mânie – total îndreptatita, de altminteri – si, mai ales cu imens respect pentru artistii disparuti atât de devreme si de nedrept dintre noi…

Personal, am trait cu senzatia ca imaginile poetice ale lui Polidor îmi iau pamântul de sub picioare.

Cu alte cuvinte, asocierile sunt atât de ciudate, de neasteptate, dar – O, Doamne! – câta poezie adevarata se ascunde dinapoia lor, încât, de multe ori, a trebuit sa re-re-recitesc multe dintre poemele prezentate în volum. Ce sa mai vorbim, Polidor si-a atins scopul: sa ne apropie pe nesimtite de ideile ascuse dibaci în spatele rimei. Sau al non-rimei… Pentru ca Polidor se joaca cu talent cu aproape toate formele de exprimare si expresie poetica. O face, asa cum spuneam, cu îndemânarea si lejeritatea dintotdeauna.

Poetul ne readuce în memorie unele figuri actoricesti care au marcat din plin scenele si pelicula, unele dintre aceste chipuri deja trecute într-o uitare care caracterizeaza din plin modalitatea în care sunt tratati artistii autentici de catre o societate penibila, aculturala si materiala pâna la saturatie. Vorbeam de partea materiala care ne-a luat mintile în ultimii ani. Or, tocmai aici rezida talentul lui Polidor: ne determina sa ne mai îndreptam gândurile sufocate de televiziuni mai mult decât comerciale si catre sufletele noastre chinuite si neglijate de catre cei care nu au în cap (mic, de altfel) altceva decât yahturi, pitipoance de doi lei (vechi, desigur!) si cât mai multe lanturi de aur la gâtul îngrosat de consumul nemasurat al fleicilor si berii…Polidor evoca si o serie de filme fundamentale care ne-au marcat din plin anii negri în care un bilet la Cinemateca se masura în echivalentul în aur. Ma simt ultraonorat ca Polidor ne-a inclus pe sotia mea si pe mine în rândul celor evocati în cartea sa. Poate ca asta reflecta si faptul ca nu muncim chiar degeaba. A ne afla alaturi de titani ai culturii române în acelasi volum ne onoreaza si ne obliga.

În mod intentionat nu am dat vreun citat din volum, tocmai pentru a va determina sa cititi singuri totul din scoarta în scoarta. Veti descoperi si redescoperi un Paul Polidor altfel decât îl stiati. Revoltat, duios atunci când trebuie, mâhnit de tot ceea ce vede în jur (si atunci, el chiar înjura!!!) si, cu osebire, atasat de minunatul sau condei, care nu-l tradeaza nici de aceasta data. Dimpotriva…

Eugen CRISTEA

Bucuresti

6 august 2011

CUM SA FACETI SA TRAITI BINE

On By nelursIn RomaniaLeave a comment

Stefan Doru DANCUS

 

Prin 1997 eram seful editurii „D&T Press” din Sibiu. Dar înainte de-a sta în spatele unui birou de „sef”, am fost „carne de tun” a mass mediei, indiferent ca am lucrat în presa scrisa ori în audio-vizual. Datorita acestei meserii am cunoscut incredibil de multi oameni, de la opicar la presedinti de tara.

Am scris o brosura care se numea „Cum sa faceti bani rapid” (sub pseudonimul Tudor Vadean) în care ilustram diverse mici afaceri de succes create de oameni simpli care au pornit aproape fara niciun capital si pe care am tiparit-o. Am avut o audienta redusa si n-a mai fost nevoie de al doilea tiraj (ca toti prostii ce fac o afacere fara a-i cunoaste dedesubturile, n-am stiut ca actualul falimentar RODIPET avea distributie nationala, si poate ca a fost mai bine asa).

Azi, cautam ceva într-un teanc de publicatii pe unde am scris ori s-a scris despre mine; si de la publicatie la publicatie, de la teanc la teac de publicatii îmi vine brusc un gând: cea mai rentabila afacere e sa faci un partid! Oare cum am fost asa naiv pe vremuri? Mi-am adus aminte de Melescanu – care pe vremea A.p.R.-ului a luat bani frumosi „pentru partid” de la oseni (Oas, jud. Satu Mare), si stiu asta pentru ca eram redactor sef la saptamânalului „Accent” ce aparea la Negresti-Oas. Mi-am adus aminte de „sarpele cu ochelari”, cum era poreclit Virgil Magureanu (el „aspira” bani din Baia Mare, Maramures, unde avea sau poate mai are latifundii pline de pruni, din fructele carora face horinca – vezi „Evenimentul Zilei” din 1998 în care am scris despre asta).

Nu vreau sa ma întind: daca aveti rabdare sa cititi presa de dupa 1989 si sa faceti niste simple racorduri, veti vedea de unde au bani miliardarii români.

A face un partid e simplu:

1. Trebuie sa fii un coate goale care vrea sa parvina

2. Trebuie sa-ti creezi „un nume”; ori de poet, ori de scriitor, ori de ziarist, ori de fluiera-vânt prin mass media (un nume pe care sa-l bage-n seama mass media)

3. Ajuns în atentia publicului, trebuie sa „lupti”, ca n-ai de ales, „împotriva nedreptatilor”

4. Când vezi ca ai o cota de audienta ridicata – pac!, pui de-un partid (cazul OTV)

5. Programul poate fi copiat de la alte partide, nu-i problema, dar trebuie sa iesi cu ceva în evidenta (mai modifici pe ici, pe colo, câte ceva – si promiti mai mult decât altii)

6. Normal, o parte a plebei române va fi de partea ta; le iei cotizatii, donatii, participi la mese festive prin tot felul de sate si mici orasele, treci la nivel mai mare si tii conferinte prin municipii

7. Sponsorizarile, donatiile, legitimatiile „de partid” îti aduc suficient venit ca sa mai dai si tu ceva plase din plastic cu „daruri” pe la case de copii, pe la pensionari, pe la defavorizati etc.

8. Odata ce ai „partid” în atentia publica, aparitiile în mass media devin mai dese, ceea ce înseamna mai multe „sponsorizari”, „donatii” etc.

9. Toate acestea – egal „întelegeri”, „coalitii”, „aliate” cu alte partide

Asa ca tu si prietenii tai puteti trai bine mersi toata viata. Daca nu câstigi un ciolan în alegeri, faci putina galagie, „pecumca”, vorba lui Paul Goma, s-au falsificat alegerile. Si stai bine mersi 4 ani pe banii altora – în „opozitie”.

La noi, dragi români – numai asa se poate trai bine!

Stefan Doru Dancus

România

30 iulie 2011

BONUS:

http://www.revistasingur.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=541%3Aciup-ciup-pies-folk-de-tefan-doru-dncu&catid=61%3Avideo&Itemid=103

 

CONSTANTIN SEVERIN: „IMPROVIZATII PE CIFRAJ ARMONIC”

On By nelursIn poetryLeave a comment

sau „Arhetipalele mesaje ale poeziei – componente ale unui univers liric inovator”

Gheorghe A. STROIA

Constantin Severin este o personalitate a culturii române, un Om în care se reunesc profilul Scriitorului cu cel al Artistului de renume. Ca manifestare a creativitatii sale si sintetizând activitatea sa literara ca poet, îsi publica în anul 2011, OPERA OMNIA, intitulata: „Improvizatii pe cifraj armonic” (Editura Tipo Moldova, Iasi – 2011) – proiect sustinut de Universitatea „Petre Andrei” din Iasi. Cartea, aparuta în conditii grafice excelente, este structurata în cinci parti, inegale ca întindere, formate din poeme selectate din cele cinci titluri de carte ce poarta semnatura distinsului poet. Astfel, sunt prezentate poeme din volumele: „Duminica realului” (Ed. Junimea, 1984), „Zid si neutrino”( Ed. Vlasie, 1994), „Improvizatii pe cifraj armonic”(Ed. Axa, Botosani – 1998), „Axolotul”(Ed. Masina de scris, Bucuresti – 1998), „Orasul alchimic”(Ed. Dacia, 2002).

Universul poetic al lui Constantin Severin este unul de factura speciala, uneori tern – alteori colorat, uneori calm – alteori feroce, împletirea starilor contrarii facându-se printr-o arta poetica vibranta. Se constata în structura poemelor cartii, prezenta din abundenta a formelor geometrice, în care predominate sunt: hexagonul – ca forma a prefectiunii naturale (nici albina „nu stie” de ce, dar tinde catre…) si cercul – ca forma a perfectiunii absolute (nici omul „nu stie” de ce, dar tinde spre…). Adeseori, poemele sunt strabatute de linii cromatice usor sesizabile, ce pasteleaza prin efect si viziune, trairea starii poetice. Simbolurile întâlnite în poezia lui Constantin Severin sunt de tip expresionist, adeseori arhaice, venite din rastimpurile genezei si prefigurând un contur al viitorului. Prin poezia sa, Constantin Severin este unic, cum si în domeniul artelor frumoase, alaturând simboluri antice, cu simboluri moderne, într-un tot unitar cu valente speciale. Aproape fiecare poezie seamana cu o pictura în ulei sau în acuarela, unde umbrele amurgurilor se întrepatrund cu dârele de lumina ale soarelui.: „ea poarta o cununa de mirt/ si un cos de cetina/ cu un con de brad/ un sarpe în spirala/ un ou si un mesaj/ într-un sul de papirus/ ”nasterea-i un cataclism cosmic/ care-i preface pe cei vii în morti” (Orasul alchimic, p. 131).

Poezia lui Constantin Severin este de un lirism introvertit (subiectiv), vâltoarea creata de empaticele sale unde atragând ca într-un ochi de apa – aparent linistit – tot ceea ce prinde. O poezie de substanta, deloc facila, mai ales prin îmbinarea de simboluri si timpuri. Ca într-o paradigma, poetul priveste fie retrospectiv, fie profetic, murmurul vibratiilor timpului sau poetic tulburând trecutul sau prefigurând viitorul. Universul poetic descris este amplu, prinzând între „diafragmele” sale, dimensiuni ale începuturilor si constante ale sfârsitului. Printre hexagoane si coloane minoice, se aud simfoniile psalmilor: „E prima noapte de primavara/ o febra muta/ si suferinta precede semnificatia”.(IV. Presto, p. 85). Fiecare vers este un experiment subcuantic, note ce oscileaza armonic pe portativul eului. Pauzele, sincopele si ritmurile acestor note sub subliminale, codate si încifrate într-un ancestral alfabet: „o noua eclipsa în densa claritate/ coaguleaza un orizont/ de obiecte figurale// orchestra continua sa traseze/ diafane tesuturi sonore/ în reteaua filtrata de magie si liniste/ usor petruska poate fi prins/ în levitatia unei nebuloase miscari”(IV. Presto, pag. 84).

În poeziile lui Constantin Severin, timpul devine – pe cât de imperceptibil , pe atât de abstract – un lut moale, framântat în palme si modelat la o invizibila roata a olarului, transformat apoi în esente. Din când în când, timpul se reînsufleteste, convertindu-se în arteziene fântâni, ce tâsnesc din adâncuri, pentru a inunda arterele poetului cu viata: „mâna mea prin care curge maduva orei/ coboara în focul tau de vocale celeste/ aidoma cuiburilor ce apasa/ iedera exacta din liniile gândului”.(Numele tau are auzul tacerii VIII, p. 11). În acest timp al extremelor ancestral-prefigurative, poetul îsi gaseste ragaz de a se simti acasa, Însusi acest loc – pe care poetul îl numeste „acasa” – are o alchimie speciala, o geometrie fluida, forme ale liniilor eterice care-l inspira: „umil alchimist în/ textul vietii/ unde plaga materiei/ e indescifrabila/ prin porii culorilor/ am zarit/ forma nocturna a cuvântului” (Casa la Sucevita, p. 15). Tot aici – ACASA – rasare padurea de liliac, la care poetul se reîntoarce cu penitenta, definindu-se pe sine însusi – veritabila patrie a esentelor tari: „blând poet visator al realului/ teama îmi era sa nu orbesc/ „orbii nu au patrie – gândeam – / doar un oras de carbune/ o tara se învata/ pe linia de uimire a ochilor”// teama îmi era sa nu orbesc/ pâna într-o noapte a tuturor noptilor/ hublou prin care îti privesti/ muscatura astrala:/ – cândva poetii orbeau/ în piscul oglinzilor” (Padurea de liliac, p. 17).

Cartile lui Constantin Severin au ceva special, implicit o lirica profund-meditativa ce necesita o lectura atenta, o stare anume. Fara a exagera cu nimic, invitatia este facuta cu persuasiune, sublimitatea detaliilor, incredibilele asocieri de cuvinte întru zamislirea unor noi sensuri, chemarile retortice ale fiintialului, extaticele gânduri topite în zapezi de cuvinte, toate acestea recomanda poezia sa, ca arta facuta cu un deosebit simt de raspundere, care ajunge pâna acolo unde se va dori sa se ajunga. Poetul dovedeste efemeritatea artistului, în fata artei sale, transformata – indubitabil – în „secvente” de nemurire. Casa timpului este, pentru autor, un dom al papadiei, pe cât de efemer, pe atât de bine structurat din punct de vedere arhitectural: „în aerul ozonat al uzinei electrice/ într-o înserare a înserarilor/ auzeam cu trupul/ o idee legile/ ondulau câmpii si orase/ cu o eclipsa aerul/ negru negru/ din domul papadiei/ întunericul masura orice întâmplare/ lânga bufnita alba”(Zid si neutrino. Poetul la New York, p. 22).

„Improvizatii pe cifraj armonic” este o carte în care autorul îmbina spectacolul vietii „inconstiente” (firesti, naturale, logice), cu spectacolul vietii „pur tehnice” – ca o constructie gigantica, ascunsa sub un clopot de sticla – (visate, rationale, meditate, închipuite, asumate). Majoritatea scrierilor, ce poarta semnatura lui Constantin Severin, abunda în constructii tehnice, într-o paradigmatica geometrie a formelor, cu elemente cubiste. Fiecare poezie este reflectarea pe o imensa pânza a unei constructii picturale, semiabstracte, într-o gama cromatica larga. Însasi genul liricii sale este o îmbinare a mai multor tendinte literare. Daca accentele expresioniste (introversiunea) le preced pe cele impresioniste (subiectivismul constructiilor), ori elemente realist-magice (reticenta auctoriala) le completeaza pe amândoua, atunci poezia lui Constantin Severin este o poezie a realului (asa dupa cum spune însusi autorul) – o realitate pe care poetul o transmite într-o maniera proprie si originala.

Valentele filosofice ale poeziei sale sunt evidente, amintind de filosofia nietzscheniana, ca instrument pentru întelegerea lumii. Astfel “esenta cea mai intima a existentei – vointa de putere” este si pentru poetul sucevean o componenta a modului sau de a percepe lumea: omul nu este atotputernic fizic si intelectual, ci reprezinta o tendinta în evolutie, asteptata si dorita. Putem concluziona ca „Improvizatii pe cifraj armonic” este o simbioza de tendinte poetice, ce impresioneaza prin originalitate. O poezie în esenta tare, dublata de un univers artistic special, creat precum o sacra aureola în jurul unui valoros artefact. Îmbinând valente pur estetice, cu valente pur literare, cartea este o reusita în sine, argumentând valoarea – unanim recunoscuta – a poetului. O carte valoroasa, publicata în editie limitata, a unui scriitor si artist unic în panteonul culturii române contemporane, poate nu atât de apreciat sau de promovat, pe cât ar merita. O carte care va reconfirma – cu certitudine adevaratul sens al dictonul latin: „Ars longa, vita brevis!”.

Gheorghe A. STROIA

Adjud

15 august 2011

DECLINUL PATERNAL SI CRIZA IDENTITATII MASCULINE

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

 

   De câteva  saptamâni Marea Britanie e zguduita de revolta generatiei tinere


Multi dintre cei implicati sunt adolescenti, multi educati in scolile si universitatile de prestigiu britanice. Unii sunt elevi sau studenti de nota 10. Altii personalitati de renume, printre ele o balerina faimoasa (de 17 ani), o ambasadoare olimpica (de 18 ani), un muzician de 19 ani care a furat o vioara, si o activista sociala de 24 de ani. Iar altii sunt doar copii, printre ei o fetita de doar 11 ani care a spart ferestrele unor magazine. Peste 3..000 de tineri au fost arestati. Au incendiat cladiri, au spart si furat din magazine, au distrus proprietati, s-au luat la harta cu fortele de ordine, s-au comportat intr-un mod cu totul necivilizat. Intreaga lume a privit cu nedumerire aceste imagini intrebindu-se cum de astfel de lucruri se pot petrece intr-o tara atit de “civilizata” ca Marea Britanie. http://news.yahoo.com/london-police-charge-1-000th-person-riots-probe-112907909.html

Ce a cauzat aceasta revolta? Comentarii pe tema aceasta s-au scris cu sutele sau poate chiar mai mult si inca se scriu. Multe dintre ele insa o explica ca fiind rezultatul declinului moral prin care Marea Britanie trece de citeva generatii incoace. Revolta, spun aceste comentarii, reflecta criza morala in care se afla Marea Britanie la ora actuala. 

Din anii 60 incoace, generatii de britanici au fost crescuti si educati intr-un mediu moral tot mai vicios si fiecare generatie a mutat hotarul imoralitatii cu inca un pas inspre si mai multa imoralitate. Generatia tinara contemporana nu e exceptie, fiind produsul cumulativ al imoralitatii care s-a acumulat in Marea Britanie de la o generatie la alta. Tinerilor britanici li s-a oferit si continua sa li se ofere o gama larga de produse imorale din care pot alege in voie, fara a li se explica consecintele. Fiecare viciu e denominat ca un“drept al omului,” iar lista viciilor pare fara sfarsit: pornografie, avort, drepturi sexuale, imoralitate sexuala, alcoolism, consum de droguri, lenevie, ateism, indiferenta sau chiar ura fata de traditie ori valorile crestine, indoctrinarea in secularism. Consecintele acestor nonvalori se vad astazi si sunt de netagaduit. 

Chiar si premierul britanic, David Cameron, a afirmat ca revolta este consecinta unui “colaps moral”, al culturii relativiste si nihiliste promovata in Marea Britanie de generatii. A criticat si timiditatea cu care societatea britanica trateaza colapsul familiei, al absentei parintilor din casa, si refuzul de a critica vedetele si personalitatile antimodel. Britanicii, a afirmat el, au fost prea multa vreme indiferenti sa-si invete copiii diferenta dintre bine si rau, sa-si fortifice familiile, si au lasat statul sa se transforme in pedagogul principal al copiilor lor. http://news.yahoo.com/cameron-riot-hit-uk-must-reverse-moral-collapse-231015878.html

Dar tatii? Printre multele comentarii despre revolta adolescentilor britanici am depistat unul care o explica ca fiind rezultatul absentei tatilor din familie. De mult timp casatoria si familia au fost in declin in Marea Britanie, iar in ultimii 20 de ani cultura politica britanica, in loc sa le sprijineasca, le-a subrezit prin masuri ostile si promovarea stilurilor de viata paralele cum ar fi uniunile civile, concubinajul, promovarea notiunii ca familia nu este atit de necesara societatii cum se credea in trecut, ori a homosexualitatii si a drepturlor homosexualilor, drepturi care se bat cap in cap cu valorile traditionale care au asigurat stabilitatea sociala vreme de mii de ani. Ocazional judecatorii si sociologii britanici au atras atentia asupra impactului pe care destramarea familiei il are asupra societatii britanice fara insa ca liderii britanici sa ia aminte sau atitudine. Dimpotriva, socialistii si secularistii britanici au promovat si inca promoveaza notiunea ca statul poate sa inlocuiasca mama si tatal ca parinti in familie. http://www.crossrhythms.co.uk/articles/life/Rioters_Are_NOT_Scum_They_Are_The_Fatherless/44210/p1/?utm_medium=twitter&utm_source=twitterfeed

In 2010 sociologul britanic Mark Stibbe a publicat I Am Your Father (“Eu sunt tatal tau”), in care a descris efectele dezastruoase ale politicii britanice antifamilie din ultimii 20 de ani. Declinul familiei in Marea Britanie e cel mai pronuntat din intreaga Europa, afirma el, dupa cum indica statisticile comparative. 75% din familiile britanice care primesc asistenta sociala de la guvern sunt familii din care lipsete un parinte, de obicei tatal. In doar 15% din aceste familii este prezent sotul si sotia. 15% din toti copiii nascuti in Marea Britanie se nasc in familii unde tatal e absent, iar pe 7% din certificatele de nastere emise in Marea Britanie nu se inscrie numele tatalui pentru ca e necunoscut. Consecintele acestei destramari a familiei sunt din cele mai rele: 75% dintre copiii crescuti fara tata au o predispozitie mai mare ca ceilalti copii sa falimenteze in scoala, 70% sa fie consumatori de droguri, 50% sa devina dependenti de alcool, 40% sa traiasca in datorii, 35% sa fie someri. 70% din adolescentii recidivisti sunt tineri crescuti fara tata. In 2008 11.000 de copii britanici au fost tratati pentru dependenta de droguri si alcool. Actualmente, Marea Britanie are incidenta cea mai ridicata din Europa Occidentala la categoria sarcinii adolescentelor. 

Deci intrebam: unde sunt tatii responsabili? Au disparut? Aceasi intrebare o putem pune si despre tatii din Romania. Unde sunt tatii romani? O intrebare si mai actuala insa este, ce se intimpla cu genul masculin in general? Ne pierdem identitatea? Devenim tot mai iresponsabili? Suntem afectati si noi de trendurile care se reliefeaza tot mai pregnant in alte tari unde barbatii nu mai sunt luati in serios ci sunt priviti ca o specie inferioara, molateci, iresponsabili, imaturi? Intrebarile acestea sunt cit se poate de relevante si importante si pentru societatea romana. Asa dupa cum veti vedea in materialul care-l publicam astazi, avem de invatat din experienta altora. Am selectat articolul aparut pe 19 iunie in publicatia americana Wired for Success cu titlul The Decline of Fatherhood and the Male Identity Crisis (“Declinul paternal si criza identitatii maculine”) scris de psihologul american Ray Williams. Textul a fost tradus si adaptat pentru noi de Marieta si Daniel Tut, membri AFR Timisoara. Le multumim. Textul integral in engleza a articolului este aici: http://raywilliams..ca/blogs/the-decline-of-fatherhood-and-the-male-identity-crisis/ 

DECLINUL PATERNAL SI CRIZA IDENTITATII MASCULINE 

America devine rapid o societate fara tati, sau mai bine zis o societate al tatilor absenti. Importanta si influenta tatilor in famile se afla intr-un declin major inca de la inceputul Revolutiei Industriale iar acum au ajuns la un nivel critic. Alexander Mitschlerlich sustine, in Society Without a Father (“Societatea fara un tata”), ca astazi se poate vorbi despre o ” pierdere progresiva a autoritatii paternale si o diminuare a autoritatii tatalui in familie si in afara acesteia.” Iar daca tendintele prezente continua, adauga David Popenoe, profesor de sociologie la Universitatea Rutgers din Statele Unite: “procentajul copiilor americani separati de tatal lor biologic va ajunge la 50% in urmatorul deceniu”.. Popenoe sustine ca “eroziunea paternala masiva contribuie substantial la problemele majore ale societatii din zilele noastre … Copiii fara tata au un factor de risc mai mare de doua si chiar de trei ori comparat cu cei care au un tata, privind o gama larga de rezultate negative, asta incluzand abandonarea scolara liceeala, nasteri in timpul adolescentei sau delicventa juvenila.” 

Date Statistice 

Iar dupa David Blakenhorn, autorul cartii Fatherless America (“America fara tati”) si presedintele Initiativei Nationale Paternale din cadrul Institutului American de Valori (American Values Institute), datele statistice privind copiii crescuti fara tata sunt infioratoare:  

           *          aproximativ 30% din copiii americani sunt nascuti in familii cu un singur parinte iar in comunitatea de culoare acest procent se ridica la 68%. 

          *          conform statisticilor, copiii fara tata au un risc mult mai mare de a abuza droguri sau alchool, de a dobindi boli mintale, tedinte de suicid, performanta scolara deficitara, sarcini in timpul adolescentei si criminalitate. Statisticile acestea parvin de la Departamentul  Sanatatii si Serviciilor Sociale a Statelor Unite, si de la Centrul de Statistici de Sanatate. 

            *          peste jumatate din copiii care locuiesc doar cu mama traiesc in saracie, o rata de 5-6 ori mai mica decat a copiilor care traiesc cu ambii parinti. 

        *          abuzul copiilor este mai prevalent in familiile cu un singur parinte decat in familiile intacte cu ambii soti. 

            *          63% din suicidurile tinerilor provin de la cei fara de tata, in conformitate cu Biroul de Recensamant al Statelor Unite. 

           *          72% din adolescentii criminali au crescut fara tata, precum si 60% din tinerii care fac viol, precizeaza un studiu a lui D. Cornell publicat in Behavioral Sciences and the Law (“Stiintele Comportamentale si Dreptul”) 

          *          63% din peste 1500 de directori de intreprinderi si directori de personal care au fost anchetati sustin ca nu este justificat pentru ca un tata sa paraseasca familia dupa nasterea unui copil 

        *          71% din abandonurile scolare in timpul liceului provin din camine in care tatal lipseste, avertizeaza un raport al Asociatiei Nationale a Directorilor de Licee Americane

           *          80% din tinerii care fac violuri sadice provin din case in care tatal lipseste, sustine un raport publicat in publicatia Criminal Justice & Behavior (Justitia Criminala si Comportamentul) 

        *          in familiile din America in care doar mama este prezenta rata saraciei este de 66% 

            *          90% din copiii care fug de acasa provin din familii in care tatal nu este prezent          

        *          copiii proveniti din familii intregi, cu venit bugetar redus, intrec semnificativ din punct de vedere academic pe cei proveniti din familii instarite dar cu un singur parinte. Nivelul reusitelor academice este de doua ori mai mare la cei care provin din familiile integre sustine un studiu realizat de Fundatia Charles F.Kettering. 

            *          85% din toti copiii care manifesta tulburari de comportament provin din familii despartite afirma si Centrul de Control al Bolilor din America. Dintre toate crimele si violentele intime asupra femeilor aproximativ 65% sunt comise de fosti iubiti sau prieteni in comparatie cu doar 9% de soti. Fetele care locuiesc cu tati vitregi sau prieteni ai mamei sunt mult mai mult predispuse la abuz sexual decat cele care locuiesc cu tatii lor naturali. 

         *          fetele crescute de mame singure sunt cu 53% mai predispuse sa se casatoreasca in adolescenta, 111% sa aiba copii in adolescenta, 162% sa aiba copii ilegitimi si 92% sa divorteze in propriile casatorii. 

         *          un sondaj de amploare efectuat la sfarsitul anilor 80 a descoperit ca 20% din tatii divortati nu si-au vazut copiii in ultimul an iar 50% ii vad doar de cateva ori pe an. Rata criminalitatii juvenile, comisa in mare majoritate de adolescenti, a crescut de sase ori fata de 1992. 

          *          intr-un studiu longitudinal efectuat pe un numar de 1197 elevi de clasa a patra cercetatorii au observat nivele crescute de agresiune la baietii crescuti de mame singure comparat cu cei crescuti de ambii parinti. Studiul a fost publicat in The Journal of Abnormal Child Psychology (Jurnalul Phihologiei Anormale a Copilului). 

          *          Testul de aptitudini scolare a scazut cu mai mult de 70 de puncte in ultimele doua decenii, copiii din familiile cu un singur parinte tinzind sa obtina scoruri mai mici la testele standardizate si note mai mici la scoala, afirma si raportul serviciului de cercetare a Congresului american. 

In plus, David Blankenhorn sustine ca America se confrunta nu doar cu pierderea rolului tatilor in familie, dar mai ales si cu eroziunea imaginii si conceptului de tata. Prea putini oameni se indoiesc de rolul fundamental pe care mama il are, afirma si Popenoe, dar rolul tatalui ridica intrebari pe care multi spun ca il pot substitui altii, cum ar fi tatii vitregi, unchi sau matusi, sau chiar bunici. 

Tatilor – Va Vrem Banii!! 

“Scala defalcarilor maritale in Occident incepand cu 1960 nu are precedent istoric cunoscut afirma Lawrence Tone, un binecunoscut istoric familial de la Universitatea Princeton. N-a mai fost nimic asa de grav in ultimii doua mii de ani sau poate mai mult”. Luati in considerare ce s-a intamplat cu copiii. Majoritatea estimarilor arata ca doar 50% din copiii nascuti intre 1970-1984 mai locuiesc cu parintii naturali la varsta de 17 ani, o scadere uimitoare de aproape 80% in comparatie cu statisticile precedente.  

In ciuda interesului actual in ce priveste implicarea tatilor in familie, majoritatea studiilor si a cercetarilor se centreaza pe mame si copii, dar nu pe tati. Agentiile de ingrijiri sociale si alte multe organizatii exclud tatii, de multe ori fara sa vrea. Incepand cu sarcina si pana la nastere majoritatea vizitelor medicale sunt efectuate atunci cand tatii sunt la lucru.. La fel si vizitele pediatrice. Dosarele scolare si fisele de asistenta a organizatiilor cu prestatii familiale includ numele copiilor si al mamei, dar exclud pe cel al tatalui. In majoritatea acestor agentii peretii sunt vopsiti in culori pastelate, tablourile de pe pereti includ poze cu mame, flori si bebelusi, in camerele de asteptare revistele de rasfoit sunt pentru femei, iar angajatii sunt predominant de sex feminin. In birourile de ajutorare sociala tatii nu sunt implicati, iar atunci cand un control la domiciliu este efectuat iar un barbat deschide usa, de obicei este ceruta mama pentru comunicare. Date fiind toate aceste scenarii, tatilor li se comunica ca sunt invizibili sau irelevanti in bunastarea copiilor lor, in afara suportului financiar. 

 

Influenta Tatilor in Caracterul Copiilor 

Popenoe si multi altii au examinat cu deamanuntul rolul tatilor in cresterea copiilor si au gasit diferente uimitoare comparat cu cel al mamelor. Spre exemplu, o dimensiune prea trecuta cu vederea a rolului de tata este joaca. De la nasterea copilului pana la adolescenta tatii pun mai mult accentul pe joaca decat pe purtarea de grija. Deseori asta se rasfrange in relatii de pregatire si invatare, cu accent pe lucrul in echipa, teste si abilitati de competitie. Modul in care tatii se joaca afecteaza totul la copii, incepand cu controlul emotiv, inteligenta si succesul academic iar in final auto-controlul si stapinirea de sine. 

Un comitet asamblat de consiliul de copii si al famililor al Consiliul National de Cercetare a tras concluzia urmatoare: “copiii invata lectii critice despre cum sa recunoasca si sa intampine emotiile supraincarcate. Tatii la randul lor practica stapanirea propriilor emotii si recunoasterea indiciilor emotionale”. La joaca, cat si in multe alte contexte, tatii tind sa puna accentul pe competitie, provocare, initiativa, asumarea riscului si independenta. Mamele sau bonele in shimb pun mai mult acentul pe securitatea emotionala si siguranta personala. Implicarea tatalui pare sa fie legata de imbunatatirea competentelor cantitative si verbale, de abilitatea imbunatatirii rezolvarii problemelor si un grad ridicat de succes scolar. Barbatii joaca si un rol important in promovarea cooperarii si al altor virtuti. Tatii implicati au rol special in invatarea empatiei la copiii, afirma un studiu longitudinal efectuat pe o perioada de 26 de ani. 

Perspectiva Moderna a Masculinitatii 

Viata de familie, de casatorie si cresterea copiilor reprezinta o forta civilizatoare pentru barbati. Ii incurajeaza sa dezvolte prudenta, cooperare, onestitate, incredere, sacrificiu de sine si alte abilitati care aduc succes si ca furnizor economic, dovedind un bun exemplu de urmat. Mark Finn si Karen Henwood, scriind un articol despre problema masculinitatii si paternitatii in Jurnalul Britanic de Psihologie Sociala intaresc ideea ca masculinitatea conceputa in mod traditional, bazata pe tarie, securitate economica si “barbatie” in comparatie cu conceptul nou despre tati, care incorporeaza multe aspecte maternale, este o sursa enorma de lupta interna pentru noii tati. 

Un studiu realizat de catre Timothy Allen Pehlke si colegii lui pe sitcom-urile TV au tras concluzia ca tatii sunt priviti in general ca fiind relativ imaturi, neajutorati si incapabili de a purta de grija de familiile lor in comparatie cu alti membrii ai familiei. In plus, pe seama tatilor se faceau bancuri si glume proaste. Toate aceste caracterizari, chiar cu scop umoristic, descriu tatii ca fiind incompetenti si ca obiecte de batjocura. 

Cercetatoarea Suzanne M. Flannery Quinn, analizand peste 200 de carti pentru copii dintre cele mai bine vandute, a ajuns la concluzia ca in 24 de carti tatii apareau singuri si in doar 35 de carti ambii parinti apareau impreuna. Autoarea concluzioneaza ca “deoarece tatii nu sunt prezenti sau proeminenti intr-un mare numar din aceste carti, cititorilor li se da doar un set de imagini restranse si de  idei pe care pot sa construiasca  sau sa inteleaga asteptarile culturale si ce inseamna intradevar sa fii tata”. 

Mi se pare ca problema declinului paternal si a crizei de identitate al sexului masculin sunt strans interconectate. Intr-un articol precedent la intrebarea referitoare la criza masculinitati si ce se va intampla cu barbatii? am raspuns: “intr-o lume post-modernista privata de frontiere clare si distinctii, este greu sa stii ce inseamna cu adevarat sa fii barbat dar si mai greu sa te simti mandru sa fii unul. Limitele multe impuse de o lume gen-costruita in jurul opozitiei de productie de munca si a familiei fata de reproducere, competitie fara cooperare, greu fata de usor de dobandit, s-au estompat iar barbatii dibuie in intuneric pentru identitatea lor.” 

Mai mult decat atat, portretizarea barbatului si a identitatii masculine in societatile contemparane occidentale este predominant negativa. Barbatii sunt adesea demonizati, marginalizati si obiectivati, intr-un fel reminescent a ceea ce s-a intamplat si cu femeile. Problema identitatii masculine are o importanta cruciala deoarece baietii se incadreaza in urma in performantele scolare, comit mai multe sinucideri si crime, mor mai tineri si se trateaza de boli precum ADHD mai frecvent decat fetele. Se inregistreaza si o pierdere tot mai mare a paternitatii in societate deoarece inseminarea artificiala cu donatori anonimi este in crestere. Mai mult, experimentele medicale demonstreaza ca sperma barbatului poate fi produsa artificial in laborator. Rata divorturilor este in crestere iar in majoritatea cazurilor custodia este data mamelor. Continuarea portretizarii negative in media, feminizarea barbatilor si pierderea paternitatii in societate au cauzat confuzie si frustrare in randul generatiei tinere masculine, care nu numai ca nu are un model de urmat, dar intampina greutati in a se defini. 

De la odata fiind vazuti ca intretinatori cu succes al familiei, capi ai familiei si conducatori respectabili, barbatii din ziua de azi sunt subiecte de glume in mass media. Un grup de cercetare canadian, Nathanson & Young, ce viza analizarea schimbarii rolului barbatilor si influenta mediei au concluzionat ca programele TV larg vizionate, precum The Simpsons, prezinta caracterul tatalui Homer ca fiind unul lenes, sovinist, iresponsabil si stupid iar fiul Bart, rautacios, crud si nepoliticos cu sora lui. Prin comparatie, mama si fiica apareau ca si grijulii, atente si usoare din fire. Majoritatea show-urilor si emisiunilor TV descriu barbatii ca bufoni prosti, tirani agresivi si de mica adancime pentru placerea femeilor. 

Dupa spusele lui J.R.MacNamara in cartea sa Media si Identitatea Masculina: in creerea si recrearea imaginii barbatului mai putin de 20% din profilele media reflecta aspecte pozitive despre barbati. Crime violente, incluzand omoruri, atacuri si furturi armate aduna peste 55% din ceea ce media prezinta despre barbati. MacNamara spune ca peste 30% din toate discutiile purtate pe media in ce priveste sexualitatea masculina se refera la pedofilie, heterosexualitatea  masculina, dominanta si agresiune. Nu de putine ori se arata la TV barbati fara simtul raspunderii in relatii si care-si inseala nevestele. Si cu aceasta crestere, si femeile sunt descrise ca fiind mame singure, independente care nu au nevoie de barbati pentru a fi ajutate. 

Guy Garcia, autor al cartii The Decline of Men: How the American Male is Turning Out, Giving Up and Flipping Off His Future ( Declinul Barbatului: ce devine barbatul american si cum isi vinde viitorul), argumenteaza ca multi barbati deplang o “fragmentare a identitatii proprii” in care sunt rugati sa preia roluri familiale neobisnuite, precum grija copiilor si munca menajera, in timp ce tot mai multe sotii cistiga mai mult si aduca banii in casa. “Intradevar femeile au devenit  genul dominant”, spune Garcia. “In ce ma priveste, cred ca barbatii raman in urma rapid. Femeile devin mai educate decat ei, castiga mai bine, si la mod general vorbind nu mai au nevoie de barbati deloc. In acelasi timp, barbatii ca si grup incep sa-si piarda urma.” 

“Criza paternitatii in fond si in definitiv e o criza a culturii, o criza de declin de la sensul traditional de responsabilitate comunala” sustine Poponoe astfel ca “pentru a salva institutia paternitatii pe cale de disparitie, trebuie sa ne redobandim sentimentul de comunitate”. In concluzie, asa cum celebram anual Ziua Tatilor si meditam la semnificatia ei pentru stabilitatea societatii, tot mai multi barbati ai timpului nostru trebuie sa-si gaseasca identitatea lor masculina si sa promoveze importanta centrala a paternitatii.  

PENTRU ROMANII DIN MELBOURNE, AUSTRALIA 

Homosexualii australieni fac presiuni asupra guvernului australian sa introduca casatoriile unisex. Guvernul australian a lansat o campanie consultativa nationala asupra acestui subiect, 24 august fiind data limita pentru ogranizatiile civice din Australia sa-si declare pozitiile. Crestinii din Australia organizeaza conferinte si intruniri cu biserici cu acest scop. Vineri, august 19, 2011 la ora 7:30 seara e organizata o intrunire pe aceasta tema la O’Hanlon Centre, Mitchell Street in Mentone, Victoria, o suburbie a metropolei Melbourne. Rugam pe toti romanii de buna credinta, preotii si pastorii romani ai bisericilor din Melbourne sa participe. RUGAMINTE: Rugam pe toti cititorii acestui paragraf sa trimita aceast anunt la toate cunostintele lor din Australia cu rugamintea de a participa. Va multumim. 

MICHELLE BACHMANN 

Simbata trecuta a avut loc primul sondaj de popularitate al candidatilor republicani la presedintia SUA. Surprinzator, pe locul intii a iesit o femeie crestina, Michelle Bachmann. Tinara si casatorita cu un psiholog crestin, Bachmann este doar una din tot mai multele femei crestine americane care se implica in viata politica americana. Este un semn de bun augur pentru societatea americana, aceste femei devenind modele pentru tinara generatie de femei americane. Pro-valori, pro-familie, pro-casatorie, pro-viata, ele definesc ceea ce sociologii americani incep sa eticheteze ca “noul feminism american”, un “feminism” crestin. Recent publicatia americana New Yorker a publicat un articol lung despre viata si credinta lui Michelle Bachmann si catapultarea ei in pozitia in care se afla astazi. Articolul poate fi citit aici: http://www.newyorker.com/reporting/2011/08/15/110815fa_fact_lizza?currentPage=all  Este de dorit ca si femeile crestine din Romania sa se implice tot mai mult in definirea politicii sociale a tarii. 

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA!

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

Va multumim pentru semnaturile constante pe care ni le dati in sprijinul Declaratiei de la Timisoara. Am trecut de 6.900, dar tinta este de 7.500. Deci, inca mai avem putin de alergat pina la incheierea maratonului timisorean. Haideti sa ne continuam alergarea cu curaj si persistenta! Va rugam continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cit mai multi sa o semneze.      

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php  Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura d-tra nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)     

Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”  

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.   

Rugaminte: Va rugam postati si publicati acest apel peste tot. Va multumim.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.. 

FACETI-NE CUNOSCUTI! 

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.  

ANUNTURI 

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro. 

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

ADEVARUL COMUNIST SI CAPITALIST…

On By nelursIn HistoryLeave a comment

Viorel ROMAN

Înainte de anul 1989, în vremea Razboiului rece, Partidul din Lagarul ortodoxo-comunist decreta adevarul si pentru ca acesta sa nu fie pus la îndoiala închidea granitele si daca cineva avea îndoieli… avea dificultati. Minciuna marxist-leninista a libertatii oamenilor muncii eliberati de exploatarea omului de catre om era însa atât de evidenta, ca nimeni nu credea în propagada oficiala.

În capitalism adevarul e la fel de îndoielnic, dar propagat mult mai subtil. Oskar Spegler se întreaba: „Ce-i adevarul? Pentru prostime, el este ceea ce aude si citeste. Chiar daca un sarman individ singuratic sta si cugete asupra lui, oricum acesta ramâne numai al sau personal. Adevarul maselor largi populare, care se bucura de audienta si succes, este azi un produs al presei. Ceea ce vrea ea, este adevarat. Cei care detin presa, produc, transforma si modifica adevarul. Trei saptamâni de campanie de presa si prostimea cunoaste adevarul. Dar argumentele sunt indubitabile numai atât timp cât sunt suficienti bani pentru a se repeta fara întrerupere valabilitatea acestora. Chiar si retorica din antichitate nu era axata pe continut ci pe capacitatea de convingere … dar ea se marginea la un public si la un moment dat. Dinamica presei moderne vrea sa convinga neîncetat. Ea trebuie sa puna opinia publica fara încetare sub presiune. Vechiile argumentele pierd din valabilitate numai atunci când o forta financiara mai mare are noi, alte argumente pe care le aduce vizial si oral cu mai mare forta în spatiul public. În acest moment steaua polara a opiniei publice se modifica, în favoarea celui mai puternic. Fiecare este acum convins de noul adevar si ca si când s-ar trezi dintr-o data din somn.“ (Prabusirea Apusului, München 1922, vol. 2, cap. 4)

Asa s-a întâmplat de exemplu din România dupa actul revolutionar din 1944, când s-a trecut de la capitalism la socialism, la dictatura proletariatului. Asa s-a întâmplat si dupa actul revolutionar din 1989, când s-a trecut de la socialism la capitalism, la integrarea euro-atlantica. Si nu este surprinzator ca tranzitia este organizata si implementata de aceiasi oameni. Silviu Brucan a propagat si socialismul dupa 1944 si capitalismul dupa 1989 si a fost ascultat cu evlavie la TV pâna la moarte. Asta fara a aminti de activul de stat si de partid la fel de credincios adevarului, celui mai puternic factor financiar. Aparitia internetului schimba numai aparent din paradigma de mai sus. Libertatea de expresie este garantata celor puternic financiar, mogulilor, sau celor care sunt politic corect sau se exprima la un nivel jos, care nu pun în primejdie consensul. Când însa se confrunta doua forte financiare notabile, cum e cazul Chinei si USA, apar brusc conflicte legate de adevar si cautarea lui pe internet. Vezi conflictul google în China. În ciuda tuturora, oamenii nu pot traii în afara adevarului. El se vrea verificat de realitate, de bunul simt si are nevoie de libertate de expresie si libertate (materiala).

Care-i adevarul istoric?

Pentru împaratul Napoleon I (1769-1821) „Istoria este o minciuna, asupra careia ne-am înteles”… în vremurile noastre la fel, dar si un aspect colateral al ocupatie militare – Vae victis! În 1944 Armata Rosie ocupa România. ?ara e dezmembrata si la ordinul lui Stalin. evreii kominternisti impun „Istoria R.P.R.”, acad. Mihail Roller, Bucuresti 1952, 797 p. În Moldova alfabetul latin e înlaturat si se impun chirilicele, o noua limba si istorie. Dupa retragerea rusilor, Ceausescu înlatura kominternistii evrei, R.P.R. devine R.S.R., rescrie istoria si afirma ca în Moldova, tara româneasca, se vorbeste aceiasi limba latina. Rusii, Partidul Comunist sunt la putere în Moldova si protesteaza pentru ca Antonescu este disculpat de un tribunal .El n-avea cunostinta de întelegerea Stalin-Hitler. Istoricii de la Chisinau, Budapesta, Bucuresti înca nu s-au înteles asupra adevarului. Care-i acela?

În anul 1989 Revolutia înlocuieste stupida doctrina marxist-leninista cu „Istorii alternative” scrise de bursieri Sörös, agenti NGO. Ele culmineaza cu „Rapoartele finale”, 2004/6, ed. Elie Wieser si Vladimir Tismaneanu, 1.000 p., pentru presedintii Ion Iliescu si Traian Basescu. Nu evreii kominternisti din URSS sau mai nou neocons din USA nascocesc legende, cum cred antisemitii, ci hegemonii rusi si anglo-saxoni dicteaza. Evreii respecta istoria, Holocaustul e sacralizat.

Germania trebuia distrusa în razboiul mondial II, iar supravietuitorii bombelor anglo-americane si barbariei bolsevice urmau sa supravietuiasca din cultivarea cartofilor, fara industrie, universitatii, sali de concert. Armatele de ocupatie impun apoi nemtilor, despartiti de Cortina de Fier, istorii care se bateau cap în cap. Prabusirea Lagar-ului permite reunificarea, istoria este înca nesigura, fratele din USA, evreii monitorizeaza. Cine nu-i conform, la puscarie. Marina Germana patruleaza în folosul Israelului, în Afghanistan sunt soldati. Se va rescrie istoria, reface demnitatea germana?

Care-i adevarul istoric? Sunt facuti oamenii sa-l afle? De la Mircea Eliade stim ca religiile asa zis „primitive” vad si interpreteaza realitatea prin mituri. Realitatea confirma mereu ceea ce este neîndoielnic – mitul. Monoteismul sparge cercul vicios. Dumnezeu, unic si abstract, se adreseaza oamenilor prin profeti, apoi direct, prin Fiul Sau. Vechiul si Noul Testament.

Pentru grecii din antichitate miturile erau forme pre-stiintifice, apoi absolutizarea „realitatii rationale” periferizeaza credinta. Iluministii Revolutiei Franceze sunt si mai consecventi, ei se închina „Zeitei Ratiunii”, ca majoritatea de azi. Discursul Papei Benedict XVI, „Ratiune si Credinta”, Regensburg 2006, 10 p., deschide însa noi orizonturi spirituale. Depinde acum numai de rapiditatea cu care va fi el receptat si aplicat în tarile dezmembrate si traumatizate de ocupatii militare, ca Moldova, România, Germania, Jugoslavia…

Prof. Dr. Viorel ROMAN

Akademischer Rat a.D.

Bremen, Germania

1 august 2011

FUNDATIA „PETRE IONESCU-MUSCEL”

On By nelursIn RomaniaLeave a comment

REZULTATELE

CONCURSULUI NATIONAL DE POEZIE, PROZA , ESEU, EPIGRAMA, PICTURA, FOTOGRAFIE ARTISTICA, HERALDICA si VEXILOLOGIE

„PE ARIPI DE DOR DOMNESC”

EDITIA a IV-a, DOMNESTI, 28 august 2011

Acest concurs, cu tema UNIVERSUL SATULUI ROMÂNESC, a fost organizat de catre Fundatia „PETRE IONESCU-MUSCEL”, colectivul de redactie al revistei „Pietrele Doamnei”, Casa de Cultura Domnesti, Liga Scriitorilor din România – filiala Arges, Asociatia Nationala „Cultul Eroilor” – filiala Arges, Asociatia Nationala de Vexilologie „Tricolorul”, Primaria Domnesti, Cenaclul „Nicolae Velea” din Curtea de Arges si Biblioteca Municipala din Curtea de Arges.

Juriul format din Dr. Sorin Mazilescu, director al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Arges – presedinte, prof. Ion C. Hiru, scriitor – vicepresedinte, Denisa Popescu, poeta, membra a USR, asist.univ. dr. Denisa Oprea, SNSPA Cluj, prof. Daniel Dejanu, Nicolae Cucu Ureche, artist plastic, membru al UAP, Marian Ghita, director Biblioteca Municipala Curtea de Arges si prof. George Baciu, scriitor – secretar au stabilit la cele sapte sectiuni urmatoarele rezultate:

SECTIUNEA POEZIE

Locul I

Dorel Mihai Galftoneanu, Botosani

Tatiana Scurtu-Munteanu, Galati

Locul II

Sorin Calea, Valea Iasului (jud. Arges)

Petre Gigea-Gorun, Craiova (jud. Dolj)

Locul III

Vasile Larco, Iasi

Mircea-Dorin Istrate, Târgu-Mures

Venera Stoicescu, Frasinet (jud. Calarasi)

Mentiuni:

Elena Agiu-Neacsu, Râmnicu-Vâlcea

Costel Neacsu, Sarmasu (jud.Mures)

SECTIUNEA PROZA

Locul I

Aurelia Corbeanu, Curtea de Arges

Veronica Osorheian, Alba-Iulia

Locul II

Vasile Ghilencea, Pitesti

Petre Petria, Râmnicu-Vâlcea

Locul III

Ana (Any) Dragoianu, Tântareni (jud. Gorj)

Mihaela Cavescu, Retevoiesti (jud. Arges)

Mentiuni

Mihai Batog-Bujenita, Iasi

Vasile Larco, Iasi

SECTIUNEA EPIGRAMA

Locul I

Constantin L. Moldovan, Manastirea Humorului (jud. Suceava)

Balaceanu Gheorghe, Iasi

Nic Petrescu, Pitesti

Locul II

Ion Diviza, Chisinau (Rep. Moldova)

Laurentiu Ghita, Bucuresti

Petronela-Vali Slavu, Aninoasa (jud. Hunedoara)

Locul III

Stefan Alexandru Sasa, Câmpina (jud. Prahova)

Vasilica Ungureanu, Buzau

Raveca Vlasin, Dej (jud. Cluj)

Mentiuni

Sorana Gheorghe-Stoicescu, Constanta

Ioan Toderascu, Costesti (jud. Vaslui)

Mihai Danielescu, Ploiesti

SECTIUNEA TEXT CÂNTEC POPULAR

Locul I

Marin Voican-Ghioroiu, Bucuresti

SECTIUNEA REPORTAJ

Locul II

Adina Enachescu, Râmnicu-Vâlcea

SECTIUNEA ESEU

Locul I

Adina Enachescu, Râmnicu-Vâlcea

Locul II

Sorin Calea, Valea Iasului (jud. Arges)

SECTIUNEA TEATRU

Locul III

Elena Agiu-Neacsu, Râmnicu-Vâlcea

SECTIUNEA FOTOGRAFIE ARTISTICA

Locul I

Horia Deaconescu, Pitesti

Locul II

Venera Stoicescu, Frasinet (jud. Calarasi)

Locul III

Gheorghe Sporis, Câineni (jud. Vâlcea)

SECTIUNEA PICTURA

Locul I

Teodora Slavu, Aninoasa (jud. Hunedoara)

Locul II

Doina Moldoveanu, Galati

Marele Premiu „PE ARIPI DE DOR DOMNESC”

Adina Enachescu, Râmnicu-Vâlcea

Premiul „Petre Ionescu-Muscel” acordat de Fundatia „Petre Ionescu-Muscel”

Paula Romanescu, Bucuresti

Premiul Asociatiei Nationale „Cultul Eroilor”, filiala Arges

Victor Burde, Alba-Iulia

Premiul „Artur Silvestri”

Virgil Serbu-Cisteianu, Alba-Iulia

Premiul „Nicolae Velea” acordat de Biblioteca Municipala din Curtea de Arges

Ion Cuzuioc, Chisinau (Rep. Moldova)

Premiul special „Ionel Cristescu-Musatesti”

Cantinca Neacsu, Sarmasu (jud. Mures)

 

Premiul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Arges

Sorana Gheorghe-Stoicescu, Frasinet (jud. Calarasi)

Premiul „Gheorghe Tomozei”

Cristina-Steliana Voicu, Ploiesti (jud. Prahova)

DIPLOMA OPERA OMNIA- pentru activitatea de pastrare si conservare a culturii traditionale argesene

Prof. Costin Alexandrescu, Pitesti

Ambasador Radu Boroianu, Bucuresti

 

Festivitatea de premiere va avea loc în ziua de 28 august 2011, ora 11,00 la Casa de Cultura din comuna Domnesti, judetul Arges. Premiile vor consta în diplome. Având în vedere starea economica actuala nu se asigura cazare si masa. Se poate asigura contra cost (25,00 lei) un dejun la Restaurantul din localitate, dar este necesar un mesaj în acest sens, pentru evidenta la numerele de telefon de mai jos.

Informatii la telefon: 0248/269115; 0744682591, 0723581017.

ORGANIZATORII (B-dul Al. Ioan Cuza, nr.77, loc. Domnesti, jud. Arges)

STIHURI DE LUMINA DEDICATE SFINTEI MARII

On By nelursIn poetryLeave a comment

George PETROVAI

FECIOARA MARIA

Au fost acele vremuri
de Duh straluminate,
când viul moartea-nvinse
prin crez si puritate,

când taina nepatrunsa
din cer se pogorî
spre-a omului salvare,
cum Tatal hotarî…

Ca totu-n tot sa para
uman si transuman,
stiut fiind ca omu-i
un sceptic si-un dusman

cu el si toti ai lui,
menita fu Maria
– din Nazaret fecioara –
sa afle bucuria

ca-i sfânt potir matern,
prin nasterea Acelui
ce-n lume coborâse
ca Uns, etern egal doar Lui.

O, maica preacurata
si pururea fecioara,
fii pentru noi sarmanii
ce-ai fost si-odinioara:

Fii focul din inimi
si-al dragostei jar,
fii mama duioasa
si fa ce-ai facut iar!

LUMINA MAMEI

Flamând de dragoste
– o, mama –
te-am cautat la rasarit
si cu lumina m-am hranit,
ca-n tesatura-i nevazuta
sa dau de-acea nuanta
ce-n toate tu erai
când te aveam
si ma aveai.

Toropit de caldura
si-ngreunat de lumina
sorbita fara masura
(de-a valma infrarosii
si ultraviolete),
deodata-n miez de zi
am atipit
si-am tot dormit
– cu gândul la laptele supt
din dulcea ta lumina –
pâna-n amurg,
când soarele se saturase
de lenta furisare
prin hatisurile norilor
si-si azvârlise
batrâna resemnare
si purpura de împarat
în oceanul alternantei
dintre zi si noapte.

Atunci
– orbecaind în întuneric –
tare-as fi dorit
de diogenicul opait sa dau
ca sa-ti sarut lumina
cu lumina mea –
o, mama.

NOI DOI

Suntem o lume si mai bine
de când din jumatatile noastre
facut-am un întreg
fara cusur
si fara egal,
dupa ce ani si ani
am trai nestiutori
unul de altul,
doar sperând si staruind
în dobândirea adevarului
despre fericirea împlinirii
prin topirea-n celalalt.

Iar acuma,
când tu esti eu si eu sunt tu,
prea putin îmi pasa
de lumile paralele
în care viul
– poluat si iradiat –
moare înainte de-a se naste.

Oh, clipe grele-n vesnicii,
ucideti-ma
mai înainte ca gelozia voastra
sa-mi ucida fericirea!

——————-

George PETROVAI
Sighetul Marmatiei
15 august 2011

CRONICA LITERARA

On By nelursIn OpinionsLeave a comment

CRONICA LITERARA: „NUNTA NEAGRA” DE GHEORGHE ANDREI NEAGU

Iulian BITOLEANU

Poetul focsanean Gheorghe Andrei Neagu a iesit la rampa în 2010 cu volumul de versuri „Nunta Neagra” (Editura Valman, conditii grafice excelente), un fel de poem lirico-dramatic, cu macrotema – iubirea, careia i se subordoneaza fericirea, nunta si extinctia. Ne distantam de eticheta balada culta, deoarece autorul nu ramâne captiv trecutului, unui timp mitic, primordial, medieval; narativul nu se expliciteaza, iar personajele nu se individualizeza, sunt mai degraba purtatoare de idei, sugestii, ori masti lirice.

Practicând cu fervoare descriptivismul magic, eul poetic imagineaza un scenariu cu un cuplu erotic, ce s-ar dori armonios, numai ca apar unele impedimente:

Ba unul dintre miri aduce a strigoi (p.5);

Ba modul existential specific miresei nu poate fi cel uman ci doar unul vegetal;

Ba protagonistul a fost eliminat, substituit printr-altul, la propunerea unui „tribunal” transcedental…

Într-un decor aproape paradisiac („Din padurea adormita/Potopind cu aburi zarea/Norii drumuri conturau/Zamislind carari de visuri” p.5) Se înfiripa motivul (eminescian) asteptarea: „O astept ca altadata/Sa se nasca din copaci…/Si cu buze, ochi de maci/Se aprinde iar padurea”, p.5, corelat cu antropomorfizarea naturii. Asemenea eroinelor romantice, cea dorita cu înfrigurarea se exceptionalizeaza prin doua trasaturi: iluminarea codrului si semnarea unei coregrafii nelumesti („Într-un vals nebun…”).

Prin adolescentism si diafanitate, emotia întâlnirii pare decupata dintr-un pastel sentimental: „O astept scaldat-n spume… /Îi vad ochii ca de smoala, /Licar de petala/Un sarut suav de bruma… /O astept în pragul tainei”, p.6.Poetul extrage ce îi convine din erotica universala, cu iz Lamartinian: limbajul indicibil al îndragostitilor, sarutul patimas, lacrimile fericirii, cararea si fuga dincolo de lumea dezlantuita: „Ea alearga-n calea verde/Strajuita de copaci,/Ciuta ce se teme”.

Tehnica poetica si experienta îi permit autorului sa nu vireze într-o directie plauzibila; dimpotriva, dialogul si metaforele feminitatii fertilizeaza discursul poetic. Propunerea – ispita „Sa fugim” este brusc respinsa „A fugi nu se cuvine” (p.7), ceea ce confera dramatism: „Arde lumea vegetala” (p.9), pe culmile comparatiei „Cerul, rosu, ca o rana”, domeniul celest accesând nefirescul, anormalul. Luciditatea mirelui se disipeaza în fata evenimentelor si sentimentelor majore, astfel ca decuplarea devine iminenta: „- Nu te pot lua, ramâi/Fii a lor, Cum ti-e ursita”, p.8, desi Nunta intrase pe fagasul favorabil: „Vin nuntasi lalaind/Întregind alaiul”, p.13. Episodul cel fast nu se deruleaza în tonuri eminesciene (Calin, file de poveste), nici cosbuciene (Nunta-n codru) ci în maniera funebra, rezumativa, antitetica. Ca în tragediile antice, exista o monada, un for al zeilor, unde se iau decizii capitale. Poetul simuleaza ludicul nuntial, îsi însala lectorul, dinamitând supozitiile inducând elemente – surpriza: „Fata plânge-ncetisor, din pricina lui cel ce nu a venit”. Timpul nu mai raspunde la comenzi epicureice, îsi acorda o marja de eroare si se tragicizeaza:” în clipele când se ucid iubiri”. Ambiguitatea atinge cote paroxistice: „Iar mirele e altul”, spre stupoarea asistentei, complacuta în desfatari bahice: „- Hai sa mai bem cinstiti meseni!/Îndeamna Ura si Pacatul”.

Rostirea poetica mixeaza prozaismul, oralitatea, („Cata”, „la pânda”, „ma-mbie”, „de prisos”), fara a glisa în desuetudine, caci în secunda urmatoare creatorul arunca navodul în ape metaforico-simbolice. Respingând situatiile confuze, Areopagul enunta verdictul: „- Sa piara!” (Mirele initial – n.n.). Un altul multiplicat îsi revendica trofeul feminitatii, pe cai agresive: „Sticleste lama de cutit/Nesabuinta iat-o vine” p.13. Fericirea filtrata prin eros sângeros („- Ati ucis… un glas/Zbor de inima pura…”), cu excluderea rivalului, dureaza cât o pânza de paianjen. În partea finala, se amalgameaza deliberat fâlfâiri eminesciene („A fost odata ca-n povesti”) cu cele labisiene („La ceas nepotrivit”, p.14, „Si-as vrea sa plâng”), bulversând înca o data orizontul de asteptare al cititorului…

Înlaturând crusta erotica, esti întâmpinat de o constelatie de simboluri decriptate în diferite coduri – neoromantic, neomodern -, purtatoare ale sigiliului artisticitatii, talmacind, teza ca Artistul (mirele 2) ar trebui sa se dezica de eul social (mirele 1), spre a se logodi cu Poezia (emotiva, lacrimogena mireasa), eveniment cu reactii diferite, la doua paliere: al nuntasilor (cititorilor obisnuiti) si al zeilor (criticilor literari), influentabili si ei, nu o data, de aparente.

Catharsisul nu s-a demonetizat!

Nunta neagra reprezinta, de buna seama, o placheta (tradusa în 5 limbi de referinta) de luat în considerare!

Iulian BITOLEANU

15 august 2011

Circ si credinta

On By nelursIn Bible, Christian PerspectiveLeave a comment

Andrei CIOBANU

In Evenimentul zilei gasim chiar aceste cuvinte intr-unul din articolele sale:

 

Manastirea Nicula, circ si credinta: dupa turul bisericii în genunchi, pelerinii s-au batut pe sarmale

Va rataciti, pentru ca nu cunoasteti Scriptura!

Preotii ortodocsi, dar si invataceii acestora, marea masa de români „ortodocsi”- ca si cei catolici de altfel -, au multe conceptii nebiblice.

[pullquote] Daca tu nu intelegi, asta nu inseamna ca nu intelege nimeni.

Dorel SCHOR [/pullquote]

 

Insasi sarbatoarea din 15 august nu are temei biblic, si ma refer in principal la modul lor de manifestare si la doctrina pe care o promoveaza. La fel se intâmpla si in 8 septembrie.

Isus Christos vorbindu-le Saducheilor, celor care nu cred in inviere, le-a dat aceste cuvinte de invatatura, care ne sunt de mare folos si noua azi:

<Isus le-a zis: „Oare nu va rataciti voi, din pricina ca nu pricepeti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?”> (Marcu 12, 24)

Si aceste cuvinte le luam pentru noi, fiecare.   [pullquote]Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvântul lui Dumnezeu, asa ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad.

Epistola catre Evrei, 11:3[/pullquote]

Oare nu va rataciti?

De ce?  Pentru ca nu pricepeti Scripturile (Biblia) si nici  puterea lui Dumnezeu! Priceperea vine prin credinta, acea credinta data sfintilor odata pentru totdeauna (Epistola lui Iuda, 3).

Imi aduc aminte ca un tânar „profesor” de yoga, instalat la cârma lectiilor teoretice si practice, unul Radu din Bistrita, cu o facultate (tehnica) absolvita la Iasi cam prin 1989, care a decedat de foarte tânar, dupa cca 10…15 ani de „activitate”, a avut grija sa spuna de la prima lectie cu noii sai cursanti ca si el e crestin! Profesor de yoga-practicant, crestin! O mare pacaleala, a lui personala, apoi a celorlalti! Da, tinea si el aceste sarbatori.

Ce vreau insa sa zic e ca profesorul Radu spunea des cursantilor: Sa cititi zilnic o Scriptura (din Scripturi). Pentru el „scriptura” insemna scrierile vechi, Biblia, scrierile indiene (Vedele, Upanisadele etc). Puteti sa credeti asa ceva?

Cine nu cunoaste Biblia, nu avea cum sa-si dea seama de marea aberatie si pretentie in spusele lui Radu.

Biserica Ortodoxa, prin profesori si teologi, prin slujitorii bisericilor, promoveaza generic „Scriptura”, cu trimitere la Biblie si la sfânta traditie!

Situatie care e oarecum asemanatoare, deoarece asa zisa sfânta traditie, numai sfânta nu e, deoarece a fost adaugata ulterior, de oameni, nefiind o „Lucrare” canonica, asa cum s-a stabilit despre cele 66 de carti care compun Sfânta Scriptura-Biblia. Adevarata Sfanta Traditie e cartea Faptele apostolilor din componenta Bibliei care arata care au fost faptele apostolilor, cum au gandit si cum au slujit ei.

Cititi Prefata la Biblia iesita in acesti ani sub indrumarea marelui carturar si teolog Batolomeu Anania- unde e explicata aceasta problema, 66 de carti canonice, iar B.Ortodoxa le-a adaugat si pe celelalte vreo 15, numite de domnia sa „carti bune de citit”.

Daca ati cunoaste BIBLIA, si invatatura care trebuie luata din ea, si Scriptura-Biblia nu poate fi desfiintata (Isus a spus: – si Scriptura nu poate fi desfiintata –, Evanghelia dupa Ioan, 10.35), ati sti tot ce e scris despre Fecioara Maria. Tot. Dar nimic peste ce este scris in Biblie.

Domnul Isus, El Insusi, când S-a confruntat cu satana (Matei, 4) i-a raspuns in trei rânduri: „Este scris…”. Si noi raspundem afirmatiilor nebiblice pe care le folosesc si pe care se sprijina teologia ortodoxa, cu ceea ce este scris si afirmat de cuvântul biblic.

Cu privire la Fecioara Maria este adevarat tot ce e scris in Biblie, ca a fost fecioara, plina de multe calitati si virtuti, ori câte am dori sa ne inchipuim ca le-ar fi avut. Ca a fost cuminte si ascultatoare de parinti si de Dumnezeu.

Sa vedem insa exact ce spune Evanghelia dupa Luca, despre Fecioara Maria:

1.28 „Îngerul a intrat la ea si a zis: „Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântata esti tu între femei!”

1.30 Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie; caci ai capatat îndurare înaintea lui Dumnezeu.

1.31 Si iata ca vei ramâne însarcinata si vei naste un Fiu, caruia Îi vei pune numele Isus.

1.32 El va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; si Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatalui Sau David.

1.33 Va împarati peste casa lui Iacov în veci, si Împaratia Lui nu va avea sfârsit.”

Ingerul ii spune „Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântata esti tu intre femei! …

In acest verset, as vrea sa pun lumina pe faptul ca i s-a facut mare har din partea lui Dumnezeu (mântuirea este prin har si credinta), avea si ea mare nevoie de har, de iertare si de curatire divina:

„Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea care este în Hristos Isus.” (Epistola catre Romani, 3:23-24).

Singurul om fara de pacat a fost Omul Isus Christos.

David o spune generic intr-unul din Psalmi (50 sau 51): „Caci in pacat m-a zamislit mama mea.”. E vorba de pacatul adamic, in care se afla intreaga omenire.

Apoi, Domnul este cu ea si ea e  binecuvântata esti tu intre femei! Maria e binecuvântata intre femei. Fara comentarii.

Apoi i se spune: „Nu te teme, Marie; caci ai capatat îndurare înaintea lui Dumnezeu.

Observati ca citim: “… Îi vei pune numele Isus. El va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; si Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatalui Sau David.” nu va fi chemat-numit fiul ei, al Mariei, ci va fi chemat Fiul Celui Preainalt (Fiul lui Dumnezeu). Care e accentul pus?

Dumnezeu (Tatal) e din vesnicie, asa cum si Fiul (Dumnezeu) e tot din vesnicie, El fiind mester zidar in crearea Universului (Proverbe, 8), ca si Duhul Sfant de altfel.

Domnul Isus, Dumnezeu vesnic, a coborât pe pamânt luând chip de om (nascut prin fecioara Maria, un vas care a primit mare har si indurare de la Dumnezeu) ca sa faca lucrarea Sa de la Cruce pentru rascumpararea omului din pacat.

Pentru Maria a fost o foarte mare onoare, o putem lauda cât dorim de mult, o putem numi „fericita” sau „binecuvantata”, asa cum ne invata Scriptura.

Sa vedem inca un cuvânt foarte expresiv pentru cei care vor sa vada lumina adevarului, scris tot de apostolul si evanghelistul Luca:

„Când au ajuns acasa, s-au suit în odaia de sus, unde stateau de obicei. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelotul si Iuda, fiul lui Iacov. Toti acestia staruiau cu un cuget în rugaciune si în cereri, împreuna cu femeile si cu Maria, mama lui Isus, si cu fratii Lui.” (Faptele apostolilor, 1:13-14).

De ce staruia si ea in rugaciune alaturi de apostolii Domnului si de ucenici? Biserica e zidita pe invatatura apostolilor!

Si pentru ca si Maria era impreuna cu femeile, printre ele, in mijlocul lor, pomenirea lor in versetele mentionate, facându-se mai la urma, dupa apostolii Domnului !!!

Nu poate nimeni sa-i scada cu nimic din meritele Fecioarei Maria- mama lui Isus, asa cum nimeni nu poate sa-i sporeasca cumva meritele peste ce este scris, peste ceea ce este cu adevarat in ochii lui Dumnezeu.

„Petru si apostolii ceilalti, drept raspuns, i-au zis: „Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu decât de oameni!” (Faptele apostolilor, 5:29).

Fecioara Maria nu a dat invatatura, nu ne-a venit invatatura scripturala prin ea.  Cel mai probabil e ca a fost o mama exemplara, in toate privintele. Dar poate nu e lipsit de noima sa vedem ca mamele nu se afirma si ele impreuna cu fiii, pentru meritele lor. Sunt pomenite, pe scurt, asa cum gasim in orice genealogie. Oamenii, insa, exagereaza in unele cazuri. Cum a fost cu Elena, mama imparatului Constantin, si cu Fecioara Maria, exagerarile mergand in mai multe planuri si directii.

Dumnezeu a spus prin apostolul: „femeii nu-i dau voie sa invete pe altii”.

Adventistii au o asa zisa invatatura (mai importanta decât Biblia) venita printr-o femeie! Erorile intra si stau gata sa intre si in doctrina cultelor neoprotestante daca nu se cauta sa ramâna doar la ceea ce este scris.

Scrierile lui Ellen White sunt privite ca infailibile. Insa conform 2 Tim. 3:16-17, Biblia este suficienta, sa duca în cer, sa-l echipeze pe omul lui Dumnezeu pentru orice lucrare buna. Dar doamna White adauga scrierile ei la Biblie, de fapt înconjurând Scripturile cu scrierile ei. Pentru Ellen White, Biblia si scrierile ei rezolva toate cazurile, nu doar Biblia singura. Asa cum pt. Ortodoxie exista asa zisa sfanta traditie.

Ortodocsii si catolicii au adaugat si ei la doctrina lor, invataturi omenesti, incalcând teologia divina:

„Femeia sa învete în tacere, cu toata supunerea. Femeii nu-i dau voie sa învete pe altii, nici sa se ridice mai presus de barbat, ci sa stea în tacere.” (1 Timotei, 2.11-12).

In Ioan, la Nunta din Cana, exista acest cuvânt : „Când s-a ispravit vinul, mama lui Isus I-a zis: „Nu mai au vin.” Isus i-a raspuns: „Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit înca ceasul.” Mama Lui a zis slugilor: „Sa faceti orice va va zice.” (Ioan, 2.2-4)

Observati ca atunci când Maria i se adreseaza Domnului, El ii raspunde de-a dreptul asa: „Femeie”, iar ea spune slugilor (de ce nu si noua?): „Sa faceti orice va va zice El.”

 „Caci este un singur Dumnezeu si este un singur mijlocitor între Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos …” (1Timotei, 2.5)

„Si, daca cineva nu întelege, sa nu înteleaga!” ( 1 Corinteni, 14:38)

„Numai lui Dumnezeu sa -I te inchini si sa-I dai slava!” Cele 10 porunci)

Toata Gloria, tot creditul, Inchinaciunea si Lauda si Multumirea, Sa-i fie aduse acum si in veci de veci, Singurului Dumnezeu, Creatorului si Mântuitorului nostru! Slavit sa-I fie Numele! Aleluia.

O TARA NORMALA

On By nelursIn Life and HealthLeave a comment

 

  • Cind vorbim despre libertate? In timpul liber…

  • Sotia mi-e si scumpa, dar si costisitoare.

  • Pentru un moral sanatos, inarmeaza-te cu o doza de scepticism.

  • Poporul e la fel peste tot, diferenta intre tari o fac elitele…Un popor fara elite este o populatie (Nae Cernaianu).

  • Sfintenie si desfiintenie.

  • Traim intr-o tara normala. Pacat numai ca printre noi sint asa de multi nebuni.

  • Felicitari pentru ca gandesti ca mine..!

  • Curat ca lacrima de mama vitrega (expresie).

  • L-a aruncat maica-sa de doua ori in sus, dar l-a prins numai o data (Liviu Marcu).

  • Libertatea depinde de distanta dintre bariere.

  • Niciodata nu e vremea de spus adevarul ?!

  • Ultima camase nu are buzunare (folclor, totusi).

  • Nimic nu se pierde, totul se rataceste (Lydia Elron).

  • Am fost punctual si ordonat toata viata…Nu mai pot!!

  • Un dusman bun trebuie pastrat cu mare grija.

  • Exista si viata dupa viata…

  • Multi te considera inteligent daca nu esti de tot timpit (Vlad Nicolau).

  • Daca tu nu intelegi, asta nu inseamna ca nu intelege nimeni.DOREL SCHOR

  • Batrina fata mare, Europa.

  • Sunt intrebari la care raspunsul este fie evaziv, fie minciuna sfruntata (Andrei Bacalu).

  • Iubiri multilateral dezvoltate.

  • Confunda tabla inmultirii cu tabla zincata (folclor industrial).

  • E obligatoriu in numele libertatii !!

  • Oamenii se impart in doua categorii: unii care se cred de neinlocuit si ceilalti care ii inlocuiesc….

DOREL SCHOR

Filosofia CREDINTEI

On By nelursIn poetryLeave a comment

(dupa S.K.)

Lui Florin Iovin,

Un paradox! mereu fara de graba

Asculta sceptic si apoi intreaba.

Traieste-un perpetum viata-n alergare,

Dispus intodeauna la vorba si cantare

Credinta-i infinita resemnare,
In fata imposibilului ce-l  doresti.
Un pardox absurd prin care,
Astepti apoi dorinta s-o-mplinesti.

Credinta este risc necunoscut,
Singura Cale  satisfacatoare.
Singuratate si tacere-n absolut
Prin flecareala lumii pieritoare.

Credinta e sa te instrainezi de clipa
Ca vesnicia  sa o dobandesti.
Credinta e sminteala fericita,
Ce frange logica acelor pamantesti.

Credinta-i pasiune glorioasa
E libertate si curaj smerit.
O adiere parca de angoasa
Ce-apuca Absolutul daruit.

Credinta-i trecere in asteptare
E un mistere adanc si greu.
Invaluirea ce transpare
Surasul Unicului  Dumnezeu.

Florian Guler

http://desculti.blogspot.com/ 

 

VIOREL VINTILA– ROMÂNAS LA SAN FRANCISCO

On By nelursIn literatureLeave a comment

Al Florin TENE

 

Cartea de eseuri, comentarii si interviuri, intitulata sugestiv „Românas la San Francisco”“, aparuta la editura ANAMAROL, Bucuresti, 2011, semnata de Viorel Vintila, proaspat membru al Ligii Scriitorilor, ne reveleaza un scriitor dotat cu simtul observatiei, al ironiei, autoironiei fine si dornic de cunoastere.

Înca din „Cuvânt înainte” autorul ne introduce în tainele sale privind activitatea sa jurnalistica, în modul de a fi patruns în lumea revistelor virtuale cu ajutorul generosului scriitor George Roca, de asemenea, membru al Ligii Scriitorilor Români.

Cartea structurata în capitolele: „De prin State…adunate”, „Interviuri”, „Diana si tati”, „Atitudini” si „Gânduri, opinii, reflectii” se constituie într-un corpus unitar compus dintr-un evantai de secvente ce oglindesc atât opiniile autorului fata de unele evenimente, întâmplari, dar si discutii cu anumite personalitati artistice cuprinse în interviuri ce scot în evidenta plastic si sugestiv personalitatea celui abordat. Remarcam opiniile pertinente, chiar obiective, despre etimologia unor cuvinte, si la obiect fata de unele caractere, obiceiuri de la noi, dar si din State.

Cartea contureaza modele si întâmplari, inclusiv raportul autorului cu lumea cu care a tangentiat, – afirma solutii, implicându-si cititorul într-un act de lectura instructiv si informativ. Miezul acestui volum fiind receptarea societatii omenesti, cu întregul evantai de reverberatii asupra lumii cu mentalitatile, obiceiurile si evenimentele ei. Autorul are suficienta înzestrare pentru speculatia si analiza unor termene si comportamente, cum ar fi: fita si mai ales când explica semnificatia cocalarului ce a devenit un modus vivendi si la care „destul de multi aspira”.

Interesant si bine documentat este în foiletonul despre originea tiganilor, exemplificând cu ceea ce spunea John Samson care „gaseste originea triburilor rome în nord-vestul Indiei determinând dupa cercetarea idiomului ca stramosi apropiati ai limbii romani (tiganeasca) limbile singhaleza, marathi, sindhi, Punjabi, dardica si pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de bastinasi)”.

Revenind la primul capitol al carti pot spune ca autorul este un prozator înzestrat, având calitatile unuia care practica cu talent schita literara, aici intrând întâmplarile povestite cu o fina ironie de la hotel sau mall. Chiar si atunci când critica, Viorel Vintila este un melancolic, fiinta lui fiind o himera îmbracata în zale, un duh ironic care mânuieste din umbra condeiul bine ascutit.

Amintirile povestite fetitei sale Diana, sunt de un romantism rascolitor, având capacitatea de a prinde în fraze cursive miscarea interioara a întâmplarilor, dinamica eului copilului de atunci, perspectiva imaginarului, universul sensibil al copilariei. Practic textele pun în oglinda copilaria lui Tati si al Dianei.

Chiar interviurile cu artisti renumiti cum ar fi Florian Pitis, Gheorghe Ghiorghiu, Gabriel Dorobantu, Mihai Constantinescu, fetele de la Bambi ( Raluca si Denisa), Trupa Autentic, Ileana Sipoteanu, cântareata si sotia compozitorului Dumitru Lupu sunt, practic, secvente ale unei istorii ale Artelor Românesti din diaspora.

Capitolul intitulat „Gânduri, opinii, reflectii” cuprinde si disertatii ce vibreaza pe un diapazon al cunoasterii, facând aluzie la personalitatile Fanus Neagu, Adrian Paunescu si Dobrin vis-à-vis de presa din România, inclusiv analize si investigatii despre Facebook, noul drog virtual, noua limba româna-englezeasca-mesengerista, criza, perlele de la bac, Vali si Dragobete, superstitii, obiceiuri, toate formând un întreg al opiniilor unui talent genuin dublat de un observator vigil.

Cartea lui Viorel Vintila îmi aduce aminte de a ce scris Nietzsche în „Nasterea tragediei”: „Astfel, acest abis de uitare desparte lumea realitatii cotidiene de cea dionisiaca. Îndata ce acea realitate cotidiana reapare în constiinta, ea provoaca dezgust: rolul acestor stari sufletesti este un sentiment ascetic care neaga vointa Sub acest unghi, omul dionisiac prezinta oarecare asemanare cu Hamlet: amândoi au aruncat odata o privire cuprinzatoare în esenta lucrurilor; au ajuns la cunoastere si le este scârba de actiune; caci actiunea lor nu poate schimba întru nimic esenta vesnica a lucrurilor; li se pare ridicol sau uimitor sa li se ceara ca lumea, care a iesit din tâtâni, sa fie pusa la locul ei. Cunoasterea ucide actiunea”. La care adaug aprecierea ca… vad în Viorel Vintila un viitor prozator de succes.

Al Florin TENE

Cluj-Napoca

15 august 2011