Cu Mihail Eminescu si Mihai Voda Viteazul in Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului

On November 10, 2010 By nelursIn Christian Perspective, DevotionalLeave a comment

Incercati si dvs. si nu veti mai fi singuri

In orice lucrare ne-ar fi trupul, sufletul sa ne fie intru caldura sufleteasca a inimii, intru rugaciune, intru starea de iubire si mila fata de semenii nostri. Mila fara iubire si iubire fara mila nu exista. In felul acesta izvorul bucuriilor va fi mereu in sufletul nostru. Dintru aceasta stare sufleteasca va scriem, deci, rugandu-va frumos sa cititi pana la capat si va promitem ca veti descoperi orizonturi spirituale de intalnire si conlucrare, dintre bunii si strabunii nostri si noi cei de azi. Ca toti suntem vii! Si nu veti mai fi singuri!
Prea multi romani cu multa carte si nu numai ei, nu reusesc sa iasa din letargie, din insingurare. Vina este in noi insine. Unde nu este disponibilitate pentru ceilalti, unde nu exista dorul ce ne leaga pe toti cei din lumea aceasta, intre noi, dar si cu cei din lumea mosilor si stramosilor, nu exista bucuria de a te darui fara nici o recompensa, fie ca ai unele posibilitati materiale-financiare, fie ca nu le ai.
Ne-am instraint de Mihail Eminescu, de Mihai Viteazul, de Sfantul Oprea Miclaus, de Horea din Albac (Vasile Ursu Nicola), de Avram Iancu, de Decebal, Burebista, Zaulmos (Zalmoxis), de Fat–Frumos, Ileana Cosanzeana, de comoara multimilenara a basmelor si doinelor noastre, ne-am instrainat de Tudor Vladimirescu si de multi, multi altii, in felul acesta ajungand instrainati unii de altii. Vina nu poate fi cautata sau invocata in alta parte. Ea este in noi insine.
Ne-am instrainat unii de altii, desi facem parte din aceeasi familie, a dacilor (Noi, Dacii, suntem Noi, Romanii!). Daca nu ne iubim familia la modul deplin, daca nu-i iubim la modul deplin pe romani, asa cum suntem, buni, rai, cu suflete sanatoase sau in dificultate, destramarea familiei continua. Destramare ca efect al vietuirii noastre vinovate, iresponsabile. Unde izvorul iubirii este oprit, nu exista familie, ci indivizi de rasul altor neamuri, pe fata sau intrascuns.
Noi, in vara aceasta am fost pelerini pe la sufletele oamenilor, cu precadere in triunghiul Cluj-Napoca, Turda, Albac. Din biserica in biserica. In comuniune duhovniceasca cu cei din viata aceasta si cu cei din inimile noastre, plecati la Domnul.
Va rugam frumos sa nu va grabiti sa va formulati opiniile acum, ci la sfarsit.

Slujba de pomenire pentru marii iubitori de neam,
cuprinsi in romanul Valea Hasdatii,
roman al Unirii de la 1 Decembrie 1918:
Mihail Eminescu, Mihai Viteazu, Menumorut voivod, Gelu voivod, Glad voivod, Bogdan voivod, Dragos voivod, Samul Micu Klein episcop,
Vasile Ursu Nicola (Horea din Albac), Avram Iancu, Ion si Vasile, din Ciurila, tribuni ai lui Avram Iancu, Andrei Muresanu, Ion Ratiu memorandistul, Vasile Lucaciu preot, Ion Mota, Iuliu Maniu
si pentru parintii nostri,Gavrila,Crucita, Tanase,Victoria,
Cu toti mosii si stramosii,
Cu tot neamul lor cel adormit!
Slujba de pomenire la solicitarea Societatii Culturale Bucuresti-Chisinau
si a Fundatiei Deceneu pentru Caritate si Cultura, prin Gheorghe Gavrila si
Maria Copil.
Slujbele de pomenire au avut loc la Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, la Manastrirea Schimbarea la Fata-Petridul de Sus, in Agris, la Manastrirea Mihai Voda, in Turda, Baisoara, Iara, Filea de Sus, Filea de Jos, Salicea, Prunis, sutu, Campeni, in Albac la Manastirea Sfantul Ilie si la Biserica parohiala, in Alba Iulia, la Arhiepiscopia Ortodoxa-in Catedrala Reintregirii.
in Biseica otodoxa din Iara, alaturi de preotii ortodocsi, a slujit si un parinte unit (greco-catolic).
Acesta activitate duhovniceasca, liturgica, se desfasoara in continuare, fara noi, fiind preluata si de alte localitati din Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Se reveleaza in toata complexitatea ei duhovniceasca si culturala. Suntem in randuiala Bisericii Ortodoxe Romane, biserica ce vegheaza activ la unitatea de neam si la dainuirea acestuia, intru lumina mantuitoare a divinitatii. Unitate si solidaritate intre noi, cei de azi, dar si cu cei din viata nevazuta. Slujbele de pomenire pot sa fie si o ocazie de activare la zi, in memeoria noastra, a profilului spiritual al celor pomeniti, a faptelor acestora, prin cateva cuvinte despre cei pomeniti, sau, la alegere. Despre Mihail Eminescu? Se pot recita, sau citi unele poezii, sau fragmente din proza. Se pot da celor prezenti copii xerox din creatiile lui Eminescu. Slujba de pomenire poate fi urmata de un cerc de lectura, la casa parohiala, sau acasa la cineva, la cel care a solicitat si s-a ingrijit de cele necesarre pentru acest parastas, sau la unul din cei care s-au unit pentru acest parastas. Mihai Viteazul? Prezenta lui Mihai Viteazul, cu uriasa sa capacitate unificatoare, ca la Eminescu si nu numai, cu dinamica Unirii, pana in ceasul implinirii ei, in 1918, la Alba Iulia, nu trebuie sa lipseasca din memoria romanilor, mereu actualizata, fiind, in continuare, prezenta vie, dinamica, in procesul inevitabil al Reintregirii Romaniei. si Eminescu. Trebuie sa stim, sa intelegem ca marii iubitori de neam, mosii si stramosii nostri, sunt activi si pe planul actual al vietuirii noastre ca neam.
Ceea ce am dorit noi a insemnat o trezire la viata, o tresarire sufleteasca a celor in mijlocul carora ne-am aflat. Au inteles ca pelerinajul nostru sufletesc are un rost determinativ, ei insisi sa alcatuiasca liste pentru pomeniri, dupa cugetul si inima lor, la care sa adauge pe raposatii din familiile lor. E o cale a trairii in bucuria adunarii noastre din instrainarea unora fata de altii, in caldura familiei noastre, dar si a familiei largite, a tuturor romanilor. Sentimentul acesta sufletesc ne intareste, ne fortifica, ne scoate din tristete si din lipsa de orizont, Ne regasim sanatatea sufleteasca. O stare de constienizare, de responsabilitate, in sensul ca fiecare dintre noi sa pastram aceasta stare sufleteasca si sa participam la oficierea liturgica, la activitatile care urmeaza si sa stim mai mult despre cei pomeniti, sa le cumparam cartile, sa le avem in biblioteca noastra. in felul acesta vom beneficia de o crestere launtrica , vom avea o veghe pastratoare de neam. Sa fim selectivi cu buna stiinta la ce cumparam si introducem in casa. Daca nu avem cartile indentitatii noastre nationale, suntem ca o casa fara fundatie, ca un acoperis fara pereti.
Inchei, rugandu-va frumos sa fiti cu luare aminte. Unirea din 1918 a inceput in Basarabia si Bucovina si a fost finalizata la 1 Decembrie 1918, prin integrarea Ardealului in fiinta neamului, impreuna constituind statul national unitar roman. Stim cu totii cum comemoram la 27 Martie, in fiecare an, Unirea Basarabiei cu Patria-Mama, Romania. Eforturi de mobilizare, de inchirieri de sali, etc. si cu toate acestea lipseste ceva, fara de care actualizarea nu este vie, dinamica, cu rodirea de asteptat. Reintregirea Romaniei. I-am uitat pe cei 86 de deputati, din Sfatul tarii de la Chisinau, care, iubind mai mult familia romanilor decat propria viata, au votat Unirea cu Romania. Sa-i pomenim la parastase si pe acestia.
Noi, toti, dainuim in eternitate ca suflete (mintea si inima), ca trupuri spirituale. Prin pomenirea liturgica a mosilor si stramosilor nostri, prin rugaciunile noastre si prin celelalte activitati publice, prin biblioteca personala, ii aducem in sufletele noastre la nivelul constientizarii rolului lor in dainuirea neamului, in felul acesta viata noastra este mai eficienta in sensul implinirii idealurilor sfinte reintregitoare de tara si de pastrare a unitatii de neam. si viata noastra de zi cu zi este alta, mai sigura, mai imuni in fata greutatilor si incercarilor prin care trecem. Sa fim, prin viata de zi cu zi, in lumea nepieritoare, in lumea luminilor si a bucuriilor eterne. (Mai tare decat piatra si decat diamantul, sufletul este cea mai uriasa forta din Cosmos, pe care nici moartea nu este in stare s-o rapuna, IPS Bartolomeu Anania,
1 Decembrie 1918-Sarbatoarea sufletului romanesc)
Unirea Basarabiei cu Romania
Rezultatul votului: 86 pentru, 3 impotriva, 36 de abtineri, 13 deputati fiind absenti. Citirea rezultatului a fost insotita de aplauze furtunoase si strigate entuziaste „Traiasca Unirea cu Romania!”
27 Martie 1918. Chisinau.Votarea Unirii, in Sfatul tarii.
Au votat pentru Unire: Nicolae Alexandri, Elena Alistar, Ion Buzdugan, Ilarion Buiuc, Constantin Bivol, Ignatie Budisteanu, Teodor Birca, Nicolae Bosie-Codreanu, stefan Botnarciuc, Gheorghe Buruiana, Teodosie Birca, Vladimir Bogos, Vladimir Budescu, Alexandru Baltag, Ion Valuta, Nicolae Grosu, Vasile Gafencu, Simeon Galitchi, Vasile Ghentul, Andrei Gaina, Alexandru Groapa, Dimitrie Dragomir, Felix Dudchievicz, Dimitrie Dron, Boris Epure, Pantelimon Erhan, Vitalie Zubac, Ion Ignatiuc, Ion Inculet, Teofil Ioncu, Anton Crihan, Ion Creanga, Afanasie Chiriac, Dimitrie Caraus,
Ion Corduneanu, Grigorie Cazacliu, Anton Caraiman, Pavel Cocarla, Ion Costin, Vladimir Ciorescu, Grigorie Cazacliu, Vladimir Cazacliu, Vasile Lascu, Nicolae Mamaliga, Mihail Minciuna, Anatolie Moraru, Alexandru Moraru, Dimitrie Marta, Gheorghe Mare, Mihail Maculetchi, Dimitrie Marghitan, Teodor Neaga, Gheorghe Nastas, Constantin Osoian, Gherman Pintea, Vasile Mandrescu, Ion Pelivan, Efimie Palii, Ion Pascaluta, Petru Picior-Mare, Elefterie Siniclie, Nicolae Suruceanu, Timofte Silitari, Chiril Sberea, Nicolae Sacara, Andrei Scobioala, Chiril Spinei, Gheorghe Stavro, Teodor Suruceanu, Gheorghe Tudor, Ion Tudose, Grigore Turcuman, Teodor Uncu, Pantelimon Halipa, Teodor Herta, Leonida turcan, Vasile tantu, Nicolae Cernauteanu, Nicolae Ciornei, Vasile Cijevschi, Vasile Cerescu, Nicolae Cernof, Nicolae Soltuz, Constantin Stere, Zamfir Munteanu, Iacov Sucevan.
Declaratia de Unire
„In numele poporului Basarabiei, Sfatul tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei Romania.
Traiasca unirea Basarabiei cu Romania de-a pururi si totdeauna!
Presedintele Sfatului tarii, Ion Inculet; Vice-presedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului tarii I. Buzdugan”
Unirea Bucovinei cu Romania, 14/27 octombrie 1918
Aveti in continuare o parte din numele celor vrednici de pomenire:
Sextil Puscariu, Dionisie Bejan, Doru Popovici, Vasile Bodnarescu,
Radu Sbierea, L[aurentie] Tomoioaga, Ion Nistor.
Marea adunare a romanilor din provincia Bucovina, din 14/27 octombrie 1918, voteaza, in unanimitate, pentru Unire.
Declaratia de Unire a Bucovinei cu Romania
“Congresul General al Bucovinei intrunit azi, joi in 15/28 noiembrie 1918 in sala sinodala din Cernauti, considera ca: de la fundarea Principatelor Romane, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei si Cernautilor, a facut pururea parte din Moldova, care in jurul ei s-a inchegat ca stat; ca in cuprinsul hotarelor acestei tari se gaseste vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnitele domnesti de la Radauti, Putna si Sucevita, precum si multe alte urme si amintiri scumpe din trecutul Moldovei; ca fii acestei tari, umar la umar cu fratii lor din Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori au aparat de-a lungul veacurilor fiinta neamului lor impotriva tuturor incalcarilor din afara si a cotropirei pagane; ca in 1774 prin viclesug Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila alipita coroanei habsburgilor; ca 144 de ani poporul bucovinean a indurat suferintele unei ocarmuiri straine, care ii nesocotea drepturile nationale si care prin strambatati si persecutii cauta sa-si instraineze firea si sa-l invrajbeasca cu celelalte neamuri cu cari el voieste sa traiasca ca frate; ca in scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca niste mucenici pe toate campurile de bataie din Europa sub steag strain pentru mentinerea, slava si marirea asupritorilor lor si ca ei drept rasplata aveau sa indure micsorarea drepturilor mostenite, isgonirea limbei lor din viata publica, din scoala si chiar din biserica; ca in acelasi timp poporul bastinas a fost impiedicat sistematic de a se folosi de bogatiile si izvoarele de castig ale acestei tari, si despoiat in mare parte de vechea sa mostenire; dara ca cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nadejdea ca ceasul mantuirii, asteptat cu atata dor si suferinta va sosi, si ca mostenirea lor strabuna, taiata prin granite nelegiuite, se va reintregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui stefan, si ca au nutrit vecinic credinta ca marele vis al neamului se va infaptui prin unirea tuturor tarilor romane dintre Nistru si Tisa intr-un stat national unitar; constata ca ceasul acesta mare a sunat!
Astazi, cand dupa sfortari si jertfe uriase din partea Romaniei si a puternicilor si nobililor ei aliati s-a intronat in lume principiile de drept si umanitate pentru toate neamurile si cand in urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungara s-a zguduit din temeliile ei si s-a prabusit, si toate neamurile incatusate in cuprinsul ei si-au castigat dreptul de libera hotarare de sine, cel dintaiu gand al Bucovinei desrobite se indreapta catre regatul Romaniei, de care intotdeauna am legat nadejdea desrobirii noastre.
Drept aceea
Noi,
Congresul general al Bucovinei,
intrupand suprema putere a tarii si fiind investit singur cu puterile legiuitoare,
in numele Suveranitatii nationale,
Hotaram:
Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei in vechile ei hotare pana la Ceremus, Colacin si Nistru, cu regatul Romaniei”.
Toti delegatii au votat pentru Unire: 74 de romani, 7 germani, 6 polonezi, 13 ruteni si 5 deputati de drept.
in incheiere va rog, iar, faceti slujbe de pomenire-parastase-pentru cei care va indemna inima si cugetul dvs. Nu-i lasati nepomeniti pe cei din locurile natale sau din cele in care va duceti traiul. Biserica va sta la dispozitie, oamenii din biserica va asteapta, aveti toate conditiile intrunite.
Pelerini cu slujbe de pomenire prin Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului,
Societatea Culturala Bucuresti-Chisinau
Fundatia Deceneu pentru Caritate si Cultura
Gheorghe Gavrila Copil, presedinte
Maria Copil, vicepresedinte

O parte din activitatile din ultimii ani,
(http://www.noidacii.ro/Noi%20Dacii%20nr.17/SCBC%20SI%20FD.pdf
Din cei precedenti,
Societatea Culturala Bucuresti-Chisinau (Gheorghe Gavrila Copil, Romane, teatru, studii, articole, http://www.noidacii.ro )

Tratatul “mosit” de Teodor Baconschi si Vladimir Filat

On November 10, 2010 By nelursIn MinistryLeave a comment

P R O T E S T
Pornind de la faptul ca, in urma Pactului Ribbentrop-Molotov, la 1940 Moscova n-a acaparat un teritoriu numit Republica Moldova, ci una din cele zece provincii romanesti, numita Basarabia, protestam si condamnam cu tarie antinationalul tratat privind nefireasca si impusa frontiera dintre Romania si aberanta Republica Moldova, tratat “mosit” cu naivitate, de Teodor Baconschi si Vladimir Filat!
Romanii de pe cele 2 maluri ale Prutului, dezbinati cu forta armata de Stalin, sunt datori sa redevina ceea ce au fost: o natiune demna de numele
ce-l poarta, cu capitala la Bucuresti.
Actul Final de la Helsinki din 1975 privind pretinsa inviolabilitate a granitelor de dupa cel de-al doilea razboi mondial, ni s-ar putea replica!…
Sa fim seriosi! Unde este fosta Uniune Sovietica? Unde este fosta Republica Germana zis Democrata? Unde este Jugoslavia lui Tito?…
E timpul, in pofida “atotstiutoarei” Uniuni Europene cu mult laudatul ei “Schegen”, ca guvernantii bucuresteni sa renunte la logica sucita prin care li se inoculeaza celor multi si neinitiati neadevarul ca, chipurile, Noua Sulita lui Petru Rares, Cristinestii lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Cernautii lui Aron Pumnul, Storoijinetul lui Iancu Flondor, Herta lui Gheorhe Asachi, Izmailul Maresalului Averescu, bratul Chilia si Insula serpilor ar fi (!) teritorii… ucrainene!
E timpul sa ne trezim din amorteala noastra nationala si sa redevenim ceea ce suntem de cand lumea, toti cei dintre Nistru, Tisa, Dunare si Marea Neagra: r o m a n i !

Asociatia Mondiala “Pro Basarabia si Bucovina”, Uniunea Nationala “Vatra Romaneasca”, Liga pentru combaterea antiromanismului, Revista Noi, Dacii!, Asociatia “Tara Noastra”, Fundatia Deceneu pentru Caritate si Cultura, Societatea Culturala Bucuresti-Chisinau

Bucuresti, 8 Noiembrie 2010

Organizeaza expozitia de fotografie si carte documentara intitulata: "REGINA MARIA SI BALCIK"

On November 10, 2010 By nelursIn Media, News, RomaniaLeave a comment

Comunicat :

BIBLIOTECA « V.A.URECHIA » GALATI

CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI

CONSILIUL JUDETEAN GALATI

Organizeaza expozitia de fotografie si carte documentara intitulata: “REGINA MARIA SI BALCIK”

– 135 de ani de la nasterea Reginei Maria –

Majestatea Sa Maria, Regina a Romaniei, Principesa a Romaniei, Principesa de Edinburg si de Saxa Coburg si Gotha a trait in perioada: 29 octombrie 1875, Eastwell Park , Kent , Anglia — d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul Romaniei.

Nascuta Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg si Gotha, a fost mare printesa a Marii Britanii si Irlandei, consoarta regelui Ferdinand I i regina a Romaniei; a fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

Asa cum se stie, Regina Maria a fost foarte iubita de popor, spunandu-i –se “Mama ranitilor”, “Regina-soldat”, pentru atitudinea ei puternica, de eroina din timpul Primului Razboi Mondial, cand, alaturi de elegantele doamnele de la curte, a lucrat direct pe front in spitale de campanie, a fost alaturi de bolnavi si de raniti si a coordonat activitatea unei fundatii de caritate, lasand in urma sa atat de multe lucruri frumoase.

Expozitia va fi deschisa in data de 10 noiembrie 2010, ora 12.30 in cadrul “Zilelor Bibliotecii V.A.Urechia”

la et.1, Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, filiala « C.Negri » Biblioteca « V.A.Urechia » ,

perioada de vizitare: 10 – 30 noiembrie 2010, intrarea este libera.

In expozitie veti putea vedea:

– carti din arhiva blibliotecii:

– Boris Craciun – “Regii si Reginele Romaniei: O istorie ilustrata a Casei Regale”

– Voicu Iulian – “Regalitatea – o pagina din istoria Romaniei”

– Guy de Cars – “Inimoasele regine ale Romaniei”

– Gilles Duguay – “Regina Maria si Joe Boyle – o prietenie de suflet”

– Hannah Pakula – “Ultima romantica – Viata Reginei Maria a Romaniei”

– Guy Gauthier – “Missy – Regina Romaniei”

– Ion Mamina – “Regalitatea in Romania 1866 – 1947”

– Maria, Regina Romaniei – “Povestea vietii mele”

– “Familia Regala din Romania”

– “Mihai al Romaniei – o perspectiva in imagini a vietii Majestatii Sale si a istoriei Familiei Regale a Romaniei”

– fotografii din albume – arhiva bibliotecii

– fotografii: sursa internet

Coordonatorii acestui proiect :

prof.Ilie Zanfir – dir.Biblioteca “V.A.Urechia”, Angela Baciu – scriitor, cons.cultural C.C.Sind.Gl si intregul colectiv de la Filiala « C.Negri » condus de d-na Lucica Veliche.

Expozitia a fost realizata si in colaborare cu artistul decorator Constance Vintila.

Va asteptam !

Angela Baciu

scriitor,membru U.S.R filiala Iasi

cons.cult..C.C.Sind.Gl

“Am fost impresionata de curatenie si arhitectura”

On November 10, 2010 By nelursIn InterviewLeave a comment

de Octavian Curpas

Ramona Beatrice Rusu s-a nascut pe data de 20 aprilie, 1987 in Oradea. In Statele Unite a venit in ianauarie, 2006 impreuna cu parintii, Liviu si Lia BrindasRusu si s-au stabilit in orasul Peoria din Arizona. (Sunt membri ai bisericii “Elim” din Phoenix, unde Ramona activeaza in corul mixt). La scurt
timp dupa sosirea in America, Ramona s-a inrolat la Glendale Community College unde studiaza si in momentul de fata, avand deocamdata ca tel sa obtina “Associates Degree”, urmand ca apoi sa decida care va fi drumul pe care-l va urma in ceea ce priveste cariera profesionala. Despre modul in care
vede ea “lumea noua” in care a intrat in urma cu un an, ne povesteste in interviul pe care ni l-a acordat.
Ramona, te rog sa ne spui care au fost primele tale impresii dupa ce ai venit in America? Ce te-a impresionat cel mai mult?
Prima impresie de cand am coborat din avion a fost aceea ca totul este imens. Cand am mers pe freeway si am vazut ca sunt drumuri pe deasupra si nu stiu cate benzi pentru acelasi sens am ramas mirata ca asa ceva se poate. Am putut sa observ imediat curatenia dimprejur si arhitectura cladirilor care este diferita. Cel mai mult m-a impresionat sa vad pomi din familia citricelor, palmieri si Honey Bird despre care auzisem, vizionand Teleenciclopedia pe TVR 1, dar nu avusesem ocazia sa o vad in realitate. Cat despre viata sociala pot sa spun ca ceea ce imi place mult in America este ca nu am vazut coruptie si fiecare om are aceleasi sanse si oportunitati de a deveni ce isi doreste in cariera.

Ai observat si anumite lucruri din societatea Americana care crezi ca ar trebui schimbate? Daca da, care sunt acestea?
Tot timpul exista ceva de corectat in orice societate si pot sa spun ca si aici am vazut lucruri pe care nu le mai vazusem si nu mi-au placut. Mi-a fost greu sa accept sa vad tinere de varsta mea sau chiar mai tinere decat mine care erau insarcinate si locuiau singure sau cu prietenii lor. Asa ceva nu am vazut la mine la scoala in Romania si daca s-ar fi intamplat vreunei fete ar fi fost exmatriculata. Apoi sa aflu ca baieti si fete locuiesc impreuna de pe la 16 ani, departe de parinti, de capul lor si pe cont propriu, lucru care m-a socat de-a
dreptul. Casatoria pentru multi nu inseamna decat un act scris, nu o binecuvantare de la Dumnezeu. Faptul ca in scoli religia a fost scoasa, iar educatia sanatoasa din familie nu prea exista, cred ca este o greseala
care afecteaza cresterea si educatia sanatoasa a tinerilor. La scoala nu se prea dau sfaturi elevilor, iar educatia crestina este foarte superficiala sau chiar deloc, cu alte cuvinte scoasa din viata tinerilor americani.

Cum ti se pare viata de student la Colegiu? Care crezi ca sunt carentele sistemului educational dinAmerica? Dar ale celui din Romania?
Sincer, unul dintre motivele care ma face sa imi placa in America este viata de colegiu. Imi place foarte mult ca pot sa invat in conditii foarte bune atat din punct de vedere material, dar si din punct de vedere etic.
Respectul si rabdarea pe care o au profesorii de aici pentru studenti m-a impresionat. Imi place mult ca este aparata confidentialitatea elevului. De exemplu, cand profesorul aduce testele corectate nu striga nota pentru
fiecare student (cum se intampla in liceu in Romania), ci inmaneaza fiecaruia testul corectat si este strict treaba studentului ce nota este scrisa pe test. Alt lucru care imi place este varietatea de cursuri oferite si orarul cursurilor care este flexibil. De exemplu, acest semestru mi-am luat cursuri dupa amiaza, ca sa pot lucra dimineata. Imi place mult la colegiu si apreciez conditiile foarte bune de invatat care mi se ofera.
Din cate am inteles, inca nu esti decisa in privinta specializarii pe un anumit domeniu. Cred totusi ca ai anumite inclinatii. Care sunt acestea?
Inca nu m-am decis ce voi face exact pe mai departe, dar stiu ca am doua variante: ori sa fac o cariera in domeniul medical sau o cariera legata de computere. In Romania, ma pregateam intens sa intru la computere la Politehnica in Timisoara, dar viata nu se desfasoara intotdeauna cum iti imaginezi. De cand am venit in USA am inceput sa ma gandesc si la domeniul medical pentru ca sunt mult mai bune oportunitati de reusita decat in Romania. In plus, in acest domeniu am ocazia sa ma implic in viata oamenilor, oferindu-le un sprijin si un ajutor. Urmeaza sa decid ce voi face.

Ce sfaturi iti dau cei din jurul tau, in special cei din familie, in privinta profilului pe care sa te axezi?
Parintii mei sunt intelegatori si niciodata nu m-au fortat sa merg intr-o anumita directie fara ca eu sa imi doresc asta. Intotdeauna m-au sfatuit sa ma rog lui Dumnezeu pentru a primi calauzire si sa aleg ceea ce imi place, fara sa ma gandesc doar la bani. Ei sunt fericiti cu orice decizie as lua, atata timp cat sunt convinsa ca este ceea ce Dumnezeu vrea sa fac.

Am inteles ca ai inceput sa studiezi si despre Real Estate. Ce anume te-a determinat sa iei aceasta decizie?
Am auzit despre Real Estate de la mai multi prieteni care mi-au dat detalii despre acest domeniu. Cred ca este o cariera frumoasa de a ajuta oamenii si de a le arata ca iti pasa de viitorul lor. Consider ca fiecare om, cand este vorba de a cumpara sau a vinde o casa, isi doreste ce este mai bun si potrivit si de aceea ma face fericita sa stiu ca voi putea sa ofer ajutor si serviciu de calitate, altora. Pe de alta parte, stiu ca va fi un prilej prin care voi reusi sa am niste bani, cu care sa imi platesc cursurile de la colegiu si sa imi ajut familia.

Ce iti place sa faci in timpul liber?
Pot sa spun ca am multe pasiuni, dar de cand am venit aici am muncit mai mult, iar pasiunile le-am cam neglijat. In ceea ce priveste muzica, imi place sa cant, sa bat la tobe, sa cant la chitara si imi doresc foarte mult sa invat sa cant la pian. Imi place mult arta si cand mai am timp desenez sau chiar sculptez. In Romania obisnuiam des sa merg in tabere si in excursii la munte si in felul acesta mi-am descoperit pasiunea de a explora locuri noi si de a admira frumusetea naturii pe care Dumnezeu, artistul genial si perfect, a creat-o cu
atata maiestrie .

In final, te-as ruga sa adresezi cateva ganduri cititorilor revistei Romanian Times.
Tinerilor le spun ca pot intotdeauna sa reusesca oriunde se afla daca il au pe Dumnezeu alaturi. Cu atat mai mult ca ne aflam intr-o tara binecuvantata si plina de oportunitati merita sa munceasca si sa urmeze o scoala pentru a putea reusi in viata. Sa nu uite ca au un scop pe pamant si depinde extrem de mult de ei ca acest scop sa fie indeplinit.

Articol publicat in ziarul Romanian Times in Ianuarie, 2008

Regina cu ochi albastri, a Romaniei

On November 9, 2010 By nelursIn HistoryLeave a comment

By Carmen Marin

Frumoasa regina Maria, numita si „Regina inimilor”, a fost predestinata sa se nasca in cetoasa Anglie si sa devina conducatoarea unei tari meridionale pline de soare si caldura – Romania. Locul unde s-a nascut, Eastwel Park in comitatul de Kent, intr-un mediu romantic, unde prin padurile de stejari rataceau turme de caprioare. Este primul copil al ducelui Alfred de Edinburg (fiul reginei Victoria a Marii Britanii) si al ducesei Maria (fiica a tarului Alexandru al II-lea al Rusiei si a printesei Maria de Hesse a Germaniei). Despre frumusetea stranepoatei de regi si imparati, omul politic roman Ion Gheorghe Duca in lucrarea sa, „Amintiri politice”, afirma: „Regina Maria este o fiinta de care trebuie sa te sfiesti. Este stralucitoare la fizic, ca si la moral, incat iti ia vazul, nimeni nu o poate intrece. Frumoasa de o frumusete incantatoare, nu cred sa fi fost in Europa multe femei care sa se fi putut asemui cu dansa. Inteligenta, fermecatoare, plina de talent pentru pictura, pentru calarie, pentru scris, o conversatie sclipitoare, verva, umor, spontaneitate in gandire, originalitate de expresie si curaj…”.
Maria s-a nascut la 3 octombrie 1875. Tanara printesa se va casatori cu principele Romaniei Ferdinand de Hohenzollern, unirea lor fiind efectuata din ratiuni de familie si de stat, cand timidul Ferdinand abia se refacuse dupa pasiunea pentru Elena Vacarescu. Aveau caractere total diferite, dar se completau foarte bine. Maria a dat nastere la sase copii: Carol (15.10.1893), devenit Rege al Romaniei (1930-1940), Elisabeta (1894), devenita in 1921 Regina a Greciei, prin casatoria cu Regele George al II-lea al Greciei, Marioara (1900), care avea sa devina Regina Maria a Iugoslaviei, prin casatoria, in 1922, cu Regele Alexandru I al Iugoslaviei, asasinat de fascistii croati in 1934 la Marsilia, Nicolae (1903), care a murit in 1977, Ileana (1909), care s-a casatorit cu principele Anton de Habsburg (de Austria) si Mircea, ultimul copil, nascut in 1913, care a murit la numai 4ani. „Mircea a murit la ora 9 cu mana in mana mea” – spune „regina povestitoare”.
Maria isi va pune amprenta asupra castelul Pelisor deoarece ea, Regina Artista (cum a fost supranumita), este cea care alege stilul, si anume „art nouveau”. Pelisorul a fost ridicat, intre anii 1899-1902, de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de Bernhard Ludwig din Viena. Reginei Maria ii placea tot ce luceste: aurul si portocaliul, iar aceasta amprenta este vizibila prin apartamentele acestui castel, care sunt intens poleite. Pelisorul detine interioare precum: Camera de Aur, Capela sau Dormitorul de Aur. Decoratiunile din Camera de Aur sunt unicat, deoarece Regina Maria a dorit ca peretii sa fie din stuc aurit, reprezentand frunze de ciulini, element care alcatuia emblema orasului Nancy si a Scotiei. De asemenea, se intalneste crucea celtica, un alt motiv din tara ei de obarsie.
Supranumele de „regina povestitoare” ii revine datorita povestilor pe care le-a compus, stranse in doua volume, cat si datorita cartii „Povestea vietii mele”, tradusa si in engleza. Nu se pot omite nici volumele scrise la varsta maturitatii, volume precum: Tara mea, Dor nestins, Glasul de pe munte, Ganduri si icoane din vremea razboiului, Masti, O legenda de la Muntele Athos, Povestea unei inimi, Regine incoronate. Frumoasa regina englezoaica devenita romanca, a fascinat Occidentul si a avut un turneu triumfal in SUA in 1926. Nu trebuie uitat rolul ei decisiv in faurirea Marii Uniri, cand a infrant impotrivirea sotului sau fata se o alianta cu Antanta. Cuplul regal Maria si Ferdinand a insotit armata si guvernul in lungul drum al exilului, iar Maria a fost o prezenta activa a spitalelor militare. Sub presiunea sotiei, Ferdinand I cel Loial a refuzat sa ratifice tratatul de la Bucuresti impus de puterile centrale.
La 15 octombrie 1922, Maria a fost incoronata la Alba Iulia ca Regina a Romaniei, vizita in Europa Occidentala constituind un triumf. Moartea regelui Ferdinand I, in 1927, ineficienta unei Regente au aruncat-o insa pe locul doi in viata politica, ea fiind izolata in resedinta ei.
Daca trupul a fost inmormantat cu lacrimile intregului popor la Biserica Domneasca din Curtea de Arges, conform ultimei dorinte testamentare, inima ei a fost asezata intr-o caseta fiind depusa in biserica ortodoxa Stella Maris de la Balcic. Dupa cedarea Cadrilatrelului, in 1940, inima reginei a fost adusa de principesa Ileana la Castelul regal Bran, iar din 1970 a fost transferata Muzeului National de Istorie. O inima care a batut asemenea unei torte cu valvatai.

PRIMARIA CHISINAU: “O strada din Chisinau va purta numele poetului Adrian Paunescu”

On November 9, 2010 By nelursIn NewsLeave a comment

By George ROCA
Comunicat de presa

REF: O strada din Chisinau va purta numele poetului Adrian Paunescu

Adrian Paunescu este inmormantat pe Aleea Scriitorilor, la Cimitirul Bellu din Bucuresti, langa Mihai Eminescu, George Calinescu si Mihail Sadoveanu.

La funeraliile poetului roman a participat si primarul general, Dorin Chirtoaca, care a adus un ultim omagiu lui Adrian Paunescu – sufletul Cenaclului „Flacara”, dar si al multor generatii de basarabeni. Dorin Chirtoaca va propune ca o strada din Chisinau sa fie numita in cinstea lui Adrian Paunescu.

Primarul general al municipiului Chisinau, Dorin Chirtoaca, a adresat si un mesaj de compasiune familiei poetului Adrian Paunescu, in legatura cu trecerea in nefiinta a marelui om de arta.

Poetul Adrian Paunescu s-a stins din viata la varsta de 67 de ani. S-a nascut in satul Copaceni, judetul Balti. Adrian Paunescu a fost un bun prieten cu regretatii artisti Grigore Vieru, Ion si Doina Aldea Teodorovici.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

07.11.2010
Directia Relatii Publice,
Primaria mun. Chisinau
bd. stefan cel Mare si Sfant, nr. 83

MD 2012, Chisinau, Republica Moldova
Tel.: + 373 22 201 707; Fax: + 373 22 201 708
e-mail: drp@pmc.md; web: www.chisinau.md

Linistea din vant…

On November 9, 2010 By nelursIn poetryLeave a comment

Iar m-a-ntrebat de unde bate vantul,
De ce ma-ntreaba oare tot mereu?
Dospeste-n mine plin de har cuvantul-
Bate, mama, dinspre Dumnezeu…

Ochii nu pot de-acum sa il mai vada,
Vederea lor de-aici e-asa putina!
Sta steaua ei ca marul copt sa cada
Si e atata liniste-n gradina…

Ce scriu acum, stii dumneata prea bine,
Precum atunci sub lampa de petrol
In casa noastra ca un stup de-albine,
Cuvinte, mama, sfantul meu obol…

Horia Nicoara

PREMIILE CONTEMPORANUL 2010

On November 9, 2010 By nelursIn literatureLeave a comment

EVENIMENTUL TOAMNEI 2010 – CONTEMPORANUL – TOAMNA CRITICILOR

3 noiembrie 2010, ora 17.00. In Rotonda Muzeului National al Literaturii Romane, in parteneriat cu CORECTbooks, Aura Christi si Sorin Rosca Stanescu, director general al portalului CORECTbooks, au decernat, cu sprijinul Ministerului Culturii si Patrimoniului National din Romania, Premiile Contemporanul – veche si prestigioasa publicatie nationala, numita „nava-amiral” a culturii romane. Infiintata la 1881, Contemporanul este o foaie de cultura, politica si stiinta, care se apropie, iata, de varsta de 130 de ani de la fondare, prilej cu care a fost lansata Editura Contemporanul. In Rotonda Muzeului National al Literaturii Romane, care gazduia o expozitie de fotografii realizate de neobositul, inspiratul Dan Vatamaniuc, avandu-l ca protagonist pe regretatul prozator Gheorghe Craciun.

Lume multa, lume buna, majoritatea dintre acestia fiind membri ai „tribului” Conte: Ion Ianosi (ne-a urat noroc; si-i multumim domnului Profesor pentru efortul pe care l-a facut, ca sa fie cu noi!), Alex Stefanescu, Stefan Borbély (ne-a adus, multumim, semnalele la o carte de referinta, semnata de d-sa: Pornind de la Nietzsche), Eugen Negrici, Dan Mircea Cipariu, Ion si Lidia Lazu, Domnita Stefanescu, Steluta Rosca Stanescu, Andrei Potlog, Liviu Ioan Stoiciu, Marian Victor Buciu, Cosmin Ciotlos, Razvan Voncu, Maria-Ana Tupan, Mihail Galatanu, Adrian Dinu Rachieru. Presa scrisa. Jurnalisti invitati de la Radio si TV. De la cateva agentii de presa. Echipa de la TVR Cultural. Entuziasta Ileana Baja, ingerul purtator de cuvant la scriitorilor, fermentul viu al literaturii romane, prezenta, ca de obicei, monopolizand cu gratie si farmec, poeti, romancieri, critici.

Laureatii de pana acum ai Premiilor Contemporanul: Octavian Paler, Radu G. Teposu, Marta Petreu; Stefan Borbély, Eugen Negrici, Magda Ursache

Jurnalistul Sorin Rosca Stanescu, devenit membru de onoare al „tribului” Conte – grup literar alcatuit din mari personalitati ale culturii romane, membri ai Academiei Romane, membri ai Uniunii Scriitorilor din Romania, personalitati de varf ale literaturii romane – a vorbit aplicat despre megaportalul CORECTbooks, opera de pionierat in contextul actual autohton, construita la sugestia sotiei jurnalistului, Steluta Rosca Stanescu (Zexe), opera digitala, care debuteaza cu o librarie de carte in format electronic securizat, anuntand evenimentul acestei toamne: in curand va fi lansata cea mai complexa platforma online integrata din Romania, CorectBooks fiind una dintre componentele acesteia. Odata cu aceasta lansare-eveniment, Sorin Rosca Stanescu, incomodul ziarist, nascut la Brasov, autorul unor anchete, analize incendiare, care au bulversat nu o data opinia publica, personalitatea care a sprijinit puternic literatura romana, oferindu-i un spatiu generos in paginile cotidianului Ziua, lansand, in 2006, impreuna cu Aura Christi si Nicolae Breban, Apelul pentru salvarea culturii romane vii, a anuntat provocarea de ultima ora a CORECTbooks:

„Nicolae Breban a ales CorectBooks pentru a lansa incendiarul volum Istoria dramatica a prezentului”

„Istoria ne arata ca uneori se imbolnavesc si comunitatile, nu numai indivizii. Si pentru sau contra acestor boli, ciudate foarte, mai se gasesc si vraci din cei mai ciudati: razboiul; sau o forma sau alta a dictaturii” sunt cuvintele care deschid primul capitol al acestei carti publicate in exclusivitate in format digital pe CorectBooks. „Lansarea acestui volum reprezinta, sustine Sorin Rosca Stanescu, o dubla premiera pentru piata din Romania, fiind prima carte a unui autor consacrat editata in exclusivitate in format digital si primul eveniment de lansare de carte a domnului acad. Nicolae Breban realizata cu ajutorul platformei Skype, prin care acesta va putea dialoga cu reprezentantii presei si bloggerii din Romania”. „Ii multumesc marelui romancier Nicolae Breban pentru increderea acordata atunci cand ne-a incredintat manuscrisul sau si ne-a oferit posibilitatea de a-l publica in exclusivitate in libraria noastra. Sunt convins ca aceasta carte va naste polemici si controverse dar nu va putea fi ignorata” a declarat Sorin Rosca Stanescu, Director General Virtual Big Bang, compania care detine CorectBooks. „Istoria dramatica a prezentului reprezinta viziunea personala a acad. Nicolae Breban asupra felului in care a fost influentata evolutia Romaniei de catre cele 4 dictaturi prin care a trecut in secolul XX si este disponibila exclusiv pe CorectBooks incepand din data de 7 noiembrie 2010”. „Sunt incantat ca am acceptat provocarea de a tine pasul cu tehnologia, fara suspiciune si fara rezistenta. Am facut-o din dorinta de a impartasi generatiilor de astazi si de maine perspectiva mea de scriitor asupra istoriei tumultuoase a acestei tari pe care, partial, am si trait-o. Este viziunea mea asupra unei realitati pe care acestia nu o pot cunoaste decat, fragmentat, din cartile de istorie” a declarat Nicolae Breban. Marele scriitor, autor a 13 romane, 10 povestiri si nuvele, trei piese de teatru si doua scenarii de film, va utiliza pentru prima data platforma Skype pentru a se alatura presei din Romania, in direct de la Paris, pe data de 7 noiembrie 2010. Cu o zi inainte, dialogul d-sale cu domnul Sorin Rosca Stanescu in care prezinta, printre altele, si motivele pentru care a acceptat colaborarea cu libraria virtuala, va fi publicat pe site-ul si pagina de Facebook CorectBooks, precum si pe YouTube.

Aura Christi i-a facut un elogiu jurnalistului Sorin Rosca Stanescu, omul-actiune, omul-legenda, forta caruia devine evidenta inclusiv atunci cand vezi ce dusmani puternici are. Poeta l-a comparat cu jurnalista-legenda Anna Politkovskaia.

Intr-o atmosfera calda, neobosit de vie, Doamna Conte, Aura Christi, si Sorin Rosca Stanescu, membru de onoare al „tribului Conte”, au decernat Premiile Contemporanul:

Omului-Munte: Alex Stefanescu – Premiul „Criticul Anului 2010”

Alex Stefanescu, unul dintre cei mai importanti critici romani din perioada postbelica, este bucovinean, desi s-a nascut la Ligoj. In ciuda faptului ca s-a nascut, a fost crescut si „scolit” in Romania, este, dupa cum declara ritos d-sa, un om serios; e un profesionist de prim rang, are cultul lucrului bine facut, ii este straina lenea, lucrul lasat la jumatatea „facerii”, detesta fusereala, atacurile la persoana, adora singuratatea, cu toate ca are multi prieteni, ar face statui din oceanul de ciresi infloriti in faimoasa-i gradina. Ingrijeste punctual, ca englezii, gardul viu din jurul casei sale, un gard alcatuit din peste doua mii de brazi divini, absolut divini, mai ales, iernile, cand acestia se transforma intr-un zid de un alb incredibil. E fermecator ca o hetaira, este inteligent, fin, puternic si totodata de o fragilitate care ar concura-o, fara complexe, pe cea a poetilor ciopliti din coasta lui Rilke. Ii plac enorm femeile, si spune in gura mare aceasta (s-a si grabit, in fuga mare, sa-i faca o declaratie de dragoste, spre surpriza lui Sorin Rosca Stanescu, fermecatoarei Zexe), o iubeste exclusiv insa pe femeia vietii sale, Domnita. Spre deosebire de N. Manolescu, care nu are talent si, in ciuda aparentelor menite sa sugereze contrariul, a parasit terenul literaturii romane vii, Alex Stefanescu iubeste constant literatura romana, si, sustinea acad. N. Breban, este cel mai talentat critic si istoric literar roman din ultima jumatate de secol. Poetul Aura Christi l-a botezat „Omul-Munte”, facandu-i un elogiu de zile mari si multumindu-i pentru darul facut tribului Conte, devenind membru al acestuia in primavara acestui an. Alex Stefanescu, un ferment viu al literaturii romane vii, a creat emisiuni literare, a sprijinit si lansat zeci de tineri. Si a scris, a scris si a citit tot timpul, dand literaturii romane un raft de carti, dintre care mentionam, in mod special, Preludii, Dialog in biblioteca, Jurnal de critic, Introducere in opera lui Nichita Stanescu, Intamplari, Ceva care seamana cu literatura, corolarul operei d-sale fiind Istoria literaturii romane contemporane (1941-2000), conceptia grafica: Mihaela Schiopu, fotografii de Ion Cucu, Bucuresti, Editura Masina de scris, 2005, Premiul Uniunii Scriitorilor. Este una dintre cartile de un succes major ale literaturii romane, admirate, contestate, atacate cu virulenta in presa literara.

Profesorului craiovean: Marian Victor Buciu – pentru consecventa in istoria literaturii romane.

Unul dintre criticii si istoricii literari de forta, pe care i-a dat in ultimele decenii literatura romana, profesorul Marian Victor Buciu are cultul Operei, al constructiei, mergand impotriva curentului in voga la ora actuala. Persuasiv si plin de farmec, nefiindu-i straine recursul la metafora, stilul elegant, expresia fina, inteligenta percutanta, Marian Victor Buciu este profesor doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova, preda cursuri de istoria literaturii romane interbelice, din perioada comunista si postcomunista, cuprinzand analize si sinteze ale unor curente si opere de mare interes artistic. A publicat in reviste numeroase cronici, studii si eseuri literare. Mentionam volumele: Celalalt Arghezi. Eseu de poetica retorica a prozei, Breban. Eseu despre stratagemele supravietuirii narative, Ionesco. Eseu despre onto-retorica literaturii. A publicat monografii, eseuri, sinteze axate pe opera unor scriitori ca, de pilda, Cioran, Caragiale, Tepeneag, Dieter Schlesak, monografii substantiale despre cei mai importanti prozatori ai literaturii romane: Zece prozatori exemplari. Perioada interbelica, Zece prozatori exemplari. Perioada posbelica, la Editura Contemporanul vazand lumina tiparului relativ recent volumul intitulat provocator: 10 + 10 prozatori exemplari. Sta sa apara o monografie despre N. Manolescu si Panorama literaturii romane din secolul XX.
Un spirit critic inconfundabil in contextul literaturii romane, care prin critica literara, transformata in instrument, „incearca sa descopere o cunoastere lucida si patrunzatoare, analitica, sintetica, evaluativa (canonica, ierarhizatoare) a literaturii, in limite con-textuale concentrice, clar precizate, de la individual la categorial si universal”.

Lordului de pe malurile Dambovitei: Razvan Voncu – pentru critica si istorie literara

Un critic si istoric literar puternic, neafiliat nici unui grup literar, afisand un aer de independenta si singuratate asumata, „un tanar care nu mai e demult tanar, are insa, in ciuda tineretii, lecturile puse la punct, un critic profesionist care trateaza vecinatatea unor maestri vii drept un nesperat dar, avand – un detaliu rar, tot mai rar, din pacate, intalnit – emotia prezentei unui maestru; un critic format la scoala lovinesciana, cautand intre multele carti citite: Cartea, Autorul, Capodopera, dorinta de a construi Opera. Avem, in aceste pagini splendide – repet, splendide – un spirit lipsit de astampar, un spirit constructiv in pofida pornirilor departe de a fi edificatoare ale cotidianitatii postrevolutionare. Avem un scriitor care, spre deosebire de alti, nu putini scriitori, stie sa scrie, aflandu-se in posesia convingerii ca literatura este o vocatie capricioasa la extrem, ca sa nu repet – si cu acest prilej – asertiunea gnomica a Annei Ahmatova, conform careia «literatura este o lupta a caracterelor puternice», definitie care, presimt, nu-i va displace lui Razvan.” (Aura Christi)

Razvan s-a nascut la Constanta. Isi face studiile la Facultatea de Litere din capitala, unde isi sustine si doctoratul, fiind, la ora actuala, lector universitar la Catedra de literatura romana a aceleiasi universitati. Debut in literatura: 1988. Scrie critica si istorie literara, eseu, literatura confesiva. A colaborat si colaboreaza la cateva dintre revistele de prestigiu din tara. Publica, de asemenea, in reviste literare din Serbia. Este membru al Asociatiei Scriitorilor din Serbia, nu si membru, surprinzator, al Uniunii Scriitorilor din Romania. Dintre cartile publicate de Razvan Voncu, mentionam, intre altele, Jurnalul unui an satanic, Secvente literare contemporane, Despre Preda, Orizonturi medievale, Eseuri critice, Textul confesiv in literatura romana veche, Romania de zi cu zi. O lectura, Pieton prin tranzitie, Un deceniu de literatura romana, Fragmente de noapte. I s-au decernat Premiul „Titu Maiorescu” pentru critica literara al Academiei Romane pe anul 2001 (2003); Premiul National „Marin Sorescu” (2002); Premiul pentru jurnalistica al Academiei Internationale „Mihai Eminescu” (2004)

ecouri

Razvan Voncu:
Draga Aura,
Dupa un asa de frumos eveniment, se cade, intai de toate, sa le multumim celor care l-au facut posibil: tie si lui Andy. Se cade, cu atat mai mult cu cat suntem prieteni si stiti ca va iubim.

Te rog sa crezi ca am spus adevarul: acesta este premiul cel mai drag din cate am primit in viata mea. Pentru ca stiu ca e dat din inima, fara socoteli si fara alt gand decat cel al literaturii si prieteniei. Nici nu iti imaginezi cat de fericit m-ai facut, mai ales ca ai tinut sa il aduci pe dl Profesor Eugen Negrici sa ma prezinte. A fost surpriza surprizelor, iar ziua de ieri, una dintre cele mai fericite din viata mea. Va imbratisez si va iubesc.

Ion Lazu:
Aseara, la Rotonda MNLR, premiile revistei Contemporanul. In sala, mai ales colaboratori ai Contemporanului, revista ce va implini 130 de ani de la aparitie. Si prieteni ai literaturii, cititori, actanti ai vietii culturale bucurestene. Televiziune, interviuri, fotografi. De remarcat neobositul Dan Vatamaniuc, cel caruia i se datoreaza fotomontajele de la MNLR, mereu schimbate, totdeauna interesante, performante. In ultimele saptamani: o expozitie cu scriitoarele romance de limba franceza, apoi Gheorghe Craciun, Gellu Naum, acum din nou Gh. Craciun. De cate ori intri in Rotonda, ai ceva de vazut, ai de invatat. Traim in era vizualului, ar fi pacat sa nu folosim toate prilejurile de a etala aspecte din istoria literaturii. Au rostit alocutiuni: Aura Christi (despre actiunile Contemporanului, desigur; cateva exprimari: „noi venim cu fapte”, „noi adunam la Contemporanul tot ce e bun”, „o data intrat la Contemporanul nu mai poti sa pleci”), Sorin Rosca Stanescu (despre noua initiativa a unui portal pe internet, cu literatura romaneasca digitalizata, care are avantajul de a fi accesibila tuturor cititorilor de carte romaneasca, de aici si din toata lumea, de la metropola la bibliotecile satesti, dand in acelasi timp sanse egale fiecarui autor sa-si prezinte cartile, etc), Dan Mircea Cipariu (cu precizari privind aceasta initiativa, ce ofera facilitati pentru cei ce lucreaza cu cartea), Ion Ianosi (o evocare a vizitei de acum doi ani in Grecia, in cadrul unui turneu de conferinte si intalniri cu publicul), Eugen Negrici. Au fost premiati si au rostit alocutiuni interesante: Alex Stefanescu (succes de public asigurat!), Marian Victor Buciu, criticul literar venit de la Craiova, autor a catorva monografii de autor importante, si Razvan Voncu, devenit colaborator al Contemporanului dupa ce schimbase cateva reviste unde nu se simtea confortabil, nici apreciat cum se cuvine. La inceputul festivitatii, jurnalistul SRS primise el insusi o diploma de onoare, semn de bun inceput in actiunea Corectbooks, aflata in tratative cu cca 40 de edituri si care nadajduieste sa aduca pe suport electronic 8.000 de titluri din literatura romana, o adevarata panorama a ceea ce ofera scriitorimea noastra confruntata cu provocarea internet. La finalul serii Contemporanul, Aura Christi a citit 7 poeme de ultima ora, iar Lidia Lazu a recitat din Blaga: poezia Noapte la mare si apoi, in romana, franceza si engleza poezia Lumina, incheind cu unul dintre trilurile care au facut-o inconfundabila. Marele absent al serii, scriitorul Nicolae Breban, care de la Paris anunta aparitia pe suport electronic a unei noi carti cu titlu incitant: Aventurierii politicii romanesti, se pare un eseu despre varfurile politicii noastre din ultimele doua decenii. Lansarea acestei carti se va face de asemenea online.

In sala: Maria Ana Tupan, Liviu Ioan Stoiciu, Mihai Galatanu, Adrian Dinu Rachieru, Cosmin Ciotlos, George Gibescu, Teodora Stanciu, Oana Georgiana Enachescu, Paul Suster-Stein, Andana Calinescu, alti actanti mie cunoscuti doar din vedere.
Liviu Ioan Stoiciu:

In aceasta seara am participat la Premiile revistei Contemporanul, acordate de redactorul-sef Aura Christi (felicitari!), ajutata de… surprinzator, jurnalistul Sorin Rosca Stanescu (care mai nou a pus la punct un portal intitulat CorectBooks, vrea sa rupa gura targului cu cartile pe suport exclusiv electronic, vandute amatorilor de pe Internet). Exista se pare un proiect comun al Aurei Christi si Contemporanului cu Sorin Rosca Stanescu si acest portal CorectBooks de a pune lumea la cale pe o zona de pionierat literara – in care sunt inclusi si criticii Alex Stefanescu, coordonator si Razvan Voncu, consilier (ei vor face selectia cartilor „postate”). (…) In sala, lume buna critica si eseistica: Eugen Negrici, Ion Ianosi, Alex Stefanescu, Stefan Borbely, Marian Victor Buciu, Razvan Voncu, Cosmin Ciotlos (singurul care semneaza cronica literara in Romania literara, e de necrezut ca i s-a dat pe mana acestui tanar cronica literara; de regula ii lauda fara masura, neconditionat, pe tineri si le cauta nod in papura celor care nu mai sunt tineri; dar N. Manolescu pariaza pe discernamantul critic al tanarului Cosmin Ciotlos; eu ii strang mana), dar si Adrian Dinu Rachieru sau Maria Ana Tupan (il las la o parte de fostul critic de revista George Gibescu). Plus poetii Mihail Galatanu, Dan Mircea Cipariu sau scriitorii Lidia si Ion Lazu (pe ei i-am notat la prima vedere; Lidia e poeta si actrita, a recitat la final; sa retin, i-a aparut la Editura Ideea Europeana patronata de Aura Christi o carte de versuri intitulata „In voia luminii”). Curios, a fost permanent pomenita sotia lui Sorin Rosca Stanescu (cu… frumusetea ei interioara si exterioara, chiar asa s-au exprimat vorbitorii), n-am inteles de ce. Directorul revistei Contemporanul, N. Breban e azi la Paris. Din cate a anuntat Sorin Rosca Stanescu, N. Breban va publica o carte electronica pe CorectBooks in curand, intitulata Aventurierii politicii romanesti (a celor ce afecteaza constiinta romaneasca), va fi lansata pe Internet…

Revista Contemporanul. Ideea Europeana
Asociatia Contemporanul
Sediu central: Str. Blanari, nr. 21, et. 1, sector 3, Bucuresti

Adresa de corespondenta:
OP 22, CP 113, Sector 1, Bucuresti
Cod 014780, Romania

Tel./fax: 4021-212.56.92, 310.66.18
http://www.contemporanul.ro
office@contemporanul.ro
contemporanul@yahoo.com

Mesajul din sticla

On November 9, 2010 By nelursIn Christian LifeLeave a comment

Ceremonia noastra de nunta a fost una neconventionala, exact asa cum ne dorisem Matt si cu mine. Si el si eu mai fusesem casatoriti si dadusem gres, tocmai de aceea am decis ca de data aceasta va fi ceva diferit, ce va simboliza dorinta noastra de a ramane impreuna pentru tot restul vietii. Ne-am intalnit cu pastorul si invitatii la rasaritul soarelui, pe malul dinspre Wisconsin al Lacului Michigan si in loc sa aprindem o lumanare care sa semnifice unirea destinelor noastre, am lasat sa se inalte spre cer cateva baloane, ca o eliberare de tot ce ne-ar mai fi legat de trecut. Apoi, am asternut pe hartie legamintele de casatorie si le-am introdus intr-o sticla, pe care, pentru a impartasi lumii intregi dragostea noastra, aveam sa o incredintam apelor lacului, spre a o duce oriunde ar fi dorit.

Ma puteam considera norocoasa ca il intalnisem

Separat, ne notasem pe un bilet numele – Matt si Melody Behrs, adresa, precum si locul si data casatoriei – Farul de la Wind Point, 18 august. „Va fi interesant sa descoperim unde se va opri”, am spus, incredintandu-i lui Matt sticla cu juramintele, pentru a-i da drumul pe ape. Matt a aruncat sticla, insa vantul a adus-o inapoi, la picioarele mele. Am ras si i-am spus sa mai incerce inca o data, dar lucrurile s-au repetat. „Cu norocul nostru, s-ar putea ca sticla asta sa nu ajunga nicaieri”, m-am gandit, si totusi, dupa ce au parut ca vor pluti pe loc, undeva, aproape de tarm, legamintele noastre au pornit in deriva, spre larg, iar eu m-am intors catre Matt. Un lucru era clar: ma puteam considera norocoasa ca il intalnisem. Relatia noastra incepuse in urma cu cinci ani si imi doream ca si casatoria sa dureze. Era adevarat ca undeva, in mintea mea, inca mai persista indoiala ca as fi fost facuta pentru a ma casatori, insa in clipa de fata nu imi doream nimic altceva decat sa aduc la tacere toate gandurile negre ce imi dadeau tarcoale.

Si noi ne-am casatorit tot pe plaja

Trecuse deja o luna de la nunta si eram confortabil instalati in noul nostru camin. Intr-o dimineata, Matt s-a dus sa verifice, ca de obicei, casuta postala. Printre facturi, reclame si cataloage de prezentare, am gasit o scrisoare, adresata lui Matt si Melody. Numele expeditorului nu ne spunea nimic.

Intrigati, ne-am asezat la masa din bucatarie si am deschis plicul. Cineva gasise sticla cu legamintele noastre de casatorie! Un cuplu o descoperise pe cand isi plimba cainii pe malul dinspre Michigan al marelui lac.

Insa lucrurile nu se opreau aici, pentru ca: „Si noi ne-am casatorit tot pe plaja, dar de partea aceasta a lacului”, a citit Matt cu glas tare, in timp ce eu il ascultam, uluita. „Poate ca nu o sa va vina sa credeti – la fel ca si voi, am avut nunta tot pe 18 august, insa in urma cu 28 de ani” se spunea mai departe in scrisoare, in timp ce eu simteam ca temerile mele de pana atunci dispar asemenea unui fum. „Va dorim tot binele din lume.”

(text preluat din revista Guideposts)

Traducere si adaptare: Corina Diamanta Lupu

Eroi, personalitati si Miguri care (s)cad!

On November 8, 2010 By nelursIn literatureLeave a comment

In data de 27 oct, 2010, la Cercul Militar Bucuresti, sala Stefan cel Mare a avut loc un eveniment deosebit: lansarea volumelor 43 si 44 din seria “Personalitati romane si faptele lor” Autor, Constantin Toni Dartu. Ed. Pamfilus, Iasi, 2010.
Invitatia venea din partea doamnei Eleonora Arbanas, Presedintele Fundatiei “Erou capitan-aviator Alexandru Serbanescu”.
Explicatie: Sorin Arbanas este membru al Asociatiei Culturale “Mileniul 3” din Rosiorii de Vede, unde anul trecut si-a lansat volumul de versuri “Pergamente”. A fost present si la aniversarea celor zece ani de activitate a acestei asociatii in setembrie a.c..
Onorat de invitatie am participat, si fiindca mai fusesem la Colonesti, unde eroului capitan-aviator Alexandru Serbanescu i s-a ridicat o statuie.
Se prezentau personalitatile literare si Comandantul de aeronava, pilotul de linie aeriana Stefan Alexandrescu, denumit si Maresalul din Baneasa
Atras de activitatea presedintei Eleonora Arbanas, una dintre cele mai energice doamne indragostite de lumea aviatiei si de cinstire a faptelor eroilor din acest sector al armatei noastre, desi, recunosc, personal nu prea am avut afinitati cu aviatia si aviatorii, am asista la o intrunire de-a dreptul emotionanta. Peste trei duzini de membri din fundatia respectiva, dornici sa studieze istoria aviatiei si a valorilor romanesti, sa promoveze imaginea fortelor aeriene au cinstit eroii aerului cazuti pentru apararea tarii. Dar si pe cei care, asemenea Comandantului Alexandrescu si-au dedicate viata zborului.
Evocarea Comandantului Stefan Alexandrescu facuta de doamna presedinta Arbanas, apoi de colegi de serviciu a continuat cu un moment inedit, fascinant, unic, cred eu:
“Maresalul de la Baneasa” a venit cu marturii olografe, articole, fotografii facute de cei care i-au fost pasageri. De la arbitri de rugby, la profesori, scriitori, generali, actori, fotbalisti (Ioan Grigorescu, Paul Agarici, Nadia Comaneci, Radu Beligan, Boloni, Tudorr Vornicu, la Gica Petrescu, parintele Galeriu si Valentin Ceausescu, lista celor care au avut cuvinte (scrise de mana dumnealor),de lauda – se poate prelungi cu alte cateva zeci de nume celebre, cu tiieturi din ziarele epocii, cu diplome si medalii…
Apoi au fost prezentati cele cinci personalitati din lumea literaturii:
Sorin Arbanas. Inginer si poet.
Floarea Necsoiu,. Profesoara si scriitoare.
Ion Lucian Colita. Profesor si poet
Vasile Mustata.Doctor inginer si scriitor
Ioana Stuparu. Scriitor, ziarist, redactor.
S-au citit pagini din creatia acestora, fiecare si-a spus cuvantul motivand pasiunea pentru scris, unii chiar intrebandu-se care a fost criteriul selectarii dumnealor in randul celor mai cunoscute personalitati din cultura romana, fiindca in volumul unde sunt prezentati apar si reprezentanti ai vietii spirituale, de la mitropaoliti la parohi, medici, oameni de stiinta, jurnalisti, militari, diplomati si reprezentanti din toate celelalte ramuri ale artei, (atat din tara, cat si din strainatate).
Fapul ca cineva se preocupa sa-i comemoreze pe eroii nostri e dupa mine un lucru deosebit, mai ales in zilele noastre cand avem probleme atat de grave izvorate nu numai din cauza crizei…
Marturisesc, cu emotie, ca am scris aceste randuri nu doar poentru ca mi s-a facut o frumoasa primire ca lider al Asociatiei Culturale, Mileniul 3, care are membri nu numai din Teleorman, ci si simpatizanti din alte zece judete si Anglia, Austria, America si Spania, prin romanii de acolo grupati in asociatii ca NIRAM ART, Cercul Poetic Reflexos si Centrul Pro-Arte Pro-Arte (Madrid) ci si din cauza ca m-am simtit mahnit fiindca in timp ce alti eroi cadeau odata cu Migurile, am primit carti cu dedicatii …(pe care nu vreau sa le comentez): “Fratelui de cruce”, “ Fostului comunist care – sper ca n-a uitat asta”.
Recunosc, am fost invatat sa-i urasc pe legionari. Si asta venea pe niste fapte la care am fost, copil fiind, martor: evrei si evreice batjocoriti in balci la Falticeni. Dar si schingiuirea unui vecin ceferist, fost sau nu communist, asta nu stiu, asa ni s-a spus.Din bataia respectiva, la care am fost de fata, omul a ramas handicapat. Am fost si communist. Fiindca tata nu s-a inscris in colectiv am fost dat afara din internat pe 11 februarie,. Erau 28 grade sub zero, Atunci nu comunistii nici legionarii ne-au ajutat pe cei trei baieti , fiii de elemente dusmanoase. Treaba asta a fast facuta de parintii colegilor evrei de la Liceul Laurian, unde eram elev…
Oare treburile noastre merg asa de prost fiindca acum nu suntem nici una nici alta? Nu stiu. Avem eroi care au murit luptand contra nemtilor.. Li s-au facut statui. Altii au murit luptand contra rusilor. Le facem astazi statui.
Intreb: Contra cui au luptat cei la care zilele acestea li s-au mai adaugat doua victime ?

C.T.Ciubotaru

FIE-I TARANA USOARA lui ADRIAN PAUNESCU!

On November 8, 2010 By nelursIn OpinionsLeave a comment

N-a trait in carca nimanui. A starnit insa atatea controverse cate nu incap in zeci de vieti. Toti insa recunosc Poetul in el. Poate daca ar fi fost mai selectiv, calitatea operei sale ar fi invins cantitatea. A facut bune si rele. Un mare talent, dupa unii, deznobilat de caracter. Istoria va uita afinitatile sale politice si, cu siguranta, va ramane doar valoarea pura. Patriotii de serviciu dispar. Paunescu a facut din cultura un fenomen de masa si a cautat o viata linistea pe care n-a gasit-o nici in ultima clipa. Din contra. Multi inca uita vorba biblica: cine n-a gresit, sa arunce piatra. Au facut politica, buna sau rea, patimasa sau nu, Eliade, Cioran, Goga, Malraux, Hasdeu, Iorga, Cuza, Nae Ionescu, dar in urma lor au ramas opere nepieritoare.
       Acum vesnicia e mai bogata cu un suflet, iar pamantul mai sarac cu un OM. Chiar cu pareri. Inegalabile poeziile sale, iar Cenaclul Flacara unic si totodata o oaza impotriva instaurarii analfabetismului. Spiritul sau a facut parte din educatia multora. Avea degetul neobosit pe tragaci. Restul e tacere. A murit fara sa-si vada visul cu ochii- reintregirea Romaniei. A apus odata cu el ultima raza de cultura a Romaniei.
       Poetule, sa fii linistit acolo, langa Nichita. Omule, sa saluti ingerii. In plus, ia-ti in primire in ceruri Cenaclul etern. Nu uitam c-ai iubit valorile. In cazul tau merita cu prisosinta ce scrie pe frontispiciul Pantheonului: ’’Marilor valori, patria recunoscatoare’’. De aceea cuvintele Anei-Maria par acum mai mult decat autentice: ’’Tata, te rog, sa vrei sa fii puternic’’. Sa te odihnesti in pace, Mare Maestru al cuvintelor.
       Cand mi-a murit tatal, m-am considerat orfan. Acum sunt de doua ori orfan. Poate de aceea cand m-a sunat scriitorul Coriolan Paunescu sa ma intrebe daca mergem la inmormantare, am refuzat pentru ca simt c-as fi mers la propria inmormantare. Suntem mult mai saraci si nu mai are cine sa ne scrie suferintele. De acum Paunescu, bardul natiunii romane, ne va recita din cer.
        A murit un poet. Ultimul poet social roman. Ultimul Mare al poeziei romanesti s-a dus. Un fost, actual si viitor tenor al limbii si literaturii romane. S-a mai facut un pas spre falimentul acestei natii. Cateva zile din viata mea, ca si a oricarui roman, sunt ale lui, mare forta a creatiei. Pacat ca acest popor nu stie sa-si ocroteasca si mai ales sa-si iubeasca valorile vii.
        Pentru mine este unul din marii romani care, alaturi de familia sa, m-a onorat cu prietenia lui. De aceea am azi lacrimi in ochi, ca si toata generatia-n blugi. Omul Paunescu a servit si a tradat in acelasi timp poetul. Dar a fost un roman adevarat. Pavarotti al poeziei romanesti. Cu moartea lui am devenit cu adevarat saraci, lipiti pamantului. A lasat peste un milion de poezii. Pe adversarii poetului imens tocmai asta ii enerva: supravietuirea sa in doua regimuri politice, in ciuda riscului la care s-a expus in ambele.
          Fostului meu patron ii era greata de penibilul prin care a trebuit sa treaca. Punctele lui vulnerabile erau calitatile sale. Nu putea sa spuna orice, pentru ca-i era rusine. La ultima aniversare a zilei sale de nastere, la care am luat parte, i-a rugat pe invitati sa nu-i aduca flori care ar avea o semnificatie nedorita. Odata cu el a murit simbolul libertatii de expresie.
         Nu am plans in viata mea decat cand mi-au murit parintii si zilele acestea de fata cu participantii la Simpozionul International organizat de iesenii de la Universitatea Apollonia, cand am vorbit despre moartea sefului unui jurnalist mic, dar in acelasi timp prieten. Erau de fata alti confrati ai amandorura: Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Victor Craciun, Mircea Chelaru, Constantin Marinescu.
          Romania moare din ce in ce mai des. Aproape ca nu mai exista. In acelasi timp Traiasca Poetul! Daca vrem sa cautam perfectiune nu trebuie sa ne concentram asupra oamenilor, indiferent cine suntem, pentru ca perfectiunea nu este un atribut uman. Avea dreptate Tudor Gheorghe care, intrebat fiind de niste pigmei, ce parere are de Paunescu, le-a spus: ’’fata de voi, niste valuri intr-o balta statuta, El este un Tsunami!’’
           Fie ca infinita calatorie sa-i fie dulce acolo unde a iubit si a fost iubit. Un om a murit si odata cu el o generatie intreaga. Si nu numai. A plecat Profesorul. Au ramas, din pacate, majoritatea analfabetilor. De aceea ma rog la Dumnezeu. La Dumnezeul meu. Va doresc sa traim, sa-l pomenim! Dumnezeu Sa-l ierte.
            ’’E pamantul tot mai greu/ Despartirea-i tot mai grea/Sarut mana, tatal meu/Sarut Mana, mama mea!’’
                                                                    Cu plecaciune,
                                                             jr. dr. Pompiliu Comsa

Espacio Niram, paradis intercultural

On November 8, 2010 By nelursIn ArtLeave a comment

Madridul – metropola in care amurgul trezeste parca la viata toata suflarea. In centru, strazile sunt animate de forfota trecatorilor de toate varstele. De pe terasele localurilor razbat voci vesele, in felurite limbi, exprimand tumultul vietii de noapte in care se desfasoara evenimente uluitoare. Intrand pe strada Independencia Nº2, pe partea stanga te intampina cu o caldura un lacas amenajat cu bun gust, al carui aranjament de interior, realizat cu maiestrie, te introduce intr-o lume mirifica ce te poarta prin labirintul artei. Atmosfera placuta si privirile calde ale unor oameni sinceri si deschisi la suflet te invaluie ca intr-un nor de magie care te determina sa te lepezi de cele lumesti si sa te alaturi, neconditionat, unui taram parca desprins dintr-o lume lipsita de pacat, animata numai de intelepciune si frumos.
Asa mi-as permite sa descriu, cu putine cuvinte, activitatea acestor oameni fara odihna care, prin eforturi, uneori depasind cu mult limitele fizice dar si financiare ale conditiei umane, reusesc cu prisosinta sa duca pe simezele cunoasterii cultura de pe intregul mapamond.
De o modestie si sinceritate dezarmante, fondatorul si sufletul acestei miscari culturale, artistul Romeo Niram te cucereste de la prima vedere. Hotarat si inzestrat cu un simt dezvoltat al cunoasterii, bun organizator al unor evenimente de un rafinament aparte, a atras alaturi de el o serie de oameni de cultura de origine romana, spaniola, dar si de alte nationalitati. Devotamentul sau pentru promovarea culturii universale si realizarile deosebite pe care le-a obtinut l-au propulsat in randul elitei culturii spaniole, fiind astfel primul cetatean strain care a fost invitat sa faca parte din Garda Regala a Spaniei (Reales Tercios), cu gradul de locotenent. Pentru aceasta prodigioasa activitate, in 2009, artistul a primit decoratia pentru merite deosebite, fiindu-i inmanata de generalul Jose Manuel Fuentes Cabrera, presedintele garzii Reales Tercios. In acest an, cu ocazia ceremoniei anuale de decernare a „Premiilor Reales Tercios“, Romeo Niram a primt distinctia „Premiul pentru Merite Deosebite“, pentru bogata activitate de promovare a artei si culturii universale, pe care artistul plastic roman o desfasoara in Spania, fiind invitat si un alt artist plastic roman, Tudor Serbanescu. Ceremonia s-a desfa?urat in prezen?a Altetei Sale Regale Leandro Alfonso Luis de Borbón Ruiz, unchiul Regelui Spaniei, Juan Carlos I de Borbón.
Inconjurat de o multime de oameni consacrati fenomenului artistic cum ar fi: Tudor Serbanescu, fondator al Centrului Pro-Art, Fabianni Belemuscki, director la Revista Niram Art, Bogdan Ater, sculptor si fotograf, aduc in lumina unui public numeros dar in acelasi timp si select, adevarate perle ale culturi universale. Febra acestei miscari a atras astfel si o serie de personalitati din lumea culturii spaniole care in prezent sunt angrenate in acest proces extraordinar de promovare culturala: Miguel Angel Galan Segovia- directorul Edituri Niram Art; Antonio Calderon de Jesus, fondator al Galeriei Artejescal, Hector Martinez Sanz, scriitor si director al Revistei culturale Madrid en Marco, Ignacio Pajon Leyra, dramaturg, director al Edituri Antigona, Tales Jaloretto, jurnalist cultural si actor s.a.
Pornind de la premisa promovarii culturii romanesti in metropola spaniola, artistul plastic roman Romeo Niram pune bazele unui puternic curent artistic prin care sa atraga publicul tanar spre arta contemporana. In decursul celor cativa ani de activitate arealul cultural s-a extins atragand la sanul sau valori incontestabile ale culturii romanesti dar si valori culturale apartinand Spaniei, Portugaliei, Moldovei, Israelului si altor natii care s-au bucurat in aceeasi masura de atentia si daruirea acestei oaze de cultura, al carui oxigen s-a raspandit cu un iures nebun in randul publicului madrilen.
Numeroase expozitii realizate in Galeria de Arta Nicole Blanco, din incinta Cafenelei literare Espacio Niram, fondata de doua mari personalitati ale culturii: Prof. Dr. Dan Caragea si Dr. Begona Fernandez Cabalerio, au promovat o serie de artisti contemporani: pictori, graficieni, fotografi.
Pragul acestui lacas de cultura a fost trecut de o serie de personalitati ca: Laurentiu Damian, Matei Visniec, Cristian Mungiu, Doina Levintza, Ioan Es. Pop, Dan Caragea, Simion Doru Cristea, Stefan Mitroi, Varujan Vosganian, George Roca, Ionela Flood – a caror opera culturala cuprinde de la arta la muzica si literatura, la film si teatru.
De asemenea au fost promovati tineri artisti si poeti romani: Cristina Vlasin, Maria Chirila, Ioan Dan Tolgy, Daniel D. Marin, Ofelia Prodan, Claudiu Komartin, Ana Maria Popa, Constantin Popa, Constantin T. Ciubotaru, Marin Trasca.
Viata efervescenta, spiritualitatea ce salasluieste in sufletele acestor „ingeri” neobositi, robi pe altarul artei, creeaza in acest spatiu pamantean situat in inima Madridului o adevarata „oaza spirituala” in care, daca patrunzi fie si o singura data, spiritul ti se descatuseaza alaturandu-se unui ideal ce tinde spre Univers asemenea coloanei brancusiene.

George Smarandache,
Noiembrie, 2010

CSM Dunarea Galati – Sportul Studentesc Bucuresti 14-5 (6-0, 3-3, 5-2)

On November 7, 2010 By nelursIn News, RomaniaLeave a comment

Bilant: CSM Dunarea Galati pe locul 4 in Campionatul National de Hochei

CSM Dunarea Galati – Sportul Studentesc Bucuresti 14-5 (6-0, 3-3, 5-2)

Dupa un egal cu Steaua, 5-6 in OT, un scor de 8-1 cu Progym Gheorgheni si 4-12 cu SCM Fenestela Brasov, Dunarea incheie primul tur competitional pe teren propriu cu un meci relaxat impotriva celor de la Sportul Studentesc.

Sumar al marcatorilor:

Repriza 1
CSM Dunarea Galati – Levente Elekes (Nutu-Petrus Andrei) 4:30
CSM Dunarea Galati – Catalin Geru (Juraj Zemko) 8:33
CSM Dunarea Galati – Levente Elekes (Nutu-Petrus Andrei) 8:53
CSM Dunarea Galati – Juraj Zemko (Eduard Hartmann) 16:16
CSM Dunarea Galati – Stanislav Gavac (fara pasa) 17:38
CSM Dunarea Galati – Catalin Geru (fara pasa) 18:18
Repriza 2
Sportul Studentesc Bucuresti – Vlad Slave (Vasile Halunga) 1:18
CSM Dunarea Galati – Catalin Geru (Eduard Hartmann) 4:01
Sportul Studentesc Bucuresti – Sandor Istvan (Bogdan Stoicescu) 4:46
Sportul Studentesc Bucuresti – Szilard Tanko (fara pasa) 5:41
CSM Dunarea Galati – Felician Secuianu (Levente Elekes) 12:01
CSM Dunarea Galati – Juraj Zemko (Eduard Hartmann) 12:27
Repriza 3
CSM Dunarea Galati – Eduard Hartmann (Juraj Zemko) 1:19
CSM Dunarea Galati – Valentin Vlase (Levente Elekes) 1:53
CSM Dunarea Galati – Eduard Hartmann (Juraj Zemko, Michal Benadik) 4:24
CSM Dunarea Galati – Juraj Zemko (Eduard Hartmann) 11:55
Sportul Studentesc Bucuresti – Dinca Gabriel (fara pasa) 12:54
CSM Dunarea Galati – Levente Elekes (Marius-Daniel Andrei) 14:57
Sportul Studentesc Bucuresti – Ionut Dinu (Szabolcs Molnar) 19:25

In continuare urmeaza meciuri tur-retur in care Dunarea Galati va juca primele patru meciuri acasa ( 2 cu Progym Gheorgheni si 2 cu Sportul Studentesc), dupa care cate doua la Bucuresti si Gheorgheni.

Atmosfera placuta din timpul meciurilor a fost creata cu sprijinul lui Ionel Corciova, cel care a venit din Austria si cu o tabela noua pentru patinoar si aparate pentru utilarea unei sali de fitness destinata sportivilor.

Tatiana Scurtu-Munteanu