Ben TODICĂ: Părerea unui om simplu sau „Bine ați venit pe planeta MEA!”

Aștept să sune ceasul care nu se poate lăsa încurcat în ițele false aruncate de Washington din cauză că nu e dotat cu filtre academice numite scaieți, care să atragă scamele purtate prin media. Mă întreba un amic cum se face că, dacă e așa rău în America, de ce nu se întoarce nimeni acasă? Pentru că e puțin mai multă cărniță pe os, îi răspund. America de la înființare a fost și continuă să fie, mai sofisticat un bârlog al piraților. De când îi știu, ei în numele democrației și al libertății merg în jurul lumii și prădează munca și resursele omului truditor. Fac victimile praf, apoi se retrag cu scuza că au pierdut, ca să nu plătească, „vezi doamne” despăgubiri. Odată ajuns în peștera lor, plină de comori, devii parte din familia materialistă și mafiotă și nu mai ai șanse de scăpare decât împușcat de „casa nostra”. Te înhami financiar și cazi pe brânci muncind să le plătești fericit că ai o casă, casă în care dormi șase ore din 24 până la moarte. Totul e atât de precis calculat încât ți se lasă spațiu doar cât să-ți achiți datoriile. Dacă nu mă crezi întreabă cioara – că ea de la Mihai Viteazu încoace i-a cunoscut pe toți.

 Dacă muncești cinstit, nu ajungi să ieși din acest lanț niciodată. Singurile posibilități de a te realiza sunt șmecheriile: adică să furi. Dar și asta cu multă atenție cât ți se permite, adică să furi mai puțin decât restul hoților. Sau să procedezi ca mine și alți mulți oameni cinstiți, să te angajezi în mai multe locuri de muncă. Adică lucrăm 16 ore pe zi, în două fabrici diferite ca să pot economisi bani pentru un depozit de casă.

În Australia am ajuns pentru că ofereau cetățenia în doi ani și ardeam de nerăbdare să mă întorc în țară să-mi văd familia. Inițial voiam să ajung în Suedia, dar când am văzut ce obstacole îți pun pentru cetățenie, adică să te căsătoreșți cu o suedeză și să aștepți vreo zece ani pentru cetățenie m-au speriat. Așa că am ales Australia, însă ajuns aici atât de departe și intrat în lanțul vieții, mai bine-zis în plasa materialismului occidental, nu am reușit să mă stabilizez financiar decât în 11 ani și atunci a trebuit să-mi vând casa pentru ca să pot plăti datoriile făcute pentru a-mi vizita țara și să-mi cumpăr o casă mai mică și de mâna a doua. Atunci alegi să rămâi tot în America în care ești tot sărac, dar magazinele sunt pline, decât să te întorci acasă sărac într-o țară cu magazine goale. Mă refer la anii‚’80.

 În lagărul de refugiați din Italia, unde eram în jur de două mii de refugiați, printre care eram mulți care ne-am fi întors bucuroși acasă în România, la mama,  realizând „iluzia fericirii cioburilor vestului”, dar nu o mai puteam face de frica pușcării și a bătăilor până la debilitare care ne așteptau la miliția română. Și atunci, dacă eșți nefericit, unde să mai fugi din America…, pe Lună? Rămâi în țara industriei producătoare de război și faci prunci care să moară pentru imperialiștii hrăpăreți. Că dacă vrei să te bucuri de comorile din peștera piraților și de mărgelele de la gât, trebuie să mergi și la război.

Toate războaiele lumii din ultima sută de ani au fost orchestrate de americani. E cea mai rapidă formă de îmbogățire. Și ce vedem azi în Ucraina este un război inițiat de americani pentru a ține Europa departe de resursele Rusiei. Americanii înțeleg pericolul pe care îl prezintă această comuniune și din acest motiv au tot interesul să producă debandadă în cele două părți. Ei fac petreceri și întâlniri somptuoase la Casă Albă, în timp ce proștii se omoară între ei și își bat joc unii de alții. Au avut grijă americanii să-și pună tot felul de oameni deșucheați în pozițiile cheie ale Europei.

 De la prăbușirea celor două turnuri gemene încoace, ei aruncă aluatul iar „forțele”, cei doi se bat cu ce să-l umple și până să fie cozonac toți uităm de cine a pus baza, vedem tot felul de evenimente orchestrate diabolic în inițierea de conflicte militare și economice. Politicenii noștri războinici apar cu tot felul de justificări pentru atac și jaf în jurul lumii. În realitate, nu știm ce se întâmplă în războiul dintre Rusia și Ucraina. Nu știm dacă președintele Ucrainei este de carne sau o păpușă sau poate mai multe păpuși. Cine e comedianul, cine e președintele civil, cine e președintele militar disperat care strigă după bombe și ajutor NATO fără să-i pese de urmări. Nimeni nu strigă „pace”. E ca un bâlci. Cine sunt conducătorii Europei? Unde sunt? Unde e Papa de la Vatican? Unde sunt religiile americane care toate tac. Nu cer pace. Ce zice Dumnezeu?

 „Bine ați venit pe planetă MEA!”

 Eram pe terenul de fotbal din față blocului 15, pe direcția dintre el și baraca italiană. Frigeam carne împreună cu soția pe o placă de barbeque rotundă cu diametrul de 3 metri. Hălcile de cotlete erau de mărimea unei plăci de pik-up de 30 de cm. Eu le întorceam de pe o parte pe alta. Lumea era la coadă la PÂINE la tanti Chira. Așteptau de la orele 6 dimineața. Soarele răsărise dintr-o dată ca după o ploaie torențială de vară și bălți de apă crescuseră peste fripturi. Atunci am realizat că focul se stinsese sub placa de 10 milimetri grosime. Ele erau doar pe jumătate fripte. Trebuia să aducem focul înapoi. Dar de unde venea? Sursă era cinematograful 7 Noiembrie din Ciudanovița. Ultimile rânduri de scaune erau în flăcări și în acest moment doar cărbunii mocneau. Deci, aveam nevoie să lopătăm cărbunii dintre rândurile din față peste rândul din spate ca să mărim focul pentru fripturi. Aveam lopețile la noi. Eram cu Gionea, colegul de la programul în limba română din Melbourne, Australia. Paznicul ne oprește: Aveți permis de fochișți? Nu. Dar de unde trebuie să-l avem? De la domnul Primar de jos, din restaurantul doamnei Eva. Mergem la restaurant și întrăm căutând din priviri primarul. Nu-l găsim și nimeni nu l-a văzut azi. S-au dus dracului fripturile. Am rămas cu lopețile în mână și avusem o poftă nebună de lopătat cărbuni. „Și cine-i de vină?” „Americanii!”, îmi răspunde Gionea, i-au sancționat pe ruși și-am rămas fără gaz. Ciorile de pe gard ne privesc îngrozite. „A înebunit specia!”. În toată porcăria asta, morții din ambele tabere întrețin economia de război. Oare se merită ce faceți? Dacă continuăm așa, o să pierim toți. Nici benzină pentru livrat pâinea n-o să mai avem. Pe oamenii ăștia bolnavi după avere și război nu-i anchetează nimeni? Familiile astea cu mii de miliarde de dolari, în final se vor mânca între ei pentru vârf. Iar când vor veni extratereștrii, îi vor întâmpina cu sloganul „Bine ați venit pe planetă MEA!”

Asta vreți?

BEN TODICĂ

21 Mai 2022

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.