de Miron Scorobete
ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice sumă este binevenită. Doamne, ajută!
Rusaliile sunt alături de Crăciun și de Paști una dintre cele mai mari sărbători creștine, singurele a căror cinstire depășește o zi.
Crăciunul, Paștile și Rusaliile constituie o trinitate în planul mântuirii. Așa cum la Crăciun pe pământ pogoară Dumnezeu-Fiul, la Rusalii pogoară Dumnezeu-Duhul Sfânt.
Și așa cum la Paști Viața învinge Moartea, La Rusalii se revarsă pe pământ însuși izvorul vieții, Duhul Sfânt, Domnul de viață dătătorul care de la Tatăl purcede, care împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și mărit. Ca și la Crăciun și la Paști, la Rusalii Dumnezeirea ni se dăruiește în plinătatea Sa de Sfântă Treime.
Cerându-i iertare Duhului Sfânt, aș coborî acum dezbaterea în sfera terestră și raportată la chiar momentul de timp în care ne găsim.
Să recitim referatul din textul sacru:
„Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi. Și erau în Ierusalim locuitori iudei, bărbați cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Și iscându-se vuietul acela, s-a adunat mulțimea și s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa. Și erau uimiți toți și se minunau zicând: Iată, nu sunt aceștia care vorbesc toți galileieni? Și cum auzim noi fiecare limba noastră, în care ne-am născut?” (Faptele Apostolilor 2,4-8).
Ce deducem de aici? Duhul Sfânt nu tratează diferitele neamuri ca pe o masă omogenă ci li se adresează distinct fiecăruia, fiecare avându-și propriul profil, inconfundabil, așa cum miliardele de oameni nu sunt clone uniformizate ci persoane distincte, fiecare cu individualitatea sa. Creatorul dacă ar fi conceput omenirea ca pe un tot uniform nu ar fi făcut efortul, de care numai El e în stare, să inventeze miliardele de amprente pentru fiecare ins în parte, două să nu fie identice, ca să nu mai vorbim de codul genetic.
Ce vrem să spunem cu asta? Suntem obișnuiți să repetăm până la a pierde sensul cuvintelor: să facem voia Domnului, să fim buni, săritori la nevoie, să ne iubim unii pe alții, dar n-am auzit pe cineva spunând: să facem voia Domnului lăsând neamurile fiecare cu chipul său, așa cum le-a tratat Duhul Sfânt la Cincizecime, să nu le operăm estetic și chiar genetic, să nu le confundăm cu fracțiile și să le aducem la același numitor.
Revista ARMONIA - Saltmin Media 