FILOZOFUL MIRCEA FLONTA: Religia în școala românească

flontaReligia poate avea un efect pozitiv în viaţa copiilor, cu o condiţie: accentul să cadă pe valori fundamentale, ca dreptate, solidaritate, compasiune, toleranţă

by Andrea Ofițeru

Gândul: Sunt două curente în societatea românescă, unul care spune că religia ar trebui să se predea în şcoli, altul care susţine ca religia ar trebui scoasă din şcoli. Dumneavostră ce credeţi?

Mircea Flonta: Eu am un punct de vedere clar în privinţa asta. Există practici diferite în ţări civilizate şi democratice. În America, de pildă, religia nu se predă în şcoli de stat, în învăţământul public, pentru că se consideră că religiile au un caracter confesional. Cu alte cuvinte, religiile îi despart pe oameni. În şcoli se predau numai lucruri care au o valoare universală, o recunoaştere universală:  ştiinţele, informaţiile istorice, culturale s.a.m. d.

Există şi în Europa state cu tradiţie laică, cum e Franţa, în care religia nu se predă în şcolile de stat şi educaţia religioasă este făcută pe de o parte de biserică, pe de altă parte există licee confesionale, ale bisericilor. De fapt, acest tip de licee au existat şi în România. Eu, între 1946 şi 1948, am fost elev al liceului Samuil Vulcan din Beiuş. Acest liceu a fost creat în 1928 de episcopul unit de Oradea Samoil Vulcan. Era un liceu care ţinea de Episcopia Unită din Oradea, dar era deschis tuturor confesiunilor, şi nu numai creştine, şi evreii puteau frecvenţa liceul. Orele de religie erau însă separate.

”Religia este, în fapt, obligatorie. E puţină ipocrizie aici”

Dar există şi ţări unde religia se predă în şcoli.

Da, în  şcolile de stat din Germania, ţările nordice, Italia, Spania. Care este considerentul de la care se porneşte atunci când se permite predarea religiei în şcolile de stat, deşi în constituţia acestor state este consacrată despărţirea religiei de stat? Considerentul este următorul: există un număr important de cetăţeni ai acestor state care dau copiilor educaţie religioasă în familie şi doresc ca în şcolile publice ei să primească o educaţie religioasă. Şi se ia în considerare această dorinţă a lor ca fiind una legitimă, ei fiind plătitori de impozite şi taxe. Acum însă urmează două precizări esenţiale pentru a evalua situaţia pentru noi. Ce ne deosebeşte? Prima deosebire este următoarea: în toate aceste ţări, la predarea religiei există o alternativă, cu alte cuvinte există o opţiune reală. Părinţii sau elevii aleg să frecventeze ore de religie sau aleg să frecventeze ore de etică sau ore de filosofie.

Citiți continuarea AICI

Sursa: http://www.gandul.info/interviurile-gandul

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s