Candidat la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2017: Prof.dr. ADRIAN BOTEZ

ÎNTREBARE FĂRĂ DE CAP(ĂT)

eu nu ştiu ce face
şi de ce face aşa cum
face Dumnezeu – dar mă întreb dacă
măcar El ştie
ce face – de ce face – aşa
cum…

o – Doamne – cât de fericit – nebun de
fericire aş fi – atunci când
voi pleca de
aici – să-Ţi văd – întru
viul veciei:
Maiestuoasă – Expresiv-Glorioasă
Înalt-Rânduită-ntru
Extatică Rimă-Alduită – Înalt-Rostuită şi cu
Orbitoare Lumină
strunjită – ŞTIINŢA-ŢI!
***

CRANIU ŞI CRIST

după ce viermii hămeseala-şi vor târî
din craniu-ţi vor rămâne găuri şi boltiri:
la ce-ţi hrăneşti tu hoitul – din tingiri
când gând dispare – duh s-a zăvorî?

la ce eşti – lume – -atât de-mbietoare
nimic din firea-mi zăbovind sub soare?
…din hoitul îmbuibat doar cu duhori
Crist distileaz’ spre ceruri Sfinte Flori…

din tot ce-agonisişi cu lăcomie
destramă-se în pulberi toată-averea:
nobilă – nevăzută ţi-i puterea

dincol’ de cărnuri – în Împărăţie…
…ţesând paingu-n craniu-ţi descărnat
îţi zugrăveşte – mistic – chipul luminat!
***

CU PRETENŢII DE AUTOR – TOAMNA

valuri de galben a stârnit furtuna
răbdare nu mai vezi la vânt – când frunza
aduce argumentul că-i doar una
şi rău nu face nimănui – ascunsa…

e un măcel de galben – fără-accente
amurgu-i cocoşat sub nori de humă
sunt violate fiice inocente –
peste cadavre – un cearşaf de brumă

măcar în moarte scoate-ţi demnitatea
din teaca urii tale pentru crimă:
înjunghie-n tine orice rest de rimă

să n-aibă toamna nici poem – nici cartea…
…toamnei cu mari pretenţii de-autor
strecoară-i între straie un topor…
***
Adrian Botez