
VICTORIOS E ZARZĂRUL ÎN FLOARE
victorios e zarzărul în floare
înfruntă nori coroana-i de zăpadă
când vezi Copac-Văpaie – nu se moare!
şomeri – Călăul cât şi a sa Pradă!
lumina lui răzbună umilinţe
oceane de dureri au fost uitate
e Clipa lui – supremă maiestate
şi s-a oprit tot ceasul de dorinţe
e Însuşi Crist în strai de sărbătoare
adeverind prin Sine moartea morţii –
şi de e vânt şi de va fi răcoare
au împietrit în adorare sorţii…
…acum tăcerea-i fulminant discurs
cenuşile din trupul orb s-au scurs…
***
ORDALII
de unde vii să-ntuneci lumea iară
smolită-albină în potir smolit?
se scurge-n glii crăiasa primăvară
prohod îi cântă vântul cel smintit
orbit şi cerul de slăvite-ospicii
în zdrenţe-mprăştie coroane şi făclii
lăstari uscatu-s-au sub mistice furìi
iar păsări sugrumate cad în vicii
de dincolo de toate – Vagabondul
ne scuipă între ochi cosmica-i greaţă:
ce nu I-am dăruit de dimineaţă?!
amurguri – pretutindeni – îşi fac rondul…
…Divin Milos – setos de măreţie
a transformat o farsă-n tragedie…
***
VEŞNICĂ TOAMNA ARTISTULUI
ascultă cocorii din suflet cum pleacă
citeşte-le scrisul din cer şi arţari
nădejdea-n fântâni tot scade şi seacă
vezi umbra Lui Crist părăsind ochii mari
de frunze se umplu pridvoarele lumii
şi pulberi de stele sufocă alunii
agale-inorogul sleieşte pădurea
din munţi şi din brazi a rămas doar săcurea
migrează sublimul spre alte fruntarii
tu du-te cu toate şi nu-ţi uita larii:
blestemu-mi l-ascult cum vuieşte în peşteri
cum cad de pe case – pe rând – nouă meşteri…
…pârjolit de iubire – Manole Artist
cu zâmbet şi taină veghez Ametist!
***
Adrian Botez
__________________________________________