Credință, canoane și tradiție în Biserica ortodoxă. Puțină lumină despre erezii.

Citat-Nicolae-Steinhardt

«Ortodoxia -singura Biserică adevarată»

Pe bloguri, înflăcărații susținători ai credinței ortodoxe aduc argumente pro- Bisericii ortodoxe cum se pricep ei mai bine, probabil cu sinceritate, dar totuși din inerție, cuprinși de un fel de superstiție înrădăcinată în ființa lor, așa au crescut, așa au crezut, și n-au făcut niciodată o cercetare propriu-zisă, ci doar o informare mai mult sau mai puțin exhaustivă folosind numai izvoare ale ideologiei strict ortodoxe. Și, constați că nu cunosc și nu înțeleg Biblia, în spiritul ei intrinsec, n-au citit și/sau înțeles mai nimic din spiritul înnoitor al unor autori ca Nicolae Steinhardt (1912-1989) sau Andrei Pleșu (n.1948), probabil și pentru că, așa cum declara unul dintre ei, urmăresc numai postul de televiziune al Patriarhiei române, Trinitas TV.

Iată de ce este și posibil ca pe un blog în care autorul său se erijează a fi adeptul unui principiu “de netăgăduit” exprimat rigid Ortodoxia -singura Biserica adevarată, însă citind motivația din about despre cele afirmate deja, observi că afirmația e susținută (prăbușită) de false proptele, de neadevăruri mai vechi, binecunoscute.

În cercetarea noastră, însă, trebuie să cădem de acord cu unele premise indubitabile, precum acesta, că Biblia este cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, infailibil și neschimbător. Canonul Bibliei cu cele 66 de cărți ale ei, a fost stabilit la vremea hotărâtă de Dumnezeu, iar marele preot și cărturar Bartolomeu Anania în prefața Bibliei domniei sale, care îi poartă numele, specifică că Biserica ordodoxă păstrează și alte 14 cărți pe care le consideră ”bune de citit”, care lipsesc în majoritatea Bibliei traduse în cele mai multe limbi de circulație, însă protestanții (evanghelicii) le numesc “apocrife” și nu le includ în Biblia folosită de ei (apocrif, atribuit unui alt autor decât cel adevărat, adică, în acest caz, neinspirate de Duhul lui Dumnezeu, pe motiv că nu El este autorul și al acestor cărți).

Adevărul biblic este așa cum stă scris în Biblie (bătut în cuie), nimeni nu poate să-l schimbe, doar să-l interpreteze greșit și să-l trăiască altfel, în paguba lor și nu a altora. Nimeni nu interpretează Cuvântul biblic, adevărul etern, pentru altul, acest Cuvânt – Testament – este lăsat de Dumnezeu la dispoziția omului și pentru fiecare în parte, în mod special. Este bine de știut că este un singur mijlocitor (avocat, judecător, interpret) – între om și Dumnzeu – ISUS HRISTOS și Duhul Sfânt, iar când citim Biblia, dar și în multe alte împrejurări, în rugăciune, Sfânta Treime ”Dumnezeu” participă (adesea) și ia seama la ceea ce se întâmplă în sufletul creștinului, la modul în care noi reacționăm la Cuvântul sfânt. (1 Timotei 2:5; 2 Timotei 3: 16-17).

“Căci unul este Dumnezeu, unul este si Mijlocitorul intre Dumnezeu si oameni: omul Hristos Iisus  Care S-a dat pe Sine preț de răscumpărare pentru toți, mărturia adusă la timpul său.” (1 Timotei 2:5-6)

 “Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu si de folos spre invatatură, spre mustrare, spre indreptare, spre ințeleptirea cea intru dreptate, astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit, bine pregătit pentru orice lucru bun.” (2 Timotei 3:16-17)

Deci, adevărul biblic nu se supune la vot, el este un dat pentru eternitate, interpretarea sau înțelesul său este în concordanță cu întreaga Biblie, căci El nu se tăgăduiește pe sine. Oamenii văd cu ochiul liber, fără a fi cunoscători sau prea interesați de credință sau de religie, interpretări frauduloase ale acesteia, de exemplu faptul că preotul catolic nu se căsătorește sau de obiceiul mai nou cu femei preot în diferite biserici în lume. Și uite așa se și ajunge la sfinte tradiții pentru unele biserici. Căci adevărata tradiție sfântă este aceea pe care o găsim în Faptele apostolilor.

Cum i s-a întâmplat apostolului Pavel, Saul din Tars, apoi famenului etiopian din Fapte 8, așa se întâmplă cu fiecare credincios, într-un mod specific și particular, desigur, când devenim, practic, simpli creștini, așezați într-o familie, într-o societate concretă, în lume și nu ieșiți din ea, precum cred unii că ar fi necesar, călugărirea, un ascetism de felul acesa, nu, căci Biblia nu prevede un astfel de trai. Ci, în lume, dar  restrânși de la apucăturile rele ale lumii, preocupați mai mult de Dumnezeu și de aproapele, din iubire, cu lepădare de sine, căci Domnul Iisus însuși zice Tatălui din cer:

„Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzesti pe ei de cel viclean.” (Ioan 17:15),

pentru ca omul duhovnicesc să umble pe urmele Domnului Iisus și al apostolilor Săi (Matei 11:25-30; 1 Corinteni 11:1).

Iar, pe de altă parte, Domnul Iisus îl roagă pe Tatăl multe alte lucruri, pentru noi, să trăim în unitate și iubire, cu aproapelui nostru. De pildă să nu-i judecăm pe ceilalți, să primim bine pe cel slab în credință, să nu numim erezie ceea ce nu este erezie (vezi Romani 14, 15). Să reținem că Dumnezeu urăște păcatul, dar îl iubește pe păcătos, în speranța că el se va întoarce în cele din urmă precum fiul risipitor, venindu-și în fire, desprinzându-se din cursa celui rău (Luca 15).

Procedura de îngrădire a conștiinței omului, prin aceea de-a pune oamenilor limitări de vedere și auzire, precum ești nevoit s-o faci  la caii de povară, de-a nu se speria și de-a merge pe calea pe care vrei să-l conduci, preotul, la rândul său are răul obicei de-a așeaza în calea omului paravane “protectoare” de atenuare, o atitudine abuzivă și neproductivă în strunirea enoriașilor. Dar e mare diferența între a fi păstor de oi și a fi stăpâni de animale de tracțiune, comparație și trăsături pe care le cere Domnul de la un preot sunt acelea ale unui păstor de oi, căci El cere o dedicare fără brutalitate, fără poveri abuzive, fără viclenie și-i cere a merge înaintea turmei și a se da pildă acesteia. Și Domnul:

”… zicea către toti: Dacă voieste cineva sa vina dupa Mine, să se lepede de sine, să-si ia crucea in fiecare zi si să-Mi urmeze Mie” (Luca 9:23)

A fi creștin, simplificând lucrurile, este atunci când omul primește acea stare necesară de pocăință prin credință și har, de la Dumnezeu, o lucrare divină a Lui pe care omul o acceptă în viața sa și trăiește în societate cum îi este voia lui Dumnezeu pentru om. (Romani 3:21-26; Efeseni 2:8, vezi 1 la 10; Ioan 1:12; 3: 1-16; Ioan 14:7-8).

*

Revin la ceea ce scrie în blog, la about,  “Cuvintele Sfintilor despre ortodoxie

Înțeleg că e posibil ca pledoaria la care ne referim aici,  să fie  sinceră, autorul având această certitudine în momentul scrierii, din necunoaștere, dar se înșeală în multe privințe.

Se zice că Ortodoxia vine pas cu pas, din primul secol până în zilele noastre. N-am de ce să contest asta, că și binele și răul, într-o forma sau alta, au continuitate, fără întrerupere acționează în lumea noastră, de-a lungul vremii. Numai că aici trebuie să nuanțăm puțin și să privim bine la unele aspecte.

a) Biserica – trupul lui Hristos – e formată și zidită din pietrele vii, creștinii autentici, din oamenii născuți din nou prin credința lor în jertfa lui Iisus de la Cruce de pe Dealul Golgota (Căpățânii), al celor care-și regretă viața lor păcătoasă și ofensatoare față de Dumnezeu și care prin Duhul (Ioan 1:12; 3:16, 30:30-31, Romani 10:9-10, Fapte 8 – botezul celui care crede etc etc) primesc nașterea din nou, un om nou pentru noua Împărăție a lui Dumnezeu.
b) Continuitatea Bisericii autentice (nedominațională) a lui Hristos Iisus ne-a venit prin Biblie, prin lucrarea Duhului și prin creștinii autentici, ei pot și sunt în orice țară și loc unde sunt creștini.
c) E greu de înțeles, poate, că, pe de altă parte, continuitatea nu are mai nimic cu a fi creștin autentic. Se explică asta practic, prin misionarii care duc Evanghelia mântuirii (Romani 1:16-17) undeva departe în lume (de către ortodocșii, catolicii, protestanții) și seamănă sămânța Cuvântului biblic, asta e important iar dacă acei oameni au mai apoi și Biblia, lucrarea de încreștinare propriu-zisă n-o face omul, ci Dumnezeu (Ioan 3, 1 Corinteni 3 etc) fiindcă apostolul Pavel zice “Căci nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu.” (Fapte 20:27) – tot planul lui Dumnezeu, pentru om, îl găsim în Biblie, nu în tratate de religie, teze, doctorate, sfinte tradiții etc..
d) N-o să zic că nu veți putea înțelege Biblia, oricine o va înțelege dacă e luminat de Duhul Sfânt în chip minunat. Pe de altă parte și sfântul apostol Petru  atrage atenția noastră când zice:

„îndelunga-răbdare a Domnului nostru socotiți-o drept mântuire, precum v-a scris si iubitul nostru frate Pavel după înțelepciunea dată lui, cum vorbeste despre acestea, în toate epistolele sale, în care sunt unele lucruri cu anevoie de înțeles, pe care cei neștiutori și neîntăriți le răstălmăcesc, ca și pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare.” (2 Petru 3:16-17)

Testamentul tatălui său, orice copil îl va înțelege, ca fiu, și îl va respecta sau nu, asta e alegerea sa; tot astfel, orice copil (autentic) al Tatălui din cer, își înțelege Tatăl, cunoaște ce-i scrie Tatăl, iar ca să-i fie cu adevărat fiu, de această dată, el va face voia Tatălui, pentru că îl iubește, cine e copilul Lui Dumnezeu, înțelege vorbirea Tatălui său, pentru el Dumnezeu vorbește deslușit.

Concret vizavi despre About – “Cuvintele Sfintilor despre ortodoxie

Ce scrie acolo, din Biblie, e corect, sunt argumente biblice, chiar dacă nu toate susțin tema precum că Ordodoxia este…. ceea ce scrie acolo.

Apoi …  în susținerea ideii,  urmează ziceri ale sfinților, numiți astfel prin tradiția ortodoxă, dar de regulă opinia celor spuse e discutabilă, în neconcordanță și neavând susținerea biblică .

Dar tot ce citim, și cântărim, o facem privind prin lupa Bibliei, nimic n-are voie să contrazică Biblia:

1) Versetele luate din Biblie, expuse acolo, toate sunt corecte, doar că nu toate susțin ideea cum că “ortodoxia este singura biserică adevarată”, însă suntem împotriva unei discuții inutile.

Pot fi de acord însă ca cineva care nu știe ce se întâmplă în lume, să spună generic că ORTODOXIA este singura biserică adevărată, asta în cazul în care aceasta ar avea ca bază NUMAI Biblia, iar Biserica ar fi constituită de fapt numai din acei creștini autentici, cunoscuți și recunoscuți de Dumnezeu, și nu de noi oamenii, având un comportament similar sfinților apostoli, care au recunoscut că sunt oameni simpli (indicând spre Capul glorios al Bisericii, Iisus Hristos). Închinarea, acel respect ieșit din comun, de plecăciune, nu se aduce oamenilor, nici măcar unuia dintre ei, căci apostolul Petru a refuzat aceasta sutașului Corneliu, și îngerul, apostolului Ioan:

„Și când a fost sa intre Petru, Corneliu, intâmpinandu-l, i s-a închinat, căzând la picioarele lui. Iar Petru l-a ridicat, zicându-i: Scoală-te. Și eu sunt om.” (Faptele apostolilor 10: 25-26)

”Și am căzut înaintea picioarelor lui, ca să mă închin lui. Si el mi-a zis: Vezi să nu faci aceasta! Sunt împreună-slujitor cu tine si cu fratii tăi, care au mărturia lui Iisus. Lui Dumnezeu închină-te, căci mărturia lui Iisus este duhul proorociei.” (Apocalipsa 19: 10)

2) Canonul 45 al Sfintilor Apostoli ~ “Episcopul, presbiterul sau diaconul, daca numai s-ar ruga impreuna cu ereticii, sa se afuriseasca, iar daca le-a permis acestora sa savirseasca ceva ca si clerici (sa savirseasca cele sfinte), sa se cateriseasca.”

E o referință incompletă, deci neavenită, nu are temei biblic, neclară, abuzivă, o slabă și nefolositoare cerință. Despre ce apostoli e vorba aici, pentru că nu e din Biblie? E fără valoare, și mai mult, dăunătoare. Cu scopul de a-l îndepărta pe orice cleric (preot ortodox) care ar spune altfel (dar biblic, corect) de cum pretind mai marii ortodoxiei (“sfânta” tradiție încropită de ei, căci adevărata tradiție o găsim în cartea Faptele apostolilor, canon biblic), de către cei care pun acele urechi protectoare, de “ascultare” fără să auzi Cuvântul adevărului, deci pe negândite/ nevăzute/ fără conștiință/ o stare animalică! Nu faci cum spunem noi (tradiția ortodoxă) ești exclus ca eretic, deși omul vrea să fie după voia lui Dumnezeu, și, practic, nu este eretic, ci dimpotrivă dorește s-o ia pe calea îngustă a adevărului-adevărat!

3) Canonul 6 al Sinodului V local de la Laodiceea (343) ~ “Nu este ingaduit ereticilor a intra in casa lui Dumnezeu daca staruie in eres.”

Idem pct 2. Ba mai mult, chiar fără sens această cerință.

4) Canonul 32 al Sinodului V local de la Laodiceea ~ “Nu se cuvine a primi binecuvintarile ereticilor, care sunt mai mult absurditati decit binecuvintari.” – Mi se pare ok, corectă, dar nu susține tema Ortodoxia, singura...

5) Canonul 15 al Sinodului al Noualea din Constantinopol (861)
“Cei ce propovaduiesc public eresul sau il invata in Biserici, sa fie indepartati de comuniunea cu credinciosii si afurisiti, ca unii ce fac schisma si sfarima unitatea Bisericii.”

Abia în anul 861, se reține o atitudine corectă de disciplinare care trebuie să se facă în biserică. Orice creștin autentic e de acord cu această observație, doar că  nu cădem de acord cu ce înseamnă de fapt a propovădui eresul în public sau a-l învața în Biserici.

Eres cf. DEX,  ar însemna: prejudecată/ rătăcire/ abatere/ culpă/ păcat/ necredință/ miciună/ superstiție/ vinovăție.

Biserica ortodoxă e ea însăși plină de erezii, căci, de pildă, botezul copiilor mici a fost introdus de Biserica numită ortodoxă, cu timpul, ori nu aceasta a fost practica Bisericii primare, și nici nu e o învățătură biblică. Pot da numeroase referiri biblice aici. Biserica ortodoxă numește erezie multe obiceiuri care sunt corecte, susținute biblic, în concordanță cu Biblia și cărțile ei canonice. Însă “sfânta tradiție ortodoxă” nu e canon biblic, nu e Biblie, nu e Sfântă Scriptură. Ce a spus un sfânt sau un altul, poate fi bine sau rău, ok, dar nu e Biblie, nu e canon biblic, iar dacă nu e în concordanță cu Biblia zicerea acelui sfânt, acea tradiție, este EREZIE. De altfel, erezii sunt folosirea lumânărilor, pomenirile, parastasele, sfintele moaște,  icoanele (închinarea înaintea lor, sărutarea lor) etc.

Deci, botezul copiilor mici, este erezie, nu ar fi mai nimic că se face ceva neporuncit de Dumnezeu, copiilor mici, dăunătoare e însă credința că e ceva poruncit, că e ceva necesar, că e ceva folositor. Această credință și această practică duce poporul în mare eroare și rătăcire, e un obicei la scară mare, rău, care duce poporul în rătăcire, asta deoarece îl face pe om de poate dormi și sta liniștit, că e rezolvată încreștinarea lui încă imediat de la nașterea sa, adică cum, încreștinat în lipsa conștiinței? ori așa ceva nu se poate.

Creștin e acela care urmează pașii biblici: aude Cuvântul, discerne, îl primește sau nu, ia atitudine el însuși, face ceva, crede? are credință? dorește schimbarea vieții sale păcătoase? – căci omul e păcătos și mincinos și rău, din fire (Romani 3: 23; 7:7-23; 10:9-10) . Își plânge păcatul, îl regretă? Acceptă nevoia de-a accepta pentru el însuși Jertfa de la Cruce a lui Iisus Hristos, Domnul? Apoi să aibă nașterea din nou, o nouă creație, prin Duhul, care o face Sfânta Treime în inima și sufletul celui care crede, credința lui lucrează prin Duhul (Ioan 3). Abia apoi va zice ca famenul din Faptele apostolilor din cap 8, “Iată apă, ce mă împiedică să fiu botezat?

Ce îl împiedecă pe omul matur să fie botezat? … necredința lui. Și faptul că preotul (ortodox) nici el însuși nu crede că asta e adevărata cale a nașterii din nou, a pocăinței, adevărata credință dată sfinților odată pentru totdeauna (Iuda vers 3). Aceasta e credința care au avut-o sfinții Ioan Gur de Aur, Maxim Mărturisitorul și ceilalți care au fost. Un copil e fiul tatălui. Până acum a fost un fiu numai al lumii acesteia, dar prin nașterea din nou primește înfierea, de-a fi un fiu al Tatălui, apt pentru noua împărăție.

Din cuvantul Sinodului al VII- lea Ecumenic (Niceea, 787)

“Sa nu faceti nici inovatie, nici omitere in Predania [obicei, rânduială, tradiție] pe care am pazit-o cu evlavie pina acum. Deoarece toti citi s-au pastrat inlauntrul Sfintei Biserici Universale, nu au primit nici adaosuri, nici omiteri. Si cu mare pedeapsa va fi condamnat cel ce va face fie adaugiri, fie omiteri.”

 Aici e ok, expunerea, căci este una biblică, generală, nespecifică, și exclus să fie vorba de ceva din afara Bibliei canonice, chiar dacă e o referire scoasă din contest.

Sinodul de la Constantinopol din anul 1724

“Cei care vor dezerta de la Ortodoxie si vor parasi parintestile si dreptele dogme ale credintei si Predaniile obstesti ale Bisericii si vor decadea si se vor indeparta cu inovatii si cu credinte absurde si cu obiceiuri eterodoxe si vor falsifica si vor maslui adevarul Ortodoxiei, acestia nici nu mai sint, nici nu se mai numesc crestini cu adevarat, ci se taie si se despart de totalitatea madularelor Bisericii si a crestinilor, ca niste eterodocsi si inovatori si se izgonesc afara din sfintul staul ca niste oi riioase si madulare putrede.”

Idem punctul anterior. Cu observația că explicația și cerința este una biblică, strict biblică, iar urmașii drept credincioșilor care au avut o exprimare bună (oare vicleană?!), vin în secolele următoare ca și cum ei continuă dreapta zicere a înaintașilor din cadrul unor Sinoade. Deci referire strict biblică, nimic cu trimitere la „sfânta tradiția” pe care Biserica ortodoxă de azi o ține la rang de canon.

Mă limitez la aceste puține puncte exemplificate aici, situația lor, însă,  continuând   la fel de alarmant. Cei necunoscători ai Biblie le iau de bune cele scrise acolo, însă, cum spuneam, merg pe aceeași linie, atrăgând în eroare și în rătăcire cititorul fără pregătire duhovnicească.

……………………………………………………………………………………..

Deci, astfel stau lucrurile în practica Bisericii ortodoxe și acesta e diagnosticul la expresia susținută pe blogul  acesta”Ortodoxia -singura Biserică adevarată”, cât și de majoritatea preoților ortodocși, căci e foarte probabil ca mulți dintre ei să cunoască de fapt adevărul, dar dacă spun altfel de cum s-a stabilit, sunt considerați eretici și rămân fără slujbă, iar familiile lor fără venituri. De altfel un număr însemnat de preoți ortodocși au fost nevoiți să părăsească tagma preoțească (pe motiv de erezii), cum au fost Dumitru Cornilescu, Tudor Popescu în prima jumătate a secolului trecut, iar după Revoluția din ’89 un număr frumos, care s-a și constituit în “Asociația Preoților Convertiți Saul din Tars“.

Ce spunea Domnul Iisus fariseilor? Și care sunt acești farisei, astăzi? Cine pe cine duce în rătăcire?

“Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă rătăciți neștiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.” (Matei 22:29)

Sursa: Biblia ortodoxă online

*

Credința în Isus a preotului Nechita Ioan

Alte mărturii în  Asociația Preoților Convertiți Saul din Tars

Mărturia lui Cristian Daniel Florea

*

Romanul ÎNVIEREA de Lev Tolstoi (1828-1910), tratează magistral nașterea din nou petrecută personajelor principale (Maslova, Nekhlyudov), această stare fiind posibilă  atunci când conștiința acestora este apăsată și trezită, înspre noi orizonturi, de vigisitudinile vieții, mișcați din mersul lor “normal” de până atunci.  – iar ca urmare a credinței biblice primite de marele scriitor rus, Lev Tolstoi nu a fost omagiat în Rusia în 2010, la 100 de ani de la moartea sa, întrucât Biserica Ortodoxă Rusă l-a considerat eretic!

Tolstoi, mai popular în Occident decât în Rusia, la 100 de ani de la moartea sa
Tolstoi este declarat extremist in Rusia a treia oara

***

Eronată tratarea ca erezie,   punctul r) din  articolul de mai jos (privind ecumenismul, e o stare de împotrivire altminteri îndreptățită, dar cu motivație greșită).  Dar aici suntem pe poziții diametral opuse, deși nu pledăm pentru ecumenism;  însă pentru toleranță, înțelegere, iubire, smerenie, evlavie, da, le susținem. Biserica e a lui Dumnezeu, Capul ei este Iisus Hristos,  creștinii mădulare, cei mai mulți (însă) doar membri în registre bisericești  etc.:

MĂRTURISIRE ÎMPOTRIVA EREZIEI

*

Despre “MĂRTURISIRE ÎMPOTRIVA EREZIEI

2 thoughts on “Credință, canoane și tradiție în Biserica ortodoxă. Puțină lumină despre erezii.

  1. Pingback: Credință, canoane și tradiție în Biserica ortodoxă. Puțină lumină despre erezii. | ARMONIA MAGAZINE - USA

  2. Pingback: Despre “MĂRTURISIRE ÎMPOTRIVA EREZIEI” – Revista ARMONIA – Saltmin Media

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s