O scurtă și necesară recenzie la articolul: „Duhul Sfânt este absent din acea Biserică care nu mai mărturiseşte Credinţa Ortodoxă, Despre Sobornicitatea (Catholicitatea) Bisericii lui Hristos după învăţătura Sfântului Maxim Mărturisitorul (Jean-Claude Larchet)”
Cer iertare creștinilor ortodocși de bună credință, sinceri și morali, iubitori de adevăr și de Cristos, pentru ceea ce voi fi inspirat și nevoit a spune neprețuiților noștri cititori și confrați.
E de notorietate faptul că operațiile estetice, costisitoare, plac ochiului în prima fază, și un timp limitat, dar consecințele lor pot fi dezastruoase.
Iar, pe de altă parte, extirparea prin operație cu bisturiul a unei tumóri din corp, e dureroasă, dar foarte necesară pentru sănătatea omului!
A trece sub tăcere cuvântul (Adevărului) e totuna cu a te lepăda de Hristos.
E prima afirmație pe care o face textul pe care-l recenzăm, de aceea îl și păstrăm ca pe un canon martor pentru noi la această recenzare.
Dar nu e exclus să greșim la rândul nostru în afirmațiile noastre, prima, că sunt om și, secundo, unul destul de limitat și de modest, iar pe de altă parte, cuvântul Adevărului biblic este singurul tabu, neschimbat, același în veci. (Iacov 1:17; 14:6, Ioan 17: 17)
Părerea mea, a ceea ce văd și constat este că Ortodoxia ultimelor secole, una declară, și alta gândește și/sau practică, probabil una din două, ori este incapabilă de-a înțelege Cuvântul (ceea ce este greu de crezut) sau nu este sinceră din motive obscure.
Cum spuneam, afirmația de mai sus este corectă, ca și trimiterea care vine să întărească cele zise, fiindcă Duhul Sfânt grăieşte prin gura prorocului: „nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă.”(Ps.18 :3)
O observație generală: Blogurile ortodoxe sunt scrise din punctul de vedere al unui preot ortodox, al celui atașat de doctrina propovăduită și care se simte dator să susțină „sfânta tradiție” ortodoxă, susținând că este mai bună, superioară, singura adevărată, în timp ce orice altă biserică și alți creștini și gânditori sunt în afara creștinismului adevărat, în afara adevărului și mântuirii, ortodoxia „lor” e singura biserică adevărată, continuatorul bisericii primare – pronostic fals și, de altfel, mincinos. Dar ei nu scriu din punctul de vedere al unui creștin ortodox practicant, al unuia cu conștiința trează și care cercetează comparativ (vezi Ps.1; Marcu 7: 6-15; 1 Tes.5: 21-22) să vadă dacă există concordanță între (1) Biblie, (2) Mărturisirea de credință Ortodoxă și (3) Practica creștinească de zi cu zi, din biserică și din afara ei.
Fără a face multă vorbă, adevărata sfânta tradiție o găsim numai în Faptele apostolilor și în Epistolele scrise de apostolii Bibliei, în orice caz în întreaga Biblie, nu în tradiția oamenilor care, chiar dacă poate fi și bună, pe ici pe colo, ea nu este canon biblic, ci doar obicei, tradiție, nu e normă pentru creștini, ea poate fi recomandată în puține cazuri, izolate. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă a găsit de bine să introducă în Biblia Ortodoxă, față de cele 66 de cărți canonice, și alte 14 cărți pe care ei le numesc „bune de citit”, iar cele mai multe traduceri în limbile de mare circulație nu le includ, iar creștinii neoprotestanți români le numesc „apocrife” (de alt autor), conform Prefaței Bibliei “Bartolomeu Anania” (2001). Că încalcă canonul recunoscut de ei înșiși, e o chestiune care-i privește, e o scădere și neascultare, nu doar o constatare recunoscută.
Preoții ortodocși sunt împotriva ecumenismului, ca dialog, din cauza unei „superiorități istorice” (era să scriu isterice) și a ceea ce ei declară, că sunt singura biserică adevărată, calea cea bună, iar ceilalți sunt rătăciți.
Așa și este? Să vedem că de fapt este chiar pe dos, căci au scos pe firmament strategia Bisericii Ortodoxie Române, una amăgitoare, exagerată și „asiguratorie” a gogomăniei ofertei pentru marea masă de oameni care intră pe ușa “salvării” a BOR, de păcatul strămoșesc, adamic, al firii – Declară oriunde au ocazia, oricare dintre preoții ortodocși (deși probabil au o altă părere intimă, mulți, dar n-o pot exprima pe față, că sunt excluși ca eretici), precum că Credința și Biserica ortodoxă este singura cale, singura „BISERICĂ“ Sobornicească și adevărată, reală și duhovnicească, dar este o afirmație de-a dreptul falsă, căci vom menționa aici o parte dintre erezii și din neconcordanțele afirmațiilor făcute de Ortodoxie.
În MĂRTURISIRE ÎMPOTRIVA EREZIEI, purtătorii de cuvânt ai Ortodoxiei, de la început fac o afirmație năstrușnică și nebiblică: “În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Toți cei care am fost botezați în Biserica Ortodoxă suntem membri deplini ai Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolești, adică a Trupului lui Hristos. Prin Taina Sfântului Mir am primit Pecetea Darului Duhului Sfânt și prin Sfânta Împărtașanie cu Trupul și Sângele lui Hristos ne unim cu El, devenind mădulare ale Trupului lui Hristos. În această calitate de mădulare ale Bisericii lui Hristos, care este numai Biserica Ortodoxă, singura în care ne unim cu Adevăratul Dumnezeu, singura în care omul se poate mântui, arătăm şi respingem în mod public ereziile ce au cuprins pe unii membri ai Bisericii.”
Vă dați seama că i-a luat gura pe dinainte, să scrie negru pe alb, care e strategia lor de marketing pe care o folosesc de secole? Adică cum, botează copiii mici, inconștienți, pe bandă rulantă – amăgind părinții acestora și apoi pe cei maturi, întregul popor român, că astfel îi scoate din blestemul necredinței și de sub puterea Diavolului – și instantaneu tot omul intră în Una Sobornicească și Apostolică Biserică a lui Dumnezeu? Adică „Toți cei care am fost botezați în Biserica Ortodoxă suntem membri deplini ai Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolești, adică a Trupului lui Hristos”? Fals, o mare eroare, o mare erezie pe care n-o mai întâlnești nicăieri în altă parte în lume! Nici celor care s-ar boteza maturi și în cunoștință de cauză, într-o biserică autentică, sinceri și încrezători, nu le poate garanta siguranța mântuirii de care se spune, cum că aceștia și formează trupul lui Hristos, căci pădure fără uscături nu există. Mulți chemați, puțini aleși, zice Însuși Domnul Iisus, El vorbește de o turmă mică, de o cale îngustă, iar calea largă este a lumii (majoritară). Ori se știe că Biserica ortodoxă numără undeva spre 90% din populația României, iar pe calea îngustă, turma care formează Biserica celor născuți din nou (Evanghelia lui Ioan, 1:12), trupul lui Hristos, se află un procent redus, poate undeva 1…3% ? nu știm cât de mic, dar mic!
Apoi, grijulii nevoie mare, trec și vorbesc despre EREZII, și o zic bine din condei, un timp, privind unele cerințe bibice, dar pe urmă, NU pot să identifice corect ereziile, căci NU numesc “erezie” ceea ce e erezie, comportându-se abscóns, după proverbul românesc “interesul poartă fesul“. Ca și cei de la BARNEVERNET -ul Norvegiei, sunt orbiți de iubirea de bani (salarii, averi, funcții), de mândria și strategia că numai ei dețin adevărul, că sunt singura Biserică a lui Dumnezeu , de legile “lor” acoperitoare!
Textele corecte, ni le vântură ca preambul al credinței ortodoxe, dar ele nu sunt decât un plagiat asumat, invocând fraudulos că au dreptul la patrimoniul spiritual al zicerilor sfinților părinți patristici ai primelor secole, adevărați creștini și martiri, cu o viață a lepădării de sine, mădulare ale Trupului lui Hristos, adevărata “Biserica Sa Sobornicească Una universală“. De ce? Pentru că Biserica Ortodoxă Română n-a călcat și nu calcă pe urmele sfinților apostoli (biblici) sau ai adevăraților martiri ai credinței, și în mod fraudulos declară o continuitate istorică, fiindcă în realitate cu faptele îi tăgăduiesc pe înaintașii cărora zic că le duc pe mai departe învățătura, căci bine a zis marele cărturar și istoric român:
Nu te lăuda cu înaintașii tăi dacă nu le calci pe urme. (Nicolae IORGA)
În 1 Corinteni 3, sfântul apostol Pavel inspirat de Duhul Sfânt spune clar că e greșit ca cineva să spună “sunt a lui Apolo”, “sunt al lui Pavel”, aparțin cutărui sau cutărui sfânt (“sunt din biserica sfinților părinți“, “… avem continuitate istorică“, îl avem pe Ioan Gură de Aur, îl avempe Maxim Mărturisitorul, .. pe cutare sau pe cutare. De ce atragem deci atenționarea de felul acesta? Pentru că Îl avem într-adevăr doar pe Hristos, pe urmele căruia și mergem acum, căci El S-a jertfit pentru noi, iar jertfa oricărui om NU ne folosește la nimic în economia răscumpărării din moartea păcatului. Asta e strategia corectă, adevărată, biblică. Trebuie, ca privind înapoi de-a lungul secolelor, să privim doar la Iisus Hristos:
„Dacă deci ați înviat împreună cu Hristos, să umblați după lucrurile de sus, unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu.” (Coloseni 3:1)
„Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea, și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Uitati-vă, dar, cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătosilor o împotrivire așa de mare față de Sine” (Evrei 12:2-3)
Creștinii ortodocși s-au obișnuit de cred orice zicere a unui preot ortodox de renume.
Blogurile, You Tube și ziarele abundă care mai de care cu astfel de enormități declarate. Ceva de genul ieșirilor lui Gigi Becali, omul altfel deosebit de simpatic, milos și binevoitor cu cel aflat la stâmtorare și în nevoie, gata oricând de-a veni în ajutor celui aflat în mari lipsuri materiale și de sănătate.
Una dintre aceste voci este și părintele Arsenie Papacioc, iar titlul articolului, cu vorbele părintelui Papacioc, sunt de factură a la “Vadim Tudor”, extremiste, însă sumarizate ca pozitive sub titlul pompos NU VREM SĂ SCHIMBĂM MĂCAR CU O VIRGULĂ DIN ORTODOXIE! HRISTOS A FOST ORTODOX!
A, să nu uităm, Biserica Ortodoxă Română merge (inconștient) și pe principiul primul venit, primul servit, al dreptului de autor și dreptul de folosire strictă a unui cuvânt-licență, exclusivist, presupus a fi înregistrat la Osim!
Ortodox e un cuvânt specific, religios, destinat bisericii răsăritene care are înțelesul arătat în DEX. Dar preotul ortodox, cum se zice, a tras focul (tot focul cred ei) sub oala lor (cam golită de o credință practică autentic-biblică) și cu privire la acest cuvânt (ortodox). De aceea vedem cum părintele Papacioc sintetizează, ai putea zice ad-literam, întreaga opinie a BOR, căci, în fond, la ce se rezumă orice dialog l-ai putea imagina la o masă rotundă la orice nivel l-ar avea BOR?
Întrebarea este de prisos, dar din moment ce ei nu doar că scot aberații tot timpul, dar se și laudă cu ele, ca mărețe și indubitabile realizări spirituale, (în realitate, vorbe nesemnificative și chiar lipsite de sens și neproductive). Căci poporul otodox așa bine merge (crede infatuat BOR), că nu vor să schimbe nimic, l-au declarat și pe Iisus Hristos ORTODOX (El, Iisus, care era, este și va fi, Același, ieri, azi și în veci. (Evrei 13:8; Iacov 1:17) Nu înțeleg nici esențialul, datorită lui Iisus (Dumnezeu) existăm, prin credința în El a apărut religia creștină, Capul nostru, al Bisericii este Cristos Dumnezeu, El este credincios Lui Însuși și lui Dumnezeu, și promisiunilor făcute și a coborât din Cer să ne salveze, nu avea nevoie de nimic, nici atunci nici acum, ci S-a jertfit din iubire față de om, i s-a făcut milă.
BOR de azi NU sunt nici urmașii sfinților apostoli, nu sunt nici urmașii lui Hristos Iisus Domnul, ci iubitorii de moșii, de avere și de întâietate în societate, urmașii … ereziilor consolidate la rang de “sfântă tradiție” (închinarea la moaște, la icoane, la sfinți etc.).
BOR nu vine pe firul continuității istorice și duhovnicești a bisericii vii a Domnului Iisus, asta cu privire la linia descendenței de care tot glăsuiesc preoții ortodocși. Căci, continuitate, într-adevăr există și e lucrarea Duhului Sfânt, în creștinii autentici, întotdeauna sunt și dintre cei care nu și-au pleccat genunchii înaintea lui Baal și nu s-au închinat idolilor și icoanelor, în loc să se închine Ziditorului Iisus care este binecuvântat în veci.
Probabil și în Biserica ortodoxă este rămas și un număr însemnat de oi, creștini autentici, care au trăit, și azi care mai trăiesc, călăuziți de Duhul, și-L urmează pe Blândul și Marele Păstor al oilor, dar probabil nu dintre preoții activi (aflați pe statele de plată), căci ei NU au o Mărturie de Credință autentică și nici o practică biblică autentică.
Despre erezii
„Erezia nu afectează doar pe cel care crede în ea, ci și pe membrii Bisericii, atâta timp cât cei ce gândesc eretic în Biserică propovăduiesc erezia și celorlalți membri prin cuvânt și prin fapte, răspândind astfel microbul ereziei în tot trupul Bisericii. Erezia predicată de episcop sau preot îi afectează și pe credincioși. Totodată, episcopul sau preotul trebuie să aibă grijă ca membrii turmei lui să nu învețe erezia. Dacă păcatele morale îl despart pe om de Dumnezeu, cu atât mai mult erezia. Datoria episcopului este să învețe drept Cuvântul Adevărului, iar sfințenia este legată organic de Adevăr („Sfințește-i pe ei întru Adevărul Tău, iar Cuvântul Tău este Adevărul”– Ioan 17, 17). Hristos e calea adevarul si viata. Erezia este minciună și blasfemie la adresa Cuvântului Întrupat, Dumnezeu-Omul Iisus Hristos. Ea se naște ca înșelare duhovnicească, devenind o ideologie contrară Adevărului, tăind posibilitatea sfințeniei și a mântuirii.
La fel cum o boală nu afectează numai organul bolnav, ci întreg organismul, tot așa și erezia, otrăvind pe unii membri ai Bisericii, provoacă durere în întreg trupul ei, afectându-l. De aceea, de fiecare dată când a apărut o erezie ce amenința Trupul Bisericii, s-au întrunit Sinoade Ecumenice și Locale care au anatematizat erezia și pe ereticii ce o susțineau, adică au tăiat din Trupul Bisericii învățătura eretică și pe cei ce o promovau.” din (MĂRTURISIRE ÎMPOTRIVA EREZIEI) dar identificarea este pe dos, ortodoxia nu numește erezie ceea ce este e fapt erezie (moaștele, icoanele, parastasele și altele de felul acesta), mărturia scrisă, generalizată, este bună, luată din vorbirea și scrierea celor din primele secole, dar treptat, în ultimele secole, întunerecul lumii și iubirea de sine i-a copleșit și le-a întunecat mintea (conștiința).
Ca să înțelegem mai bine importanța și direcția conferințelor despre ecumenism, sau ceva din viziunea pricipală a Sinoadelor ortodoxe, poate n-ar fi rău să le vedem ca pe ceva comparativ sau similar cu … întâlnirile la nivel înalt al țărilor occidentale super bogate/super puteri, G8, sau G7 (fără Rusia). Ecumenism înseamnă și a purta grija punerii de acord asupra ereziilor “creștine”, a hotărî cât de jos accepți să mergi cu doctrina, cu teologia, cu credința, cu crezul și mărturia de credință. Cât accepți să diluiezi practica creșnină și a moralității creștine?
Una peste alta, Biserica Ortodoxă are și multe cerințe bune, morale, cum sunt cele privitoare la familie, la pro-viață, despre avort, despre homosexualitate, pedofilie, LGBT etc
Necazul mare, însă rămâne, cel semnalat astăzi în această sumară recenzie, se cred singurii G8 ai creștinismului (istoric), al Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolești, adică a Trupului lui Hristos – tot ce e înafara Biserici Ortodoxe e de mâna a doua, a treia, sunt cei dezmoșteniți, renegați, afurisiți, anticriști etc. Ca să intri în Biserica lui Hristos, zic ei, trebuie să intri sub umbrela lor protectoare, “Adevărata Biserică”, singura de altfel, Biserica Ortodoxă. Judecați singuri și luați seama cum o faceți, și decideți în cunoștință (conștiință) de cauză.
Am încercat să explic cum stau de fapt lucrurile, deși atât Nicoale Iorga cât și Lucian Blaga ne îndeamnă același lucru: “Nu discuta evidența, lăsă-i s-o afle pe seama tăgăduirii lor.”
Dar totuși m-am străduit să fiu cât pot de explicit, deoarece nu mă consider deloc mai înțelept sau mai altfel decât un frate credincios ortodox (oricare dintre ei), pentru că credinciosul, creștinul, este mădular unul altuia, în același trup al lui Hristos și mă simt onorat de prezența oricărui creștin autentic, din orice denominațiune creștină, istorică (ortodoxă, catolică, greco-catolică etc) sau neoprotestantă (adventistă, evanghelică, penticostală, baptistă, Oastea Domnului etc), în concordanță cu cele scrise în Romani 14 sau acolo unde zice că
„în lucrurile în cari am ajuns de aceeași părere, să umblăm la fel.”(Filipeni 3:16)
În omul duhovnicesc, credința și iubirea, ele merg împreună, adică cresc sau se micșorează odată, iată că nu ne putem înșela, scumpi frați români. Când un preot ortodox a simțit cu familia Bodnariu din Norvegia, m-a uns pe inimă, căci și evanghelici, la fel, ne doare mult pentru familia Nan și pentru familia Rădulescu la faptul că Barnevernet (protecția copilului din Norvegia) a hotărât să n-aibă milă și inimă pentru acele familii și multe altele, cărora le-a sfârtecat sufletele și fizic trupurile în mod dramatic (tragic).
“Răul de la cap se impute.” spune un proverb românec, iar preoții „nu pot” să se revolte în fața episcopilor și mitropoliților Ortodoxiei Române pentru a ține calea Domnului (îngustă), ci se supun ereziilor care de care mai aberantă, căci nu au curajul (n-au nici voie) ca răului să-i spună “rău” și binelui “bine”, deoarece cei înălțați ca “Preafericiți” (numire nebiblica) o țin pe-a lor, din inerție și din iubire de bani, de funcții, de plecăciuni și de averi.
Practica moaștelor și a închinării la sfinți, este o erezie și o aberație mare, dar acum când poporul a început să vadă în Arsenie Boca un sfânt, un om înțelept, unii preoți ortodocși (părintele Arsenie Papacioc) au sărit ca arși: Stați puțin, aici nu-i chiar așa, voi nu știți ce și cum și-a trăit omul viața, că el a fost dat afară din preoție, că nu s-a supus mai marilor și practicii ortodoxe, că a fost în vorbă prea îndeaproape cu teoloaga … E adevărat, însă că avea talent la pictat icoane, dar la fresca din Biserica din Drăgănescu, n-a respectat “tradiția” noastră, ortodoxă, sfântă.
De ce Biserica Ortodoxă nu simte mai puternic cu familia Nan? Oare nu sunt ortodocși în România și peste tot în lume? Chair dacă – deși mă îndoiesc de asta – ar fi ceva motive contrare legii abuzive a norvegienilor de la Barnavernet, nu susțin cu toată tăria că și această familie (ca și familia Rădulecu și altele pe care nu le știm noi) merită cu prisosință toată simpatia, prețuirea și empatia noastră de oameni, de români și creștini, de-a sări în ajutorul lor acum când ei sunt la grea strâmtoare, în încercarea de foc a Barnevernetului satanist. Necazul pentru ortodocși e și acela că majoritatea lor sunt încreștinați doar cu numele în registrele bisericești. Apoi, periodic, la început de an, de ziua crucii etc, reprezentanții și preoții Ortodoxiei române vin de colectează bani de la oameni, fără să presteze o muncă folositoare – dimpotrivă –, ca și în toate ocaziiile în care este pretinsă prezența preotului (botez, nunți, înmormântări, parastase) – la evanghelici, e fără plată, au cel mult un salariu fix de la biserică (la cele mai multe culte).
Încă o dată, cer scuze și iertare creștinilor ortodocși de bună credință, mulți, care nu se încadrează în recenzia de față. Doamne Iisuse Hristoase, Te rugăm, ai milă și îndurare față de noi, poporul român! Amin.
Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/paralel/cornilescu-ortodoxa/psalmi/119/
Foto: http://www.apologeticum.ro/2010/06/
*
Credință, canoane și tradiție în Biserica ortodoxă. Puțină lumină despre erezii.
*
CITIȚI ÎN CONTINUARE
Recunoaștem ridicolul situației, încă din titlul de mai jos?
Părintele Arsenie Papacioc: Nu vrem să schimbăm măcar cu o virgulă din Ortodoxie! HRISTOS A FOST ORTODOX!
**
Spre luare aminte de catre ss Daniel: Parintele Arsenie Papacioc despre catolici, secte si jidani
Mai jos de mijlocul articolului, dicuției dintre cei doi preoți, găsim sintetizată părerea desre Biserica baptistă, a printelui Papacioc:
– Biserica baptistă are Duhul Sfânt?
– Păi, lucrul acesta este pus în discutie. Nu este permis. Domnule, trăiesc dacă am trei degete? Trăiesti, dar esti ciunt. Sau nu ai o ureche. Nu se poate, adevărul trebuie respectat. De aceea si Sinoadele Ecumenice au pus în discutie problemele de dogmă – s-au fixat dogmele despre credintă. Ei interpretează că Mântuitorul a fost o fiintă fizică, omenească, nu si dumnezeiască. Lucrul acesta l-a spus si Arie, si a fost anatematizat.
[confuzie răutăcioasă, peste tot veți găsi doctrina și teologia baptisă corectă, tocmai de aceea vorbește despre o mare EREZIE, care nu există, baptiștii cred tocmai adevărul gol goluț, precis, Iisus Hristos a fost om 100% și Dumnezeu 100%, în timpul lucrării Sale a celor peste 3 ani, în drumul Său la Crucea, la Golgota… ]
– Ce se întâmplă cu cei ce cunosc pe Hristos ca Dumnezeu, se roagă Lui, fără să cinstească pe Maica Domnului, pe sfinti si Sfintele Taine?
– Este erezie a nu recunoaste pe Maica Domnului si Sfintele Taine. Este erezie, cădere în anatema.
[biserica baptistă Îl cunoaște pe Hristos ca Dumnezeu (Matei 16:16; Ioan 5:18), o cunoaște și o cinstește pe Maica Domnului recunoscându-i măsura importanței în economia Lui Dumnezeu … și Sfintele Taine, prin credință și descoperire de la Duhul Sfânt….]
– Ce părere aveti despre Biserica Baptistă?
– Biserica Baptistă este o biserică bolnavă. Câte Taine au? Iar pe care le au sunt simbolice. Ce stiati dumneavoastră despre împărtăsire, despre preotie?
[Judecați, liber de superstiții, cine este bolnav, Biserica baptistă c nu cunoaște “tainele” din BOR, închinarea la sfinți, la oameni? Pe cine cred ei, BOR, că au de MIJLOCITORI la Dumnezeu? Pe sfinți, pe Maica Domnului, moaștele (niște resturi umane, relicve istorice destinate putrefacției), adică pt BOR e prea greu să înțeleagă că creștinul adevărat, în Împăția lui Dumnezeu, va fi asemeni Domnului lor cf. 1 Ioan 3:2, Apoc 7:11.
Dar oare de ce nu înțeleg? Lipsa luminii, e lipsa Duhului, căci în Fapte 20:25 stă scris: “Căci nu m-am ferit să vă vestesc toată voia lui Dumnezeu.“, tot planul Lui. Plecăciunea, închinarea la oameni nu e potrivită decât înaintea Sfintei Tremi (cf. Matei 4:10 ( “Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. “Căci este scris: “Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.” și, de asemenea Fapte 10:25-26 și Apoc. 19:10 ). Putem scrie pagini și pagini, sute de crți cu practicile omenești (satanice) ale BOR, cum vedeți că ar fi și următoarea: Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi! – cu acet titlu e ca icoană pe interfața bologului cu fotografia sfântului Iustin, dar în articol (acatist) îl găsim, astfel, Acatistul Sfinţitului Mărturisitor Justin, stareţul de la Petru Vodă. Textul, care se întinde pe cca 5 pagini, concluzionând (asta după ce îl cinstesc și îl preamăresc pe sf. Iustin asemeni Maicii Domnului) așa: “fii mijlocitor către Înduratul Dumnezeu pentru noi“. Aberație, aberație, erezie, erezie! Cât timp părintele Iustin (starețul la Petru Vodă) a fost în viață, acele maici care au încropit această lungă zicere “sfântă“, au folosit în rugăciunile lor de atunci și ale starețului Iustin (pe atunci în viață), alți sfinți, morți la rândul lor, trecuți la cele veșnice, cum moare unul, cum îl face mijlocitor, adică mortul devine tocmai bun de mijlocitor. Cât întunerec spiritual, cum le-a întunecat mintea Michiduță, scamatorul, furul.
Pentru BOR, dacă le convine acest haos în economia sfintei tradiții ortodoxe, admit numeroase texte și obiceiuri ale maicilor de la Mănăstiri. Când însă nu le convine, prin voci “autentice” …, sar ca la … “ucigă-l toaca“, adică scrieri publicate ca aparținând lui Arsenie Boca, vai…., nu sunt ale lui, ci ale unei maici… (spune Părintele Arsenie Papacioc) – “interesu, poartă fesu” . Nu v-ați gândit că “securiștii” l-au dat afară din preoție, atunci, pe Arenie Boca și BOR a fost manipulat, din invidie “colegiala” și din opresiunea Securității că nu puteau ține masele de oameni în frâu…? Oricum, ni se cere să fim nebuni pentru Hristos și lumea aceasta, cf. 1 Corinteni 4:10 “Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi insa intelepti intru Hristos. Noi suntem slabi; voi insa sunteti tari. Voi sunteti intru slava, iar noi suntem intru necinste!“]
– Au nădejde de mântuire?
– Nu! Mântuire este doar în Biserica Ortodoxă, în Hristos. Si se pune problema chiar a Bisericii Catolice.
[aici am clarificat poziția în contrapartidă în recenzia propriu-zisă. Citiți Mărturia credinței baptiste și vedeți că creștinii se străduiesc să trăiască creștinește. Totuși nu toți vor fi mântuiți, în orice caz, în ziua morții noastre, Domnul va hotărî cine va fi găsit că a fost precum cele 5 fecioare înelepte sau …]
Vedeți totuși, ce titlu .. despre catolici, secte si jidani și ce aroganță, câtă desconsiderare, ca să nu spun mai mult!
*
NOTA Red: Ne aparține scrisul în roșu, pentru a-l deosebi de cel comentat și supus analizei noastre.
Surse: http://www.ebible.ro/biblia/paralel/cornilescu-ortodoxa/corinteni-1/4/
Pingback: Credință, canoane și tradiție în Biserica ortodoxă. Puțină lumină despre erezii. – Revista ARMONIA – Saltmin Media