Mircea Cărtărescu este plimbat de către ICR şi la Tîrgul de carte de la Paris

După minciuna cu premiul cel mare de la Leipzig…

ion-spanu.300Ion Spânu

După scandalul din 2013, cînd Mircea Cărtărescu a boicotat Tîrgul de carte de la Paris, deşi România avea calitatea de invitat special, firesc era ca scriitorul să nu mai fie inclus pe lista din acest an. La fel ca un fotbalist care refuză să mai joace pentru echipa naţională! ICR-ul lui Lilian Zamfiroiu s-a dus însă cu jalba-n proţap la Cărtărescu şi iată-l acum a fost din nou la standul României de la Paris!

Abia întors de la Tîrgul de carte de la Leipzig, unde a minţit că a cîştigat Premiul pentru cea mai bună carte, deşi această distincţie a fost acordată poetului german Jan Wagner, Cărtărescu s-a trezit acum la Salonul de carte de la Paris, unde şi-a lansat o carte tradusă în franceză… anul trecut! Este vorba despre „cartea preferată” a lui Traian Băsescu şi a Elenei Udrea, „Levantul”.

Puţini sînt cei care au citit versiunea franceză a „Levantului” pentru a-şi da seama că, în afara obiectului material, adică mesajul către lume că lui Cărtărescu i-a mai fost tradus un volum în străinătate, cartea îi face un deserviciu imens autorului! Traducerea a fost făcută de Nicolas CAVAILLÈS, un tînăr care a fost inclus de ICR-ul condus de Patapievici pe lista bursierilor din anul 2011, pentru a învăţa limba română! Nu ştim cîtă limbă română a învăţat Nicolas Cavaillès în cele cîteva luni cît a fost bursier, însă un lucru este cert: traducerea cărţii „Levantul” este o adevărată catastrofă! Cei care au citit cartea ştiu că amplul poem al lui Cărtărescu este scris într-o română pseudomedievală, un fel de colaj lingvistic între limba română de azi şi limba cronicarilor. Şi în limba română textul este destul de greu de descifrat, astfel încît am fost curioşi să vedem cum s-a descurcat Nicolas Cavaillès în tentativa lui de a traduce acest text în franceză. Ce a ieşit? Ţineţi-vă bine, căci va fi greu să vă stăpîniţi rîsul!

Pentru textul original, în limba română, folosim ediţia apărută la editura Humanitas, iar pentru cel în franceză exact traducerea prezentată la Tîrgul de la Paris sub sigla Editurii P.O.L.

Cărtărescu scrie: „Cum n-am ochii mii, ca Argus, ca cu mii de lăcrimioare Să jelesc ticăloşită a poporului meu stare, Preste care lupi şi pardosi s-au făcut stăpîni deplin Zgîriind cu gheare lunge al Valahiei drag sîn!” Astfel cugeta un june pe-un caic ce zbura iute De la Corfu pîn-la Zante peste apele hirsute Ce spărgeau în vălurele soarele ce sta să cază Prin văpăi de foc şi miniu, prin lucire de turcoază. Tînărule, a ta faţă îmi apare străvezie, Gemetul ce scoţi e oare de amor sau de mînie, Mîna cu inele grele şi cu petre răsucite Pe jungher sau pe şold fraged va voi să se invite?”

Cavaillès traduce: „Pourquoi n’ai-je pas un millier d’yeux comme Argos, pour pleurer d’un millier de larmes l’horrible état de mon peuple soumis aux loups et aux lynx, et les déchirures que ma Valachie doit à leurs griffes aiguisées !» Ainsi méditait un jeune homme à la proue d’un caïque volant au-dessus des eaux, toutes voiles dehors, depuis Corfou jusqu’à Zante, fendant les lots qui brisaient en mille éclats le relet du soleil crépusculaire, jetant des ombres de minium sur le turquoise liquide des ondes. Jeune ami, ton visage est pâle et translucide. Est-ce l’amour ou la haine qui suscite ta lamentation ? Ta main pleine d’anneaux lourds enchâssés de joyaux voudrait-elle en sertir une dague, ou les déposer sur le sein frêle d’une vierge?”

Citiți continuarea în Cotidianul.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s