“Biciclista” – DAR DACĂ?…

Transgender-Mr-Bean-32788DAR DACA?...

 by Rodica Botan

Astăzi nu m-am dus la muncă. La 4 jumate când m-am trezit nu m-am simțit în stare să călătoresc o oră până la muncă…așa că am scris un e-mail șefului meu și m-am dus înapoi la culcare. Cu greu m-am trezit mai târziu și pentrucă stomacul meu încă făcea fițe m-am gândit să mă duc la un restaurant japonez să iau ceva orez fiert cu ceva vegetale sau mă rog…ce or oferi dumnealor pentru un sistem digestiv dereglat.

Am tras în parcarea restaurantului și în stânga era o mașină cu o mămică și vreo două fetițe . O “biciclistă” s-a apropiat de ele și a zis ceva. Doamna și-a băgat urgent fetele în mașină și a plecat. Eu am ieșit din mașina mea și eram aproape să intru în restaurant când o voce moale, suavă mă întreabă…

-Pot să te rog ceva?

În cele câteva clipe care mi-au luat să ajung la ușa restaurantului am putut să o văd pe “biciclistă” mai bine. Era un bărbat probabil la 30 de ani, cred că de origine spaniolă, îmbrăcat cu o rochie înflorată, cu o perucă blondă dezordonată în cap…cu niște cercei lungi care dăngăneau în toate părțile și rujat cu un ruj roz țipător. Mâinile și picioarele, încălțate în niste sandale femeiești, erau de o mizerie cumplită…iar dinții din față, de sus, îi lipseau cu desăvârșire întregind acest tablou dizgrațios…

M-am făcut că nu aud și am intrat. Ființa respectivă și-a lăsat bicicleta la ușă , aruncată pe jos chiar în calea oamenilor și a intrat înăuntru. Fiindcă era un restaurant care servea mâncare “to go“, adică să o iei acasă, m-am oprit uitându-mă la panoul cu meniuri să văd ce aș putea să cer.

“Doamna” respectivă s-a apropiat de vânzătoare și i-a cerut un pahar cu apă rece. Vânzătoarea i-a cerut 50 de cenți. “Doamna” a zis că nu are decât 25 de cenți. Intre timp am uitat că îmi căutam ceva de mâncare și m-am adresat vânzătoarei…

-Dă-i apa că îi plătesc eu…”Doamna” s-a întors către mine și i-am văzut fața din aproape. Picuri de sudoare îi alunecau pe fața mâzgălită de machiaj.

-Ți-e foame? i-am zis…

-Da, mi-a raspuns …dar am o nevoie si mai mare…mi-a mai zis…

-Ce nevoie ai , i-am spus eu…

-Am nevoie de pampers ( scutece) că fac pe mine și nu mai am scutece- L-am folosit pe ultimul…

-Cît costă, întreb eu?

-Zece dolari…

-Dă-i ce vrea să comande, m-am adresat vânzătoarei…,  și îi plătesc eu mâncarea și butura. Ființa din fața mea și-a comandat ceva de mâncare. I-am înmânat 10 dolari și i-am spus…

-Ăștia nu sunt de la mine …Dumnezeu mi-a pus în gând să ți-i dau- sunt de la El. Crezi în Dumnezeu?

-Cred …îmi zice…

-Atunci de ce te porți în halul ăsta? …îi ma zic eu…

-Păi…de când m-am născut m-am simțit că sunt femeie si sunt incatusata într-un corp de bărbat…si am facut operație…întțlegi? Nu mai sunt…bărbat…am ce au femeile…

-Păi ai zis ca tu crezi in Dumnezeu. Sau Dumnezeu nu stie ce face? Sau El gresește? Ai citit vreodată Biblia? Acolo scrie că El ne-a știut pe fiecare încă înainte de a ne fi născut…încă din pântecele mamei noastre…si a cunoscut fiecare amănunt despre viața noastră. Crezi tu că nu stia de tine? Că nu a avut planuri cu tine? Uite…eu îți dau banii ăstia dar să îmi promiți că mergi la biserică și asculți ce se vorbește acolo… zic eu

-Dar merg…îmi zice dumnealui/dumneaei…si bagă mâna într-o poșetă galbenă și scoate de acolo un Nou Testament. Deschide la prima pagină și îmi arată…uite scrie aici…”pentru Sarah“…mi-a dat-o predicatorul…eu sunt Sarah.

-Tu nu esti Sarah…asta este ce ai făcut tu din tine. Dumnezeu nu te-a făcut o Sarah…te-a facut bărbat…

-Păi…ce să fac acuma că deja am făcut operație și nu mai sunt bărbat. Plus că sunt măritată…și îmi arată un inel…

-Nu stiu ce ai să faci, dar trebuie să revii la ce te-a făcut Dumnezeu. Te rogi și El o să îți arate ce să faci. Știi…tu nu esti singura ființă care a făcut greseli și și-a schimbat destinul pregătit de Dumnezeu. Toți oamenii au păcatuit într-un fel sau altul de aia a fost nevoie de Domnul Isus să moara pentru noi. Roagă-te și El poate să te ajute…

A stat puțin pe ginduri si apoi m-a întrebat…

-Crezi că mă poate ajuta să nu mă mai scap pe mine?

-Eu cred că El poate să te ajute în orice fel…Dacă cineva te mai poate ajuta…El cu siguranță poate!!!
***
Am plecat cumva nemulțumită de mine ; confuza de situatie…de ceea ce am facut sau n-am facut, sau ar fi trebuit sau nu să fac?! Oare trebuia sa ignor pe fiinta asta? Si tot gindindu-ma ca am cazut în plasa din nou…oare a cita oara…mi-am amintit de cei 10 leprosi vindecati de Domnul Isus. Din zece numai unul s-a intors sa-i multumeasca…restul au fost asa cum sunt adesea oamenii străzii care cerșesc, trag pe sfoară pe oamenii creduli, si probabil râd că i-au păcalit de bani sau alte cele.

Dupa ce am stat “pe gînduri” ceva timp… am ajuns la concluzia ca pierderea câtorva dolari nu se poate compara cu părerea de rău ce aș fi avut-o că n-am făcut ceva pentru o ființă umană (nu știu ce fel de ființă era…dar era omenească). La urma urmei mi-am făcut datoria și i-am spus despre Dumnezeu. Am aruncat sămânța…si unde a căzut…a căzut. Eu mi-am făcut treaba. Acuma puteți să spuneți că am fost fraieră si puteți să aveți dreptate. Dar am avut o experiență ciudată. Și vă spun drept….când am văzut că scoate din poșetă Noul Testament…am rămas cu gura căscata. Dar dacă…dar dacă omul ăsta avea nevoie să audă că Domnul Isus îl iubește și îl poate ajuta? Dar dacă?

Sursa: http://www.peginduri.com

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.