ORGANIZAT de REVISTA ROMANO-CANADO-AMERICANA “STARPRESS”
cu ocazia manifestărilor ORGANIZATE DE GRUPUL ROMÂN DE PRESĂ ȘI INIȚIATIVĂ CIVICĂ, în Capitala Romaniei – Bucuresti si într-o întrunire națională la Sfinxul din Bucegi –
în toate localitățile care au intrat în parteneriat precum și în alte localități, comunități și grupuri din străinătate care ni s-au alăturat (Canada, Iralanda, USA, Republica Moldova, Anglia, Italia, Spania, Franta, Germania etc.) –
încununate la 31 august, de Ziua LIMBII ROMÂNE
P O E Z I E
PREMIUL I
– Lavinia Huţişoru Dumitriu / Bucuresti – LIMBA ROMÂNĂ
– Al.Florin Ţene / Cluj – GLORIE LIMBII ROMANE
– Jianu Liviu-Florian / Craiova- ODĂ LIMBII ROMÂNE
PREMIUL II
– Iacob Cazacu-Istrati / Toronto / CANADA – IN LIMBA MEA…
– Tatiana Dabija / Chisinau / R.Moldova – LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ
– Melania Rusu Caragioiu / Canada – DOR DE PLAI ȘI DOR DE GRAI
– Moldovan V. Dorin / Braşov – LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ
– Bivol Zinovia / Chisinau /R.Moldova – PLÎNGI, BASARABIE…
– Victor Burde /Alba Iulia /Romania – LIMBA ROMÂNĂ
PREMIUL III
– Luca Cipolla / Italia – LIMBA NOASTRA CEA ROMANĂ
– Radu Botiş /Ulmeni / Romania – PÂNĂ CÂND…
– Elena Matei / Valenii de munte/ Romania – DESCOPERITĂ -N CASE VECHI…
– Olimpia Sava /Galaţi / Romania – SĂRMANUL ROMÂNESC VOCABULAR
– Mariana Bendou / Onesti / Romania – LIMBA ROMANEASCĂ
MENTIUNE
–Lazar Magu – LIMBA ROMÂNĂ
–Ionuţ Mădălin Dumitrache / Urlaţi, România – LIMBA GURII MELE
–Menai Vasilica Olguta – OAMENII DE LA LITERE
–Georgiana Magu– LIMBA ROMÂNĂ
–Tatiana Scurtu Munteanu /Galati/ Romania – RAURI, VOI, CE DESPARTITI
–Constantin Stroe / Bucureşti / Romania – ORGA LIMBII ROMÂNE
–Tirchineci Adrian – LIMBA NOASTRĂ
–Mariana Eftimie Kabbout– DESTIN
–Virgil Razesu – LIMBA ROMÂNĂ
P R O Z Ă
PREMIUL I – Elena Buică / Toronto / Canada – SPICUIRI DESPRE VIEŢIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE
PREMIUL II –Corneliu Zeana / Iasi / Romania – LAMPA DE GAZ
PREMIUL III –Voican Marin Ghioroiu / Bucuresti / Romania – EXPERIMENTUL DIABOLIC
IMN PREMIUL I –MARIN VOICAN GHIOROIU / Bucuresti / Romania-LIMBA ROMÂNĂ (muzica si versuri, inregistrare la TVR -BUCURESTI)
CUM VA FI SERBATĂ ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013
Ne-am implicat, am publicat petiții, am fost alături de țară prin Maestrul Corneliu Leu și am reușit!
Vestea cea mare a trecut oceanul! Pentru prima dată în istoria zbuciumată a României, pe data de 31 august anul prezent şi în miile de ani care vor urma (aşa sperăm), se va sărbători oficial Limba Română. Eu vă prezint aici afișul și invitația pe care le-am lansat.
Am aflat cu bucurie că Parlamentul României a legiferat Ziua Limbii Române la această dată, pentru a se sincroniza cu fraţii noştri români de peste Prut. Bine şi mai târziu, decât niciodată! Sunt de admirat românii din Republica Moldova unde s-a celebrat Ziua Limbii Române (şi nu limba moldovenească, aşa cum le-ar plăcea unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Naţional încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/Din adâncuri înfundată/Un şirag de piatră rară/Pe moşie revărsată…” . Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexe Mateevici, care a trăit numai 29 de ani! Așa este – limba este o „comoară” – cel mai important element al existenţei unei naţiuni.
„Mult e dulce şi frumoasă/Limba ce-o vorbim…” a zis poetul Gheorghe Sion (1822-1892) în poemul „Limba românească”. Ce român nu a auzit aceste minunate versuri? Teritoriul unei ţări se poate reduce, poate chiar să ”dispară” luând alte denumiri, poate fi „înghiţit” de ţări hrăpăreţe, dar limba rămâne, evident, dacă locuitorii teritoriului respectiv nu sunt exterminaţi.
Rusificarea forţată şi surghiunul românilor acestei părţi fără noroc a României, nu au reuşit să elimine limba română decât parţial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecţie de dragoste de limbă şi de eroism românilor olteni, bănăţeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc.
Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiaşi zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române – dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică nu o „Mică unire”, ci o mare unire – în cuget şi simţiri.
Desigur, ar fi existat şi alte opţiuni : Ziua de naştere a lui Eminescu ar fi putut fi decretată Ziua Limbii Române, aşa cum Federaţia Rusă, în anul 2011, a decretat ziua lui Puşkin (6 iunie) – Ziua Limbii Ruse. Însă, prin eforturile marelui scriitor Corneliu Leu şi a altor români patrioţi, la care a subscris şi subsemnatul prin revista Destine Literare, s-a ajuns a se lua cea mai bună decizie.
Trăiască Limba Română! La mulţi ani Zilei Limbii Române pe 31 august! – clamăm noi, aici, în Canada
Aşa cum limba franceză din provincia canadiană Quebec este o „insulă francofonă într-un ocean anglofon” (nu ştiu cine s-a exprimat atât de plastic) tot aşa, limba română este o insulă de latinitate într-un ocean slav.
Pe 31 august este sărbătoare mare pentru toată suflarea românească. În rezonanţă cu ţara noastră de origine, şi noi, românii rătăciţi prin lumea largă, vom sărbători ZIUA LIMBII ROMÂNE!
La Montreal, mai multe organizaţii româneşti vor sărbători acest eveniment în câteva locuri, fiecare după priceperea sa, cu cele mai bune intenții.
Însă noi, scriitorii români – canadieni, uniţi în Asociația Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR) de aproape 13 ani, împreună cu entități prietene (vedeți Invitația pe care o reproducem), nu puteam să-l lăsăm pe Eminescu al nostru singur printre străini, să-l uităm în această zi măreaţă. Am decis să ne adunăm în Piaţa României din Montreal, indiferent daca ploua sau ninge… şi să ne sărbătorim limba aşa cum se cuvine. Afişul alăturat ne este mărturie. Trăind printre francofoni, nu puteam concepe să organizăm serbarea numai între români. Așa se face că lângă Eminul nostru din Piața României, vor fi prezente și personalități montrealeze, care ne vor demonstra că vorbesc limba română (!). Ați înţeles bine, există oameni de cultură pe aici care vorbesc limba noastră cea ”dulce”, pe care au învățat-o din dragoste pentru români (și românce) și pentru România noastră natală.
Ne vom afla lângă Eminul nostru drag, cu gândul spre ţară, spre Platoul munților Bucegi, unde maestrul Corneliu Leu, îndrumător naţional şi internaţional al evenimentului, ne va fi aproape. Vom ura cu toţii –„ La mulţi ani, dulce Limbă Română!” și vom cânta :
IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE
(din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu)
Ne cheamă Sfinxul din Carpați
Să fim alături frați cu frați
În miezul țării noastre sfânt
La ceas de mare legământ.
Ne cheamă Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi și regi
Ce-aici românii i-au avut
Din cel mai depărtat trecut!
Pe munții românești urcați
Sub semnul magic din Carpați,
Pecete-adâncă, din bătrâni
Peste suflarea de români.
Pecetea limbii românești
Rostind măiestrele povești
Cu Sânziene, Feți Frumoși…
Sau cântece cu viers duios
Țesut la poale de Carpați
Și-oriunde Țara are frați
În lumea largă răspândiți.
Care prin verb, ca legământ
Rostit în cântec și-n cuvânt,
Rămân uniți,
De nimeni despărțiți.
Ne cheamă Sfinxul din Carpați
Să fim alături frați cu frați
În miezul țării noastre sfânt
La ceas de mare legământ.
Ne cheamă Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi și regi
Ce-aici românii i-au avut
Din cel mai depărtat trecut!
Cu sufletele-alăturați,
De-aici spre patru zări zburați
Spre frații ce-n străin pământ,
Țin rădăcina prin cuvânt
Și-ntinse aripi ce vâslesc
Spre tot ce-i graiul românesc.
Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt
Clădit și-n piatră și-n cuvânt.
Cuvântul românesc, rostit
În slujbe de altar sfințit
Prin nobili ctitori, mari bărbați,
Eroii noștri legendari,
Semeți, viteji, cu brațe tari,
Încununați
Cu creste de Carpați !
Spre Basarabia zburați
Și duh de țară respirați
Din duhul jertfei de martiri
Pe-altarele Marii Uniri!
Spre Vlahi din Tatra în Timoc,
În pustă și în orice loc
Aceeași limbă ei vorbind
Până la aromâni, în Pind…
Și să rămânem veșnic frați
Bând apa vie din Carpați,
Aici, la Sfinxul din Bucegi,
Unde-am avut preoți și regi.
Și o Credință am avut
Din veac de mare început;
Iar nimănui n-am făcut rău,
Crezând în Bunul Dumnezeu
Care, cu noi,
Va fi mereu!
Va fi mereu!
Și, de asemenea, vom recita din creațiile prin care, aici, în Țara Arțarilor, noi contribuim la împlinirea literaturii și artei care se dezvoltă prin această limbă și în spiritul ei desăvârșindu-i cultura milenară, sentimentele creștine și umanismul care a caracterizat-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos.
LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE
de George FILIP
VULTURUL CREŞTIN
de fapt eu sunt un vultur carpatin
cu aripi de la Dunăre la Tisa,
să cânt pe româneşte, să mă-nchin
pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa.
In limba românească pot doini,
Hora unirii peste plai se-ngână,
În românește voi mărșălui
Încolonat în armia română.
Să îmi iubesc femeia-n limba mea
Când muguri noi în grai mi s-or aprinde,
De sărbători, când magii vin din stea,
feciorii-n limba mea să mă colinde.
La Sfânta cruce de pe Caraiman
Să rostui rugăciuni – pe românește
și să îmi intre-n casă an de an
popi ortodocși, cu DOAMNE MILUIEȘTE…
când ne mai bate bunul Dumnezeu
printre păcatele terestre – certe,
poetul păcătos…acesta…eu,
să-L rog pe românește să ne ierte.
ce bine e să plângi în limba ta!
ce bine e să facem nunți ca-n basme
când are cine bine-cuvânta
prin viața ponegrită de fantasme.
și când o fi să fiu vultur bătrân
și o să zbor la Doamne-miluiește,
femeia mea – cu busuioc în sân,
să mă jelească tristă…românește.
11 august, 2013 – Montreal.
Mare adunare naţională de Ziua Limbii Române la Sfinxul din Bucegi
Ziua Limbii Române este sărbătorită, anul acesta, în condiţii cu totul speciale, având loc o serie de manifestări, în paralel, în România şi Republica Moldova. 31 august devine o zi importantă pentru românii de pretutindeni şi, mai ales, pentru cei din cele două state româneşti, între care limba română formează poate cea mai trainică punte de legătură şi frăţie.
Dincolo de aceasta, cunoaşterea şi vorbirea la perfecţiune a limbii române este o dovadă de patriotism şi de profund respect al individului faţă de conaţionali şi faţă de sine, dar şi faţă de înaintaşii care s-au jertfit ca noi să putem vorbi astăzi cu mândrie limba română în interiorul şi exteriorul fruntariilor patriei.
Aşadar, iniţiativa sărbătoririi limbii române printr-o serie de manifestări pe plaiurile româneşti aparţine Grupului Român de Presă şi Iniţiativă Civică. Manifestările cuprind Capitala, dar şi judeţul Prahova.
Manifestarea centrală urmează să aibă loc pe platoul Bucegi, în zona Sfinxului, considerată ca fiind locul cel mai profund românesc, cu o tradiţie ce se pierde în negura vremilor, în perioada geto-dacică. Aici sunt chemaţi, la Sărbătoarea Limbii Române, toţi cei care doresc să participle la această mare adunare naţională. Cu acest prilej, pe o scenă amenajată la Sfinxul din Bucegi se pregăteşte un concert dedicat evenimentului. Pentru ca să fie deschis accesul unui public cât mai mare sus pe munte, se fac eforturi pentru ca noul drum TransBucegi să fie pus în funcţiune până la sfârşitul lunii, fiind aşteptaţi circa 5000 de oameni să se deplaseze pe Platoul Bucegi în data de 31 august.
Ligya Diaconescu
Revista ARMONIA - Saltmin Media 