CURSA

CursaIes pe poarta Uzinei Viselor, si iau un taxi, spre centru. Să imi ridic prima de Pasti, de la bancomat.

Soferul îmi aruncă o privire cruntă, si să răstește la mine:

Mai merge mult uzina asta?

Incă mai merge.

Am auzit că vor să plece si astia.

Cine stie ce îl asteaptă ziua de mâine? Cine mai stie azi ce îl asteaptă clipa de astazi? 

Care va sa zica, pleaca! Triumfa soferul.

Nu am zis ca pleaca! Am zis că, în general, nimeni nu stie ce va fi mâine. Știu ce e azi. Exista un contract de munca pe doi ani. Inseamna ca doi ani va fi, poate, de lucru. Ce patron pleaca daca are mana de munca ieftina, are calitate a muncii, si are si vanzari de vise? Nu pleaca.

Care va sa zica, nu pleaca! Se imbufna soferul.

E nervos. Ii admonesteaza pe cei care incurca traficul.

Nu mai ai loc de masini! Explodeaza soferul. Masini! Masini! Masini! Nu mai au loc unde sa le puna! Mai e putin, si le vom face sosea in dormitor!

Tac.

Nici nu au facut bine ochi, si gata, au carnet! Toata lumea s-a nascut la volan! Nu se mai merge pe jos! Se merge pe roti! Pana si in pat! Pana si dupa o sticla de apa minerala!

Pâna când vor mai face ăștia masini? Ca, uite, nu mai e benzină! Sa vedem ce vor mai face atunci!

 Ei, când nu va mai fi benzina, vor consuma apa!

Apa? Pai daca consuma apa, in trei zile nu mai e picatura de apa pe pamânt!

Nu mai puneti la inima atât ! Ce rezolvati? Vă consumati, si vă faceti tot dumneavoastra rău! Dumneavoastra nu aveti masina?

Tace.

Pe unde sa va duc? Pe centru, sau prin Valea Rosie?

Pe unde vreti dumneavoastra!

Si cand nu va mai fi combustibil, ce se va intampla?

Ce sa se intample? Lumea va merge, in sfarsit, pe jos. Sau vor mai comanda un razboi, pana atunci, si ne vor mai rari. Nu trebuie sa ducem grija ca se termina ceva. Se termina doar pentru unii. Pentru altii, continua.

Este atât de nervos. Cum să îi spun că acum 20 de ani, când eram ca el, scuipam si înjuram la volan? Din orice? Eram atât de grabit. Si acum, am timp. Pentru tot. 

Imi aduc aminte ca sâmbata i-am cerut iertare unui om. In cimitir. Vă rog să mă iertati! I-am spus. De multe ori, din dorinta de a face câte o fîrîmitură de bine câte unui necunoscut, îi uităm tocmai pe cei apropiati, si dragi. Omul a ridicat, modest, din umeri.

Ei, si? Toti gresim!

30 aprilie 2013

 Jianu Liviu-Florian

Sursa foto: http://www.rtv.net/soferii-opriti-in-trafic-de-politisti-pot-ramane-fara-actele-masinii-daca-au-datorii_66321.html

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s