Astăzi, dacă auziţi glasul Lui…

 De aceea, cum zice Duhul Sfânt: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustiu, unde părinţii voştri M-au ispitit şi M-au pus la încercare şi au văzut lucrările Mele patruzeci de ani!         Epistola către Evrei, 3.7-9

.

AVERTIZĂRI PENTRU INIMA TA!

...sângele lui Hristos … vă va curăți cugetul vostru…, ca să slujiți Dumnezeului Celui viu!

                                                   Epistola către Evrei, 9.14

Pe vremuri, un om fusese închis sub bănuiala că săvârșise un omor, dar nu erau dovezi, iar el nu recunoștea că e vinovat. Odată când a fost vizitat de un prieten foarte apropiat, cei de la închisoare i-au lăsat singuri să vorbească în voie. Cel bănuit de omor, de la un timp a început să-și deschidă inima față de prietenul său și să-i spună cum s-a întâmplat fapta și cât de mult îl apasă ceea ce a făcut. Deodată, s-a oprit înmărmurit, căci după perdea se auzea un scârțâit de peniță care scria. Ce era? Un funcționar al închisorii scria tot ce vorbeau cei doi. Cel bănuit era acum descoperit prin însăși mărturisirea sa cu amănunte cu tot.

***

Apostolul Pavel scrie epistolele sale celor sfinți, dragi sfinți, să duceți până la sfârșitul vieții, procesul sfințirii. Pentru că sufletul e lucrul cel mai prețios decât orice altceva, duhul pe care l-ai primit de la Dumnezeu, suflarea de viață.

Dar ceva a pătruns în viața lor și în viața noastră: păcatul!

Toți zicem că ne-am născut creștini, dar de când nu te-ai mai rugat, de când nu mai freventezi biserica (cu plăcere), de când nu mai citești Biblia – Testamentul Mântuitorului -, de când nu mai ai grijă de starea ta spirituală?

Poate te afli membru în biserica crestină, dar mai repede critici, decât să te bucuri? Poate ierți greu sau nici nu mai reușești s-o faci? Poate nici răbdare nu mai ai cu predica, cu frații? Poate că inima ta e împietrită. Cum e?

Ce faci ca să ieși din această stare de împietrire spirituală a inimii?

Evanghelia are un caracter profilactic, realist, ea e aceea care aduce vindecare inimii împietrite. Pentru că avem un Dumnezeu mare și atotputernic, bun, îndurător și milos, dar, totodată, un Judecător drept.

Dacă-l iubești pe omul aflat în pericol (vin inundațiile, alunecări de teren etc), îl vei anunța deîndată, să poată să părăsească zona periculoasă. Prelungirea, amânarea deciziei poate fi fatală. Ignorarea avertizărilor denotă copilărie, lipsă de maturitate. Doar copiii cred uneori că se descurcă și singuri, dar produc … incendii!

Cauzele împietririi inimii

Inima este sediul emoțiilor și inteligenței, al gândirii și planificării, e aceea care răspunde la viața din jurul ei. Dar inima e astfel creată ca să lucreze în acord cu Creatorul ei. Însă, datorită înșelăciunii păcatului (primordial, la care am aderat și noi), inima a devenit rebelă, idolatră, înșelătoare și …împietrită.

  1. Amânarea (v.7)

Omul ia o atitudine greșită, aceea de a amâna să ia o decizie bună la ceea ce vorbește și hotărește Dumnezeu.

Dumnezeu hotărește o vreme de cercetare pentru fiecare om. El se așteaptă ca Astazi dacă auzi glasul Lui…, să te comporți în consecință, după voia Sa, după așteptările Sale. E o vreme când El ne vorbește, iar noi trebuie să-i răspundem.

Dumnezeu caută de ne vorbește prin multe împrejurări. Și o face prin eșecurile pe care le avem în viață, prin anumite pierderi a unora dun cei dragi și apropiați nouă, prin diferite realități pe care le întâlnim și în care avem ocazia să ne implicăm. Aceste vorbiri, prin evenimente, sunt pentru ca noi să ne venim în fire, să ne deșteptăm, conștiința să ne determine, în final, să ne pocăim. Să precizăm că Dumnezeu nu se mulțumește cu jumătăți de măsură, să fim mai bunicei, mai morali…, ci El dorește ceva radical, să fim cu toată inima pentru El, să ne pocăim de viața imorală, pe care să o și abandonăm. Sunt tot mai mulți cei care amână să se căsătorească și trăiesc în imoralitate și desfrâu. Trebuie să se decidă și să stopeze această stare și să trăiască în lumină, nu în chefuri și desfrâu.

  1. Răzvrătirea (v.8)

Există pericolul – amânării unei decizii corecte – să te răzvrătești. Să contești dreptul legitim al lui Dumnezeu de a-ți pretinde ascultarea necondiționată. Ești prins de rebeliune și de mândrie. Te îngâmfi. Eu sunt stăpânul, îți zici! Ce poate să-mi facă Domnul? Mulți ar dori să-L accepte ca Domn și Stăpân, când sunt la ananghie, în mare necaz.

Am povestit cum un pastor din Germania (Wilhelm Busch) fusese chemat în miez de noapte de o tânără că soțul ei e pe moarte. La Spital, pastorul si-a dat toată silința să facă ceva, să-i vorbească de Mântuitorul Isus, să se împace cu Domnul, recunoscându-i Jertfa de la Calvar. Atunci s-a întâmplat aidoma cum spune apostolul Pavel. N-a trecut decât câteva minute și Domnul s-a îndurat și, dintr-o usoară comă, și-a revenit. Pastorul i-a zis: „– Acum, drept multumire că ți-ai revenit la viață, trebuie să te pocăiesti.”Ei, spune tânărul ridicat în capul oaselor și cu un rânjet batjocoritor, acum sunt încă prea tânăr, o voi face, colo mai încolo!” Dar n-a mai apucat să se bucure nimeni mai mult de acel rânjet odios, căci capul i-a căzut mort pe pernă, pentru totdeauna. De aceea cuvântul zice clar: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii…”. și inima acelui tânăr s-a împitrit inima…și așa i-a rămas pentru totdeauna! Ce păcat de o viață tânără, cu viitorul în față, dar frând din cauza neascultării de glasul Creatorului.

Mulți se scuză cu slăbiciunile lor, cică, pe de altă parte, ar vrea săînvețe din slăbiciuni, din păcate și greșeli, alții se scu cu diferitele circumstanțe ale vieții, că n-au avut cale de scăpare! Că Diavolul e puternic, că nu i s-au putut opune, însă, Cuvântul lui ne spune că Dumnezeu nu îngăduie nici o isptită peste puterile omului, că El a pregătit și mijlocul de salvare. Glorie Domnului! Amin.

Alții se scuză cu moștenirtea genetică și religioasă, cu tradițiile religioase (și oculte?!), cu logica și rațiunea de care dispun. Însă, una peste alta, n-a voie să glumești cu voia Lui, să pui la îndioală planul și Cuvântul Lui, desăvârșit, situație în care nu ești decât un răzvrătit. Nu înseamnă decât că ne iubim pe noi mai mult decât pe Creatorul nostru, care, dacă ar fi pe primul loc, ar urma și binecuvântările Sale (Căutați mai întâi dreptatea și împărația lui Dumnezeu, iar toate celelalte le veți primi pe deasupra.- Matei, 6.33))

  1. Ispitirea lui Dumnezeului (v.9)

Dumnezeu ne spune și nouă, celor din sec.XXI: în ziua ispitirii în pustiu, unde părinţii voştri M-au ispitit şi M-au pus la încercare şi au văzut lucrările Mele patruzeci de ani!

Pentru că nu L-au ascultat, nu L-au urmat cu credință, poporul a rătăcit prin pustiu 40 de ani, pe un drum care-l puteau face în 40 de zile. Și, cei neascultători, n-au intrat în Îara odihnei, promise. Decât Iosusa și Caleb care i-au dat slavă și cinste lui Dumnezeu, încrezându-se în El.

Omul adesea încearcă să-L oblige cumva pe Dumnezeu să facă cum dorește el, omul, împotriva caracterului Lui și al planului Său, ceea ce e imposibil. Înseamnă a pune la îndoială natura și esența lui Dumnezeu, te apropii către El cu nerușinare. Când treci prin grele încercări, de suferință sau necazuri, poate te revolți gândind sau vorbind că: El e nemilos, nedrept, adică nu-L respecți, ci te revolți și-L ispitești cu neascultarea ta.

Caută de pune întrebări, mai rar, și încrede-te în El, că El e drept, bun și plin de milă și îndurare. E ca un Tată pentru copiii Săi, El știe ce e mai bine pentru noi, chiar dacă nouă deseori nu ne pare că e așa. Motivele pentru care suferim se găsesc la noi, în natura noastră îndreptată spre păcat și răutate.

Atunci, în pustiul dintre Egipt si Canaan, umnezeu i-a pedepsit pentru că nu L-au proslavit, nu L-au onorat încrezându-se în El pe deplin. Doamne iartă-mă, că deseori cârtesc pe cale și nu-Ți onorez cum se cuvine, Numele Tău Mare și Sfânt.

  1. Rămânerea în păcat (v.13)

Păcatul nu face decât să înșele omul, atunci el va face o afacere păguboasă, se înșeală pe el însuși, deoarece de el depinde ce hotărâre va lua. Un om împietrit rămâne singur sauîi are de prieteni pe cei împietriți. Pilat și-a împietrit inima în fața faptului că Isus era inocent, după cum a constatat în urma cercetării făcute. Dar s-a ]mprietenit cu Irod, cu care fusese învrăjbit mai înainte! Pilat a zis:

Pilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi noroadelor: „Eu nu găsesc nicio vină în Omul acesta.” (…) În ziua aceea, Irod şi Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiţi între ei mai înainte.Luca, 23.4; 12

Se vede aici înșelăciunea păcatului: stai cu plăcere în păcat, te complaci, deși, vei regreta, dar poate prea târziu.

Împietrirea inimii – prin rămânerea în păcat -, aduce totodată:

    • înșelarea cugetului tău;
    • devii insensibil la vocea conștiinței;
    • voința e amorțită, atrofiată, lipsit de putere.

Omul se acomodează ușor în astfel de situații ( e însăși parte ddin viața sa):

  • cu lăcomia de bani și posesiuni materiale;
  • cu bârfa;
  • cu minciuna.

Iuda a fost cel care L-a vândut pe Isus. Isus le spune tuturor că unul dintre ei îl va vinde. Fiecare se cercetează în cugetul lui: Oare nu sunt eu? Dar Iuda nu-și mai aude conștiința. Iubea prea mult alte lucruri, el era cu punga, chiar cu o oarecare judecată și bârfă (Ce e cu risipa asta?, zice Iuda când acea femeie i-a turnat pe trupul lui Isus conținutul scump din vasul de alabastru…). Astăzi (atunci) era pentru Iuda vremea cercetării, pe care el a irosit-o….! Iuda a avut o părere de rău (nu pocăință), el s-a dus la oameni cu regretele, la preoți, care i-au spus: Treaba ta!. Iuda nu s-a dus la Dumnezeu, pocăit de păcat, ci și-a împietrit inima față de Dumnezeu. Nu a plâns înaintea lui Dumnezeu (Isus), ci a rămas în aceeași stare, acolo.

Consecința: Judecata dreapta și aspră a lui Dumnezeu

Dar Dumnezeu lucrează după timpul lui. El nu grăbește, nici nu întârzie, toate își au vremea și timpul lor.

El te poate lăsa pradă în voia minții blestemate să faci ce-ți poftește inima (împietrită), să nu-ți mai dea har de pocăință (Romani, 1.18-32)

Dacă dta rezisti harului plin de iubire al lui Isus, și-ți împietrești inima, neascultându-i glasul, atenție, te afli în pericol de moarte pe calea care duce în iad!

Samson nu a căzut dintr-dată în …orbire, ci în etape. Dumnezeu ăși trage mâna de acolo unde dăduse atât de multă binecuvântare.

EUROPA – fusese mult timp leagănul trezirilor spirituale, în atâtea rânduri. Dar iată că s-a ajuns ca azi, la 500 milioane de oameni, doar sub 1% dintre ei sunt evanghelici. Suntem martorii unei Europe cu inima împietrită spre Dumnezeu.

Numai Evanghelia – strălucirea ei – care înseamnă puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu, pot să aducă ieșirea din criza împietririi, prin:

a. pocăințăDumnezeu te vrea cu gelozie pentru El. Dumnezeu îți dă încă o șansă să vii cu pocăință la El; să-ți schimbi prioritățile, punându-L pe El pe primul loc; mai ai ocazia să iei seama la chTe vrea cu El în slavă, în Rai. Un bătrân de 80 de ani a cerut de curând unei Biserici evanghelice, unui pastor, ce sa fac? Că am auzit în ureche glasul lui Dumnezeu, care mă chema să mă împac cu El. Și a fost botezat. Vino si dta, până mai e har. Augustin, viitorul fericit Augustin, pe vremea când era tânăr și trăia în desfrâu și imoralitate a auzit si el aceste trei vorbe:ia și citește!” Si citind, a găsit aceste pretenții ale lui Dumnezeu: „Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi în beţii; nu în curvii şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi în pizmă; ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziţi poftele.” (Romani, 13.13-14) Soluția nu e la tine, căci tu ești mort în greșeli și păcate. Trebuie să te oprești de la păcat, să vii cu starea ta la Dumnezeu până mai este har, iar sângele Lui ne curățește de orișice păcat. Slavă Lui! Amin.

b. părtășieÎndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, la dragoste și la fapte bune, la pocăință. Doamne, ajută! Trebuie să fii ajutat, nu poți singur, trebuie să fii în părtășie cu alți frați, cu alte surori, cu Adunarea Sa, în sărbătoare. În grupuri de părtășie, să ne purtăm sarcinile unii altora.

c.perseverențăSă păstrăm încrederea nezguduită, această nădejde, această credință, s-o avem ca o ancoră în promisiunile Domnului: Iată căci Eu sunt cu voi în fiecare zi, până la sfârșitul veacurilor.

Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei şi le-a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. (…) Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” Amin. „

Doamne, ajută-mă să am o inimă înnoită, vie, care să asculte de Tine și de Cuvântul Tău! Amin.

 ***

Dragă cititorule, n-ai auzit niciodată scârțâitul peniței cugetului tău care scrie întruna tot ce ai făcut, ce ai vorbit și ce ai gândit? În fața lui Dumnezeu, cugetul tău va fi martorul tău împotriva ta. Pentru a avea un cuget curat, trebuie să primești iertarea Mântuitorului. El și-a dat viața pe cruce de la Golgota, pentru ca oricine Îl acceptă prin credință, să fie iertat de orice vinovăție.

Doamne, Adu-Ți aminte și de mine când vei veni în împărăția Ta! Amin.


One thought on “Astăzi, dacă auziţi glasul Lui…

  1. Pingback: O inima priceputa « ARMONIA MAGAZINE – USA

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s