UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA – filiala IASI
Libraria “LUMINA” – Galati
“dialogurile poetei Angela Baciu”
va invita marti 16 noiembrie 2010, ora 15.15 la evenimentul cultural
“SERILE DE POEZIE DE PE STRADA BALCESCU III”
Invitat de onoare: scriitorul GHEORGHE NEAGU
– redactor sef revista “Oglinda literara” Focsani
In cadrul evenimentului vor participa cu un program artistic si vor citi din creatiile proprii si elevi
– de la Liceul de Arta “D.Cuclin” – prof.coordonator Ilie Elena
– de la Colegiul “M.Kogalniceanu” – prof.coordonator poeta Vali Craciun
Gazda primitoare: Libraria “Lumina” Galati & d-na Costina Musat
Fondator/moderator eveniment: Angela BACIU – scriitor
Va asteptam la un ceai fierbinte si autografe din partea invitatului, intrarea este libera!
Angela BACIU
scriitor, membru U.S.R, filiala Iasi
Tag: Poezie
Linistea din vant…
Iar m-a-ntrebat de unde bate vantul,
De ce ma-ntreaba oare tot mereu?
Dospeste-n mine plin de har cuvantul-
Bate, mama, dinspre Dumnezeu…
Ochii nu pot de-acum sa il mai vada,
Vederea lor de-aici e-asa putina!
Sta steaua ei ca marul copt sa cada
Si e atata liniste-n gradina…
Ce scriu acum, stii dumneata prea bine,
Precum atunci sub lampa de petrol
In casa noastra ca un stup de-albine,
Cuvinte, mama, sfantul meu obol…
Horia Nicoara
Ganduri amare
lui Adrian Paunescu…la revedere, maestre!
Altfel vorbim despre poeti
cand nu mai sunt printre noi
gandurile sunt fragmentate
cuvintele confuze
repetate in plans de chitara
cu palmele mangaiem amintiri
mai vii ca nicicand
din albastru se prelinge
ultimul vers
cordial
de Sorin Micutiu
A FOST ODATA ADRIAN PAUNESCU…
By Mihaela Dordea
V-as spune o poveste despre un poet… Dar am sa va spun ce simt eu, acum, cand iata, trebuie sa vorbesc la trecut despre inca un mare creator, despre maestrul Adrian Paunescu. Un maestru al cuvantului, al poeziei, al iubirii pentru tara asta chinuita, pentru om….
Simt o mare tristete, o mare greutate, un mare gol. Si ma intreb cat va mai dura aceasta nesuportare a vremii si vremurilor in care traim, pentru ca inteleg cu revolta ca toate sufletele acestea sensibile, chiar nu mai pot suporta durerea care creste si creste in tara asta ca ciupercile dupa ploaie.
Au plecat, in ultimii ani, cei mai buni dintre noi! Motu Pittis, Stefan Iordache, Gheorghe Dinica, Nicu Constantin, Ion Cojar, Tatiana Stepa si altii care, ca si ei, nu au mai avut puterea sa reziste….
Imi amintesc de uimirea si admiratia si inflacararea care ma cuprindea citind poeziile lui Adrian Paunescu, poezii care puneau probleme grave, problemele de atunci, din anii 60-70-80 in care cuvantul trebuia sa fie ascuns, sa fie inlocuit…Dar el, Poetul, nu se temea si nu tacea! Imi amintesc cate a facut el pentru cultura romana…Si imi amintesc de cenaclul Flacara. De sufletul unic care crestea aici, de minunile care au rasarit si au ramas flori vii ca Stefan Hrusca, Vasile Seicaru, Victor Socaciu, si nu pot sa nu imi amintesc ca au trecut pe aici multi dintre cei care astazi l-au primit pe Poet acolo , sus, unde s-au adunat aproape toti: Anda Calugareanu, Motu Pittis, sotii Teodorovici, Vieru, Tatiana Stepa…Si Doamne cati sunt acolo ca sa ii faca trecerea usoara!
Cenaclul Flacara…Dupa modelul acestui minunat, unic bastion al culturii, al rezistentei in Romania, am infiintat si eu unul si asa am facut doua emisiuni TV, altele la radio, intr-o vreme in care tot ce era valoros era prohibit. Si ca sa reusesc, tot dupa modelul lui Adrian Paunescu, am avut inaugurarea pe 26 ianuarie…
Apoi imi amintesc de o alta mare tristete, imediat dupa acel simulacru de revolutie din 89, cand marele poet era huiduit si scuipat…Si i-am scris atunci, si i-am alcatuit cu vorbe de suflet si o poezie. A preluat cuvintele mele si le-a asezat langa sufletul lui, versurile mele le-a citit la televiziune, unde avea o emisiune de noapte.
Era bolnav Poetul. Bolnav de poporul roman! Il durea durerea poporului din care si el facea parte. Dar el avea cuvantul! Cuvintele veneau singure la el, nu el trebuia sa le caute, mii si mii de versuri s-au nascut asa. A scris mult, si ma bucur ca Dumnezeu i-a ingaduit sa traiasca ceva mai mult decat Eminescu, ca sa poata crea. Ca sa poata fi langa noi.
A scris si a vorbit pentru noi, atat cat a fost constient, ultima oara pe patul de spital, acum cateva zile.
Mi-e inima grea pentru cultura romana, si mi-e groaza de ceea ce urmeaza, pentru ca se pierd valorile in morminte!Si altele nu mai avem!
Nu stiu daca noi putem face ceva pentru el, doar sa ne amintim cu gand bun, ca a fost odata Adrian Paunescu. A fost? ESTE!
In vis cu tine
By Tatiana Scurtu-Munteanu
Adiere-nstrainata,
Printre umbre alungata,
Vadul surd te infiaza,
Stele-n taina te vegheaza.
Tu cu fruntea le-ai atinge,
Dorul daca ti l-ar stinge,
Valu-n tarm l-ai saruta,
Pasare de te-ai vedea.
Palida de insomnie,
In duet de poezie
Te revarsa-n gandu-mi care
Catre tine e carare.
Mama, gandu-mi nu gandeste,
Dar prin noapte cand priveste,
Stea pe fruntea ta vegheaza
Ca o pasare-n amiaza.
IN MEMORIAM AUREL DUMITRASCU
CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA
BIBLIOTECA BUCOVINEI
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA – FILIALA IASI
Organizeaza
IN MEMORIAM AUREL DUMITRASCU
FIARA MELANCOLICA
Prezinta scriitoarea Angela FURTUNA.
Cu participarea lui Constantin SEVERIN
O opera literara salvata si Ingrijita cu contributia fratelui autorului, Ion DUMITRASCU si a scriitorilor Cassian Maria SPIRIDON, Adrian Alui GHEORGHE, Lucian VASILIU, Gellu DORIAN, Aurel ANDREI.
Joi, 11 noiembrie, ora 11, Biblioteca Bucovinei
Sala Sectiei de Arta
In aceasta toamna se Implinesc 20 ani de la plecarea Poetului si 55 de ani de la nasterea sa.
Aurel Dumitrascu este unul dintre autorii romani remarcabili, dar prea putin cunoscuti. Memoria geniului sau literar si etic nu trebuie sa se stinga. Cu aceste virtuti, artistul a Infruntat totalitarismul.
Adevarata opera a poetului este viata, credea Aurel Dumitrascu, la fel ca si Monica Lovinescu, ce atribuia exercitiului demn si vertical al vietii principala misiune a unui autor sub dictatura.
Date biobibliografice despre Aurel Dumitrascu:
n. la 21 noiembrie 1955, satul Sabasa, comuna Borca, judetul Neamt – m. la 16 septembrie 1990.
Debutul In revista Tomis, apoi publica In toate revistele romanesti. Intre 1983 – 1987 urmeaza Universitatea « Al. I. Cuza » din Iasi, sectia romana-franceza. Lucrarea de licenta are ca obiect poezia altor doi poeti romani prematur disparuti : Virgil Mazilescu si Daniel Turcea. Debutul editorial : 1984, cu volumul « Furtunile memoriei », Ed. Albatros.
Nu multe volume i-au urmat : Biblioteca din Nord, Editura Cartea Romaneasca, 1986. Acest volum a primit Premiul « Mihai Eminescu » al Asociatiei Scriitorilor Iasi. In 1988 depune la Editura Cartea Romaneasca volumul Mesagerul , care nu are Insa nicio sansa de aparitie, din cauza cenzurii.
In duminica de 16 septembrie, cu putin Inainte de a Implini 35 de ani, poetul se stinge din viata la spitalul Fundeni din Bucuresti, din cauza leucemiei. Este un final devastator, care la numai 33 de ani secerase altadata si pe marele muzician roman Dinu Lipatti. Este Inmormantat In satul natal, Sabasa, din Borca. (Copil al pamantului moldav, a refacut traiectoria Intunecata a creatorilor morti de timpuriu…Parea a-si IntImpina soarta soarta si prin interesele exegetice, Intrucat lucrarea sa de diploma la absolvirea facultatii iesene de filologie a fost consacrata unor confrati ce i-au premers In acest sfarsit abrupt de existenta, Virgil Mazilescu si Daniel Turcea – cf. Gheorghe Grigurcu).
Ultima poezie scrisa de Aurel Dumitrascu, pe data de 12 septembrie 1990, In spitalul din Piatra Neamt, pare un poem-requiem :
« Altii o duc mai rau si traiesc mai mult/ sa vada soarele cum rasare. (Daca eu/ mai bine o duc voi muri timpuriu… ? si cati ani cu lama aceasta am umblat/ (si) altii citind rau credeau ca sInt/ setimental (un poet de la est !) – si / daca lama care hacuieste creierul/ meu e un sentiment stupid atunci/ sInt un sentimental si nu IntImplator pe balcon seara ma gIndesc la / scriitorul mishima. Nu avea nimic de ascuns./ Pe balcon stau cu o (pasare) moarta. »
Volumul Mesagerul va aparea postum, In 1992, Ed. Canova, Iasi. Manuscrisul, « pierdut » la Ed. Cartea Romaneasca, a fost refacut, dupa un « cuprins » din manuscrisele poetului, de catre fratele sau Ion Dumitrascu si scriitorul Adrian Alui Gheorghe ; Ingrijitorii editiei au fost Lucian Vasiliu si Aurel Andrei.
In 1995 apare al volum cu inedite : « Tratatul de eretica », la Ed. Timpul din Iasi (redactor Cassian Maria Spiridon), realizatorul selectiei si Ingrijitorul ei a fost Adrian Alui Gheorghe.
In 1991, In Anglia, apare o traducere din opera lui Aurel Dumitrascu Intr-o antologie de poezie romaneasca scoasa la ED. Forest. Apoi, In 1997, o traducere In limba maghiara, la Budapesta (alaturi de Aurel Dumitrascu, mai apar acolo Bogdan Ghiu si Ion Muresan).
Din 1994, la Piatra Neamt se desfasoara concursul national de poezie « Aurel Dumitrascu », debut In volum, pentru Incurajarea tinerelor talente scriitoricesti.
Numerosi critici si cronicari au scris, comentat si laudat cartile poetului, prevazandu-le un destin notabil: Laurentiu Ulici, Mircea Martin, Gheorghe Grigurcu, Adrian Marino, Marin Mincu, Cezar Ivanescu, Victor Felea, Constanta Buzea, Traian T. Cosovei, Radu G. teposu, Val Condurache, Daniel Dumitriu, Constantin Pricop, Radu Saplacan, Nichita Danilov, Cristian Livescu, Nicolae Coande, Ion Zubascu, Lucian Vasiliu, Vasile Spiridon, Geroge Vulturescu, Gellu Dorian si multi altii.
In prezent, sub presiunea unor grave manipulari, are loc o Indepartare a publicului de adevaratele valori romanesti, Intre care se gaseste cu siguranta scriitorul si eseistul Aurel Dumitrascu.
TInarul artist face mici precizari
– Am scris si poeme In care sInt fericit. Grecii persii
latinii au spus : glorie acestui barbat glorie lui.
Mama mea a spus : glorie fiului meu glorie fiului meu
fericit.
I-am lasat pe toti sa vorbeasca am laudat Intelepciunea
Ingenunchind In acele cuvinte am fost fericit. Zile Intregi
Impreuna am petrecut zile Intregi. Dintr-o carte veche m-a speriat
Un hohot de plIns.
(din ciclul Memorabilia, vol. Biblioteca din Nord, 1986)
Anul cel bun
Anul In care mori e anul cel bun. L-au asteptat si altii
s-au rugat pentru el au vrut sa ti-o ia Inainte Insa
tu ai ajuns linistit In inima lui. Mai ales ai vrut
sa petreci cu femeia. E anul cel bun! In timp ce-si
despletea parul In vagi rotocoale de fum. Aveai haine
bune chiar obiceiuri bune de a purta haine bune – ai ales
din fiecare pe rInd – In oras ploaia zarva din dricuri.
si n-ai mai iesit ati surIs Impreuna cu vinul rosu din
cani. Pe urma n-a mai adaugat nimeni nimic. O fetita oarba
cInta la trompeta pe zid
Angela FURTUNA
BIBLIOTECA BUCOVINEI
PR 11 NOIEMBRIE ORA 11
POEZIA MISTICO-RELIGIOASA DIN DETENTIE
Prof. Cristina Gabriela Nemes
Grup scolar”Liviu Rebreanu”, Balan- Harghita
Drd.Universitatea din Bucuresti,
Facultatea deLitere
Lirica mistico-religioasa din detentie constituie un capitol aparte in Istoria Literaturii Romane. Acest capitol nu este unul distinct, dimpotriva, il consider parte integranta a literaturii romane.
Daca discutam fiecare perioada, in parte, a literaturii romane,in istoricitatea sa,tinand cont de contextul socio-politic-cultural, este absolut necesar sa avem in vedere si acest capitol, destul de controversat si, de ce sa nu recunoastem, atat de putin discutat, din perspectiva istoriei si criticii literare. Cand spun controversat ma refer la faptul ca desi dupa anul 1990 accesul la arhive este liber, cu toate acestea se fac putine eforturi, daca nu de cercetare, macar de recunoastere si popularizare a datelor caci in continuare exista poeti care nu sunt recunoscuti iar opera lor, la fel continua sa fie trecuta la ”index”.Multi dintre acestia au facut inchisoare tocmai pentru ca au avut curajul de a-si asuma vocatia de creator si slefuitor al cuvantului scris,de marturisitor si traitor al credintei crestine si, nu in ultimul rand,de jertfitor, in inchisorile comuniste pentru valorile crestine si spirituale.
Astazi,noua ne revine sarcina de a recunoaste pleiada oamenilor de cultura, de a scoate la lumina opera lor si,nu in ultimul rand de a ne cunoaste sfintii martiri din inchisorile comuniste. Aiudul sta marturie ca astazi,poate mai mult ca niciodata, exista sfintenie. Neamul care nu-si recunoaste martirii , eroii si care nu-si asuma trecutul, risca sa nu aiba nici viitor, ori acest viitor risca astazi sa fie unul lipsit de gloria celor care s-au jertfit .
Ce marturie mai elocventa a existentei lui Dumnezeu si a transcenderii Sale in lume mai poate exista decat minunea sfintelelor moaste de la Aiud?
Este bine stiut ca detinem o Istorie a Literaturii Romane din detentie[1]iar dupa anul 1990 au inceput sa apara lucrari, mai ales memorialistice,care constituie sursa importanta in cercetare precum si Antologii de poezie religioasa[2].
Cercetand marturiile acestor poeti marturisitori si jertfitori vedem modul in care acestia, desi erau inchisi, cu mijloace rudimentare scriau despre Dumnezeu, credinta, suferinta, libertate.
Marturisirile lor sunt tulburatoare si cutremuratoare: ”Aveam hartie de la cutiile de carton care fusesera cu medicamente,le bagam in apa, le lasam sa se zvante un pic si dupa aia scoteam foi din ele, le calcam cu gamela, cu cana de apa sau cu sticla si se faceau bune de scris. Scriam cu hipermanganatul pe care mi-l da pentru ciuperca sau pentru infectii. Scriam si pe talpa bocancului. Aveam bocanci cu talpa de cauciuc, luam sapun, faceam zoala de sapun, asa, manjeam talpa, dadeam cu DTT si atunci scriam cu un cui sau cu acul”.[3]Sau:
”Scriam pe o bucata de talpa de cauciuc pe care o udam, dadeam cu sapun si apoi presaram var de pe pereti din locuri dosite. Se scria ca pe o tablita de gresie, cu un betisor de lemn. Avantajul era ca se stergea usor si repede si nu te prindea ca inveti. Daca erai prins, faceai sapte zile de carcera cu mancare odata la trei zile si plasa de fier in loc de saltea”. [4] Se stie ca nu poate exista o inviere fara moarte dar,la fel de sigur se stie,ca nu poate exista moarte fara inviere. in conceptia crestina finalul mortii este invierea.Sufletul omului poate fi mort,omul traind,dar cel care –l poate aduce iar la viata este Dumnezeu.Aceasta minune sta doar in puterea divina,in lucrarea lui Dumnezeu,care nu poate fii decat una mantuitoare,iar a omului,nu poate fii decat una marturisitoare, a adevarului, a credintei , a frumusetii si,nu in ultimul rand,una jertfitoare. Este o poezie a suferintei umane iar pentru detinutii politici, o solutie de rezistenta spirituala. Dostoievski spunea ca frumusetea va salva lumea iar eu spun ca frumusetea spirituala si sfintenia celor care au suferit martiriul in inchisorile comuniste va salva lumea aceasta, de tot ceea ce inseamna fals si ipocrizie, nonvaloare si umilinta si, nu in ultimul rand, va salva omul, condamnat la cunoasterea deplina,dar fara Dumnezeu, deci, de la singuratate.
insa cum a luat nastere acest gen literar?Ca sa putem raspunde acestei intrebari nu se poate omite contextul socio-politic-cultural al vremii respective.Pentru o analiza pertinenta a operelor literare este absolut necesar a pune in discutie ,atat biografia autorului cat si situatia
tarii din acel moment,tocmai din acest context amintit.
Se stie ca odata cu instalarea regimului comunist,ca orice partid, acesta a dorit sa-si promoveze ideologia.Ori tocmai aceasta ideologie impusa fortat a dus la ateismul generator de arestari masive in randul oamenilor bisericii in general si a intelectualilor,a elitelor culturale,in special.Etichetarea celor arestati era aceea de legionar,de multe ori aceasta fiind inchipuita.
in cadrul acesui capitol nu se poate omite discutia despre existenta grupului”Rugul Aprins”[5]. Iata un exemplu elocvent in acest sens, cand George Enache descrie activitatea Rugului Aprins si ”invinuirea inchipuita”de catre organele de securitate:”Ei nu au raspandit nici manifeste,nu au instigat la revolta,nu au organizat actiuni revolutionare.Ei si-au exercitat dreptul pe care,teoretic,orice roman il avea,de a crede si de a-si practica credinta religioasa in mod liber,daca nu contravenea legilor statului.De aceea,pentru a putea fi incadrati in Codul Penal si a se pastra o umbra de legalitate,cand au fost arestati Sandu Tudor si colaboratorii lui,Securitatea a considerat ca activitatea religioasa,conform bunei traditii marxiste,este o masca in spatele careia se ascundeau diverse scopuri politice.S-a cautat in primul rand sa se argumenteze o actiune legionara,pentru ca atunci pedeapsa ar fi fost foarte aspra.Singurul argument al anchetatorilor:in cadrul grupului erau mai multe persoane care fusesera membrii sau simpatizanti ai Legiunii”.[6]Activitatea Rugului Aprins a constituit o forma de rezistenta spirituala ortodoxa impotriva comunismului.[7] Cei din lotul Rugul Aprins au fost pedepsiti pentru credinta lor prin detentie cu un regim inuman. Securitatea a fabricat pentru ei invinuirea de ”actiune legionara” pentru argumentarea condamnarii lor politice.Socotit instigator si cap al asociatiei ”Rugul Aprins”,Sandu Tudor avea sa fie arestat in 1958 impreuna cu tot grupul caruia Securitatea i-a mai”adaugat”cativa studenti in lotul”Teodorescu Alexandru si altii”.O fraza-tip apare in actul de acuzare intocmit de procurori tuturor celor 11 inculpati: “au atras tinerii intr-o activitate mistico-religioasa (…) manifestandu-se cu ei dusmanos la adresa ordinii sociale existente”. O alta formulare tipica proceselor staliniste este si aceasta acuzatie; “educatie mistico-religioasa in spirit ostil regimului existent si defaimare Uniuni Sovietice[8]”.
Dosarul P(penal-n.n.)/202 A.C.N.S.A.S.(provenit de la anchetele,recursul si actele de penitenciar si are 10 volume).Sentinta nr.125 din 8 noiembrie 1958,conform Dosarului P/202,vol.4,A.C.N.S.A.S.,fila nr.126 invinuieste lotul de de”crima de uneltire contra ordinii sociale si crima de activitate intensa contra clasei muncitoare si miscarii revolutionare”.[9]
Sandu Tudor este socotit ca fiind cel mai mare imnolog si poet mistic. Imnul Acatist la Rugul Aprins al Nascatoarei de Dumnezeu este socotit ca finnd opera centrala a poetului.Apare la Madrid in anul 1883[10] precum si intr-o prestigioasa revista[11] din Franta cu urmatorul comentariu:” L’acathiste est un hymne de l’Eglise orthodoxe pendant le chant duquel on reste debout. Il s’agit ici d’une sorte d’Office d’action de graces en l’honneur de la Mère de Dieu. Le texte présenté a été écrit en Roumanie par le poète Sandu Tudor, devenu le moine Daniel, au lendemain de la seconde guerre mondiale. L’A. est mort dans un camp à la fin des années 50. La forme de l’hymne est tout à fait classique et le texte évoque tout le mystère marial. Le thème de l’hésychasme y est donc suggéré, puisque l’on sait que, depuis le Moyen Age byzantin, Marie est le modèle de l’hésychaste”[12].
Despre autorul acestui imn precum si fondatorul Rugului Aprins,Sandu Tudor,devenit parintele Daniel,a scris si teologul francez Olivier Clément,un articol intitulat L´Eglise Roumaine et le Buisson Ardent[13] ,text care face referire la ”Rugul Aprins”si,in care arata importanta apropierii intelectualilor de biserica.
Seria de reforme nu urmarea nimic altceva decat o schimbare a fiintei umane,de obtinere a omului nou ,de tip comunist,iar aceasta nu se putea realiza decat printr-un program de reeducare(cum s-a numit sinistrul experiment desfasurat la Pitesti) extins la nivelul intregii societati.Cu alte cuvinte,regimul voia sa stapaneasca total mintile si sufletele oamenilor.Ioan Ianolide vorbeste despre aceasta reeducare,afirmand:”Este necesar sa ne oprim putin aici asupra notiunii de ”reeducare”,intrucat ea-ca si alte notiuni universal-valabile,cum ar fi”libertate”,”democratie”,”justitie”,”adevar”,”om”-are in contextul marxism-leninismului,un cu totul alt continut.Marxism-leninismul il declara pe om dumnezeu.Natura,viata,societatea si sufletul trebuie supuse legilor materialismului istoric.Cei mai mari dusmani ai materialismului istoric sunt Dumnezeu si sufletul.Acestia trebuie distrusi in primul rand.Repetam,si nu vom repeta niciodata indeajuns,ca dincolo de dominatia economica,politica si militara,comunismul urmareste dominatia asupra sufletului.Sufletul trebuie distrus,pentru ca nu poate fi supus.
Religia,arta,stiinta,ideile,idealurile,sentimentele,toate trebuie distruse si inlocuite cu ideile,legile si stiinta materialismului istoric”.[14]
Sunt cutremuratoare marturisirile celor care au facut inchisoare in regimul comunist.Acestea
constituie un adevarat testament pentru generatiile viitoare:”Am scris ca o marturisire./Am scris ca un testament./Am scris cu speranta ca aceste randuri vor supravietui mie”.[15]
Autorul ,in opera precizata,vorbeste despre doi poeti ,anume Valeriu Gafencu si Radu Gyr.
Despre Valeriu Gafencu afirma:”in cele mai intime fibre ale sufletului Valeriu nazuia spre cele mai sfinte idealuri.Nu avea veleitati politice,nu complota,nu uneltea impotriva statului,ci tocmai atitudinea sa idealista il intarea sa staruie in educarea tinerilor”.[16]
”Inteligenta lui stralucita si sufletul sau curat au descoperit repede adancimile spiritualitatii ortodoxe.”[17]Iar scrisorile sale sunt pentru noi cei de azi,un adevarat testament:”Cautati fericirea in sufletele voastre.Nu o cautati in afara voastra.Sa nu asteptati fericirea sa vina din alta parte,decat dinlauntrul vostru,din sufletul vostru,unde salasluieste Domnul Iubirii,Hristos.Daca veti astepta fericirea din afara voastra,veti trai deceptii peste deceptii si niciodata nu o veti atinge”.[18] Prin poezia Ramas-bun,Valeriu Gafencu isi ia ramas bun de la prieteni,printr-o marturisire egala cu un testament:”Sangerand de rani adanci,/De zile fara soare,/De rani ascunse si puroi,/Cu oasele slabe si moi,/Stau ghemuit in pat si ma gandesc/Ca in curand am sa va parasesc,/Prieteni dragi!”
Radu Gyr a fost condamnat de nenumarate ori iar poezia”Ridica-te Gheorghe,ridica-te Ioane!”ii aduce acestuia condamnarea la moarte.Suferinta este prezenta in toate versurile sale,facand din vers o ruga catre Dumnezeu:”Doamne,fa din suferinta/pod de aur,pod inalt/si din lacrima,velinta/pentru-un pat adanc si cald./Din lovirile nedrepte/faguri faca-se si vin,/din infrangeri scari si trepte,/din caderi urcus alpin./Din veninul strans in cana,/fa miresme ce nu pier/si din fiecare rana,/o cadelnita spre cer.”(Matanie).Iar aceasta suferinta este asumata de catre Domnul nostru Iisus Hristos care vine in celula ,devenind un detinut,identificandu-se cu detinutii,vine cu haine vargate,trece dincolo de zabrele,simbolizand speranta si singura lor mangaiere(Iisus in celula).
Nichifor Crainic a fost inclus in lotul ziaristilor, condamnat la ”detentie grea, pe viata si degradare civica pe timp de 10 ani,pentru crima de dezastrul tarii,prin crime de razboi”,conform sentintei nr.2 din 4iunie 1945,pronuntata de Tribunalul Poporului din Bucuresti,in virtutea Legii 312/1945. [19]De numele poetului Nichifor Crainic este legata revista ”Gandirea”,in paginile carora au publicat personalitati marcante ale perioadei interbelice. Vasile Voiculescu poetul mistic care a colaborat la revista”Gandirea” si a facut parte din gruparea Rugul Aprins.Sonetele sale,prin tematica si viziune poetica,alcatuiesc Cantarea Cantarilor romaneasca,unde regasim triada:Mire-Iubire-Mireasa.
Tot in cadrul sentintei din vol.4 al Dosarului P/202 il gasim,la pozitia 14,fila 225,pe inculpatul Voiculescu Vasile care,”dupa 23 august 1944 a scris o seama de poezii pe teme mistice care au un caracter dusmanos fata de regimul democrat popular din R.P.R.[20]
Poeta Zorica Latcu- devenita mai tarziu Maica Teodosia,in Manastirea Vladimiresti.
A debutat la revista Gandirea,formata in cadrul gandirismului lui Nichifor Crainic,calugarita la Manastirea Vladimiresti ,opera sa este profund mistica,inspirandu-se din Cantarea Cantarilor si din Imnele iubirii divine ale Sfantului Simeon Noul Teolog.A facut inchisoare 3 ani,la Jilava si la Miercurea-Ciuc .Poezia Crucile a fost scrisa din inchisoare:inspre taramul celalalt,/E loc inchis cu gard inalt,/Dar am vazut printre uluci,/Atatea cruci,atatea cruci…/Parea tot locul tintirim,/Pazit cu zbor de Heruvim,/Cu cruci de piatra,albe,mari,/Cu cruci de brad si de strjar./si cruci de-argint si de otel/Cerneau lumina peste el,/Iar cruci de aur si de fier/Sclipeau ca semnele pe cer./Atatea cruci mi s-au parut/Ca toate una s-au facut./O cruce mare stralucea./Sub greul ei un Om zacea./-Tu cum de poti sa le mai duci,/Atatea cruci,atatea cruci?…”
Desigur ca acest capitol este inepuizabil.Din anul 1990 au inceput sa apara studii ale acestui gen de literatura care, pe langa un ”estetic literar” supus unei ”analize literare”,se vrea inainte de toate marturie si document.[21]
Bibliografie:
1.Alupei,Silviu,Pe urmele deciziei de achitare a lotului ”Rugul Aprins”,Condamnarea,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.6 august/2003.
2 Andreica,Dumitru,Drumuri in intuneric,Fundatia Academia civica,1998.
3.Balota,Nicolae,,Istoria Literaturii Romane de detentie la romani(I,II) pe situl:www.literaturadin
detentie.ro
4.Buzasi,Ion, Poezia religioasa romaneasca,Ed.Dacia,Cluj Napoca,2003.
5.Cistelecan,Ioana,Antologia poeziei carcerale,Ed.Eikon,Cluj Napoca,2006.
6 Clément,Olivier,L´Eglise Roumaine et le Buisson Ardent,en Réforme,N.644,Samedi 20 juillet 1957.
7.Daniel,moine, Acathiste Du Buisson Ardent,en Contacts, revue française de l´Orthodoxie,XXXVIIe année,
n.r. 132/1985.
8.Diaconescu,Ioana,Scriitori in arhiva CNSAS:Sandu Tudor si gruparea”Rugul Aprins” in Romania Literara,nr.43/2006.
9. Diaconescu,Ioana,”Scriitori in arhiva CNSAS:-Vasile Voiculescu”invinuit de uneltire contra ordinei sociale”,in Romania Literara,nr.51-52/2005.
10.Enache,George, Ortodoxie si putere politica in Romania contemporana,Ed.Nemira,Bucuresti,2005.
11.Gafencu,Valeriu, Calea spre fericire-scrisori din inchisoare trimise celor dragi-Ed.Agaton,Fagaras,
12.Ianolide,Ioan, intoarcerea la Hristos,Ed.Christiana,Bucuresti,2006.
13.Neamtu,Augustin, Viata dupa gratii si obloane,Galaxia Gutenberg,2006.
14.Plamadeala,mitropolit Antonie, Rugul Aprins,editie electronica,Ed.Apologeticum,Sibiu,2006.
15.Petcu,Adrian Nicolae, Nichifor Crainic,file din dosarul penal,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.12 Februarie 2004.
16.Radulescu,Mihai, Istoria literaturii romane de detentie:memorialistica reeducarilor.Prima
isorie a literaturii romane de detentie,pe situl:www.literaturadindetentie.ro
17.Tudor,Sandu, Taina Rugului Aprins-scrieri si documente inedite-Ed.Anastasia,Bucuresti,1999.
[1] A se vedea Istoria Literaturii romane de detentie la romani(I,II)de Nicolae Balota,pe situl:www.literaturadin
detentie.ro,respectiv,Mihai Radulescu,Istoria literaturii romane de detentie:memorialistica reeducarilor.Prima
isorie a literaturii romane de detentie,pe situl:www.literaturadindetentie.ro
[2] A se vedea Ion Buzasi,Poezia religioasa romaneasca,Ed.Dacia,Cluj Napoca,2003,respectiv Ioana Cistelecan,Antologia poeziei carcerale,Ed.Eikon,Cluj Napoca,2006.
[3] Dumitru Andreica,Drumuri in intuneric,Fundatia Academia civica,1998,p.207-208.
[4] Augustin Neamtu,Viata dupa gratii si obloane,Galaxia Gutenberg,2006,p.71,187.
[5]Ier.Daniil Sandu Tudor,Taina Rugului Aprins-scrieri si documente inedite-Ed.Anastasia,Bucuresti,1999,p.92-93.
[6] George Enache,Ortodoxie si putere politica in Romania contemporana,Ed.Nemira,Bucuresti,2005,p.403.
[7] Mitropolit Antonie Plamadeala,Rugul Aprins,editie electronica,Ed.Apologeticum,Sibiu,2006,p.9
[8] Silviu Alupei,Pe urmele deciziei de achitare a lotului ”Rugul Aprins”,Condamnarea,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.6 august/2003.
[9] Ioana Diaconescu,”Scriitori in arhiva CNSAS:Sandu Tudor si gruparea”Rugul Aprins” in Romania Literara,nr.43/2006.
[10] Mitropolit Antonie Plamadeala,op.cit. ,p.4.
[11] Moine Daniel,Acathiste Du Buisson Ardent,en Contacts, revue française de l´Orthodoxie,XXXVIIe année,
n.r. 132/1985,p.243-254.
[12]En Contacts, revue française de l´Orthodoxie 1985, vol. 37, no132, pp. 243-254.
[13] Olivier Clément, L´Eglise Roumaine et le Buisson Ardent,en Réforme,N.644,Samedi 20 juillet 1957,p.8.
[14] Ioan Ianolide,intoarcerea la Hristos,Ed.Christiana,Bucuresti,2006,p.83.
[15] Ioan Ianolide,op.cit.,p.15.
[16] Ioan Ianolide,op.cit.,p.42.
[17] Ioan Ianolide,op.cit.,p.43.
[18] Valeriu Gafencu,Calea spre fericire-scrisori din inchisoare trimise celor dragi-Ed.Agaton,Fagaras,2006,p.5.
[19] Adrian Nicolae Petcu,Nichifor Crainic,file din dosarul penal,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.12 Februarie 2004.
[20] Ioana Diaconescu,”Scriitori in arhiva CNSAS:-Vasile Voiculescu”invinuit de uneltire contra ordinei sociale”,in Romania Literara,nr.51-52/2005.
[21] Demostene Andronescu,Reeducarea de la Aiud.Peisaj launtric.Memorii si versuri din inchisoare,Ed.Christiana,Bucuresti,2009,p.5.
EVENIMENTE CULTURALE
By Prof. Geanta Constantin
O ZI DE NEUITAT PENTRU CULTURA VaLCEANa 7 SEPTEMBRIE 2010
In dupa amiaza zilei de 7 septembrie 2010, la Biblioteca Oraseneasca “A. E. Baconsky” din orasul Calimanesti a avut loc o sarbatoare culturala. Aici, in prezenta unui public iubitor de literatura scriitori din Craiova, Valcea, Cluj, Canada si S.U.A., au participat la un eveniment cultural deosebit. in prima parte a acestei manifestari au fost lansate cartile “ Cu inima in palma “ si ”Carticica de dat in leagan gandul “ de Al.Florin Tene si “Scaunul Harului “ de Titina Nica Tene. sedinta a fost coordonata de Petre Petria, presedintele filialei Valcea a Ligii Scriitorilor. Despre aceste carti au vorbit: ind. dr. Mihai Sporis, prof. univ. dr. Nicu Vintila, Dan Lupescu, directorul Executiv al Directiei Judetene Dolj pentru Cultura si Patrimoniu National, Costea Marinoiu, Adina Enachescu, Petre Cichirdan, directorul revistei lunare “ Cultura valceana “, etc. Iar un grup de profesori au recitat din poeziile celor doi poeti clujeni. Petre Petria a inmanat “ Diploma de Excelenta “ , din partea filialei Valcea a Ligii Scriitorilor, poetei Titina Nica Tene pentru activitatea sa literara.
In a doua parte a acestui eveniment cultural a urmat un schimb de experienta intre filialele Ligii Scriitorilor din Valcea si Dolj, condusa de prof.univ. dr. Nicu Vintila. in cadrul dezbaterilor au vorbit scriitorii: Petre Petria, Dan Lupescu, ( directorul revistei LAMURA din Craiova), Geanta Constantin, Mihai Marcu, Eugen Petrescu, Iulian Postelnicu, Mihai Scarlatescu, etc. S-au facut schimb de carti si au fost lansate revistele “Povestea Vorbei “nr.39, “Cultura valceana “ nr.37, “Mirajul Oltului “ nr.1, si “ Agora literara “ nr.8.
In partea a treia a manifestarii doamna Ligya Diaconescu, directoarea revistei internationale STARPRESS, organizatoarea Concursului International de Poezie, editia a II-a , a inmanat DIPLOMA PREMIULUI I si COROANA DE LAURI poetului Al.Florin Tene si DIPLOMA PREMIULUI IV poetilor Lica Pavel, ( Bucuresti- realizator TV) si Victor Burde din Alba Iulia. Iar presedintele Ligii Scriitorilor a inmanat doua “Diplome de Excelenta” doamnei bibliotecare Georgeta Tanasoaica pentru efortul despus in buna desfasurare a acestei actiuni si doamnei Ligyei Diaconescu pentru stradania de a promova literatura romana pe mapamond.
In urma discutilor purtate s-au desprins urmatoarele idei: dezvoltarea unei retele de difuzare a cartilor semnate de membrii Ligii Scriitorilor prin filialele acesteia, editarea unor reviste noi pe langa cele existente, dezvoltarea editurii acestei organizatii si continuarea unor astfel de schimburi de experiente. S-a stabilit ca o astfel de manifestare sa aiba loc in luna noiembrie la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare, cu participarea filialelor Ligii Scriitorilor din Bistrita, Cluj, Oradea, Arad, Timisoara si Iasi.
Cartile “ Cu inima in palma “ si ”Carticica de dat in leagan gandul “ de Al.Florin tene si “Scaunul Harului “ de Titina Nica Tene, vor fi prezentate in numerele viitoare.
*
O CARTE DOCUMENT „VaLCEA DE IERI SI AZI IN IMAGINI COMENTATE”
In ziua de 15 septembrie 2010, la orele 17,00 in sala de festivitati a Bibliotecii Judetene „Antim Ivireanul” din Rm. Valcea, a fost lansata cartea „VaLCEA IERI SI AZI IN IMAGINI COMENTATE”- calauza turistica- de Petre Petria.
La acest memorabil eveniment cultural invitatii de onoare au fost:
I.P.S. Arhiepiscop Cristea Gherasim – Arhiepiscopia Ramnicului;
Prefectul Judetului Valcea, av. Petre Ungureanu;
Senator, ing. Emilian Francu;
Primarul Ramnicului – ing. Romeo Radulescu;
Prof. drd. Florin Epure, directorul Directiei de Cultura si Patrimoniu – Valcea.
Au luat cuvantul:
Conf.univ. Augustina Sanda- Constantinescu – cuvant de deschidere;
Prof.dr. Alexandru Popescu Mihaiesti;
Prof.dr. Gheorghe Deaconu;
Prof.dr. Gheorghe Dumitrascu;
Prof.dr. Ioan Soare;
Prof.univ. Alexandru Stanescu, Cluj-Napoca;
Prof.dr. Ion M. Ciuca – Dragasani;
Prof. Costea Marinoiu;
Prof. Constantin Geanta – Calimanesti.
Moderator a fost : ing. dr. Mihai Sporis
in partea a doua s-a prezentat filmul „Eugen Ciorascu, mare pesonalitate a culturii valcene”.
*
FRUMUSETEA POEZIEI NIPONE
Pe data de 31 august 2010, ora 17.00 la Bilioteca Oraseneasca „ A.E.Baconsky” din orasul Calimanesti, scriitoarea Adina Enachescu din Rm.Valcea si-a lansat cartea „Frumusetea poeziei nipone”. Au luat cuvantul bibliotecar sef Florica Zgripcea, scriitorul Petre Petria, presedintele „Ligii Scriitorilor din Romania” filiala Valcea, doctor inginer Mihai Sporis ( moderatorul sedintei), scriitorul Florin Grigoriu, vicepresedinte al „Societatii Scriitorilor din Romania” (venit special de la Bucuresti), profesor Constantin Geanta din Calimanesti, prozatoarea Zenovia Zamfir, invatatoarea Floricica Cheran, doamna Maria Adam ( venita special de la Bucuresti, pentru lansarea cartii doamnei Adinea Enachescu), procurorul Ion Micut, din Rm. Valcea, profesor Marie Jeane Talos Maluteanu din Calimanesti si multi colegi de la „Liga Scriitorilor din Romania” cu sediul la Cluj, filiala Valcea . S-au facut poze, s-a filmat si s-au inregistrat convorbirile. in final a luat cuvantul scriitoarea Adina Enachescu (sarbatorita zilei la implinirea varstei de 77 de ani). Au fost prezente personalitati din Rm. Valcea, Brezoi si cetateni din Calimanesti.
in partea a doua a sedintei a luat fiinta „Filiala de Haiku Valcea”, afiliata la „Societatea Romana de Haiku de la Bucuresti” precum si la „Societatea de Haiku” de la Constanta.
S-a ales un comitet format din: Adina Enachescu (presedinte), doctor inginer Mihai Sporis ( prim vicepresedinte), profesor universitar doctor Ioan St. Lazar (vicepresedinte), domnul Petre Cichirdan ( vicepresedintecu probleme de haiga ) si profesor Constantin Geanta (secretar general al filialei). S-au inscris in filiala 20 de membrii. La acestia se adauga un numar de 20 de copii din scolile Valcene, participanti benevol la sedintele de haiku.
in incheiere s-au citit e mailul de Valentin Nicolitov presedintele „ Societatii de Haiku din Romania” precum si e maiulul trimis de doamna Alexandra Flora Munteanu, secretar general al „ Societatii de Haiku din Constanta. S-a cantat la multi ani doamnei Adina Enachescu si i s-au dat flori.
*
LANSARE DE CARTE „FRUMUSETEA POEZIEI NIPONE”
Prof. Marie- Jeanne Talos
La inceputul lunii septembrie a avut loc la Biblioteca “ A. E. Baconsky “ din Calimanesti lansarea volumului scriitoarei Adina Enachescu, ,,Frumusetea poeziei nipone”.
Pe scriitoare am intalnit-o pentru intaia oara cu cativa ani in urma,la Cenaclul nostru de la Calimanesti. Pe omul de o rara noblete sufleteasca- Adina Enachescu- am cunoscut-o cu multi ani inainte, din amintirile de scoala ale sotului si ale cumnatei mele, copiii doctorului Talos, carora dumneaei le-a fost profesor de matematica in anii de gimnaziu,
ii ascultam poeziile pe care le recita cu atata patos la cenaclu , ii priveam tamplele ninse de vremi si nu-mi venea sa cred ca, intr-o femeie pe care multi o credeau ajunsa la apogeu exista atata vitalitate, putere de creatie si exuberanta in ale versului mestesuguri.
in genul lui Ion Barbu- si el matematician- scriitoarea Adina Enachescu a gasit, cu mult timp in urma acel punct ,, inalt” in care matematica se intalneste cu poezia, intr-o perfecta simbioza, asa cum bine observa Constantin Zarnescu, ,,faptul ca s-au unit la dumneaei- lucru destul de rar- doua< fecioare >, POEZIA sI MATEMATICA
Un loc privilegiat al poeziei Adinei Enachescu este, ca si la Ion Pillat, acela al amintirii, memoria afectiva avand la scriitoare un rol fundamental, deoarece ii reda fiintei reperele pierdute, ii recupereaza acesteia radacinile, sugerand nostalgia vremurilor trecute, beatitudinea unui timp mitic, Amintirile poetei sunt transpuse in versuri candid, aproape copilaresc, uneori fiind in multe dintre creatiile sale o recuperare a unor varste anterioare.
Fiecarei stari launtrice ii corespunde la poeta un peisaj adecvat, in timp ce locurile descrise primesc accente afective, care se coloreaza emotional: apele Otasaului, tinuturile Pausestiului sau imaginile idilice ale Ramnicului de odinioara.
Versurile sale ne pun in fata legaturilor adanci cu pamantul stramosesc, cu inaintasii si cu istoria, cu modelul ortodoxiei si al credintei de nezdruncinat a romanului si nu in ultimul rand, cu mirajul iubirii, mai mult sau mai putin implinite.
in linia lirismului lui I. Pillat, poezia Adinei Enachescu este si o poezie a pamantului natal, a radacinilor ancestrale de care sufletul ei nu se poate rupe, iar imaginatia sa ajunge-n final sa bantuie peisaje indepartate, venerand frumusetea tinuturilor nipone.
Fire vulcanica dar si contemplativa, temperament clasic, poeta este destinata atat valorilor autohtone cat si a celor universale. in poezia sa, Adina Enachescu surprinde momente sufletesti trecatoare, dar care fac parte din fiinta ei cea mai intima. Pentru ca, asa cum spune scriitorul Florin tene, ,, Adina Enachescu este scriitoarea care, in fiecare dimineata ia viata de la inceput, o retraieste toata, ca si cum nu ar fi inceput niciodata alta viata, o reconstituie in forul ei interior ca pe o compozitie muzicala neterminata si incearca din nou toate durerile lumii.”
Discursul sau liric se inscrie in linia lui Octavian Goga, Radu Gyr sau Vasile Voiculescu si Ion Pillat, intr-o maniera traditionalista, in special atunci cand evoca limpede si cristalin meleagurile oltenesti.
Activitatea scriitoriceasca a poetei Adina Enachescu a fost apreciata atat pe plan local cat si peste hotare: doua nominalizari in S.U.A,( 2001, 2003), diplome de onoare, diplome de excelenta, premii nationale, premii acordate de Societatea Culturala ,, Anton Pann “-Rm. Valcea, premii ale Societatii Scriitorilor Romani, premii ale Ligii Scriitorilor din Romania, premii acordate de Asociatia Nationala ,,Cultul Eroilor“, premii internationale de HAIKU.
ii dorim doamnei Adina Enachescu sa fie sanatoasa( si sa aiba mai multa grija de dumneaei, pentru ca, 77 de ani este, totusi o varsta ) si sa se bucure, ca si pan-acum, de miracolul creatiei, cu care a fost inzestrata din plin.
“LA MULTI ANI!”- si cat mai multe carti…
Lumina
By Tatiana Scurtu-Munteanu
Pe apele ceresti cad cercuri de lumina,
Cu sunete suave-n tot corpul ma patrund
Si-a stelelor romanta in inima-mi mai suna,
Si-n inima romantei din stele facui prund.
Acest vers leganand
Intre cer si pamant
E cuprins de dor si speranta.
Intr-un veac ce-a trecut
Si un gand ce-a durut
N-a ramas decat o romanta.
Viorile ma-neaca in vazul cel adanc,
In care gandul meu respira numai flacari,
In unda unor glasuri cand beznele se frang
Romanta si-al ei inger imi sunt mereu alaturi.
Acest vers leganand
Intre cer si pamant
E cuprins de dor si speranta.
Intr-un veac ce-a trecut
Si un gand ce-a durut
N-a ramas decat o romanta.
Ziua a patra
By Tatiana Scurtu-Munteanu
Si Dumnezeu facuse stele,
Pe tine una dintre ele
Si mi te-a dat sa-mi fii lumina,
In bezna raza-ti ma alina.
Si Dumnezeu facuse luna,
Din ea apoi tie cununa,
Esti pentru mama luna plina
La care seara se inchina.
Si Dumnezeu facuse soare,
Pe tine cea mai draga floare
Ce-n rasarit sa se trezeasca
Si Domnului sa-I multumeasca.
Scrisoare mamei
By Tatiana Scurtu-Munteanu
Mama, tu mi-ai dat cuvantul,
Eu, in noapte, izbavindu-l,
Il fac cerga-ntr-o scrisoare,
O scrisoare cu alean,
Pentru-a-ti pune-o la picioare.
Sa-ti fiu vers de doina seara,
Sa ma-nchin precum si ceara
Cade si e-n cautare,
Ceara-i singura si rece,
Cine-i este mama, oare?
Sfanta, tu, mi-ai dat lumina,
Iarba creste si suspina,
Ploaia se scufunda-n mare,
Ploaia-si cauta-nceputul,
Caci pe lume mama n-are.
IN LUPTA CU TIMPUL
*CETATEA LUI BUCUR*, literatura, arte, carte
Se stie ca, omul nu se poate desavarsi singur prin propriile puteri. Iar scriitorul isi contureaza personalitatea nu numai prin educatie si talent, ci si prin prezenta sa intr-un mediu prielnic. Poate ca la acest lucru ar trebui sa contribuie si o revista de cultura. De literatura. Sa creeze un climat, sa asigure o anumita durata creatoare a literaturii unei perioade, fiindca Timpul e mereu *dusmanul vigilent si funest*, cum il numea Baudelaire.
De la acest deziderat a pornit si ideea constituirii revistei *CETATEA lui BUCUR*, acum , in acest octombrie, 2010, numarand douazeci de aparitii. Colectivul redactional si-a propus de la inceput sa-i promoveze pe tinerii scriitori, debutanti sau nu. In numarul din aceasta luna e in prim-plan o colaboratoare a revistei, studenta Laura Lucia Mihalca , poeta si pictorita deopotriva, prezentata intr-o cronica de Elisabeta Iosif . Debutul il fac poetii Ioana Mihaela Fraiu si Laurentiu Lacomchin. Nu lipsesc recenziile, cronicile de carte semnate de Cristina stefan, Cristian Neagu, Melania Cuc, Cezarina Adamescu, Adrian Botez, Elena Buica. In acest numar de Octombrie ne-am propus sa va transpunem in atmosfera anotimpului prin poemele de toamna, semnate de Elisabeta Iosif, Valentina Becart, Valeriu Cercel, Cristina stefan, Ana Urma, Melania Cuc, Ionela Dobre. Iar proza poarta semnaturile Anei-Maria Balas si Ioanei Stuparu. Nu lipsesc eseurile, reportajele, insemnarile, portretele si un autoportret, jurnalele de scriitor, rubricile Reviste culturale prietene , Carti noi, Evenimentele lunii dar si informatii despre antologiile revistei Singur, despre Concursul Literar National Cetatea lui Bucur, Proiectul Ligii Scriitorilor Romani pentru audio – book.
Va invitam sa cititi revista de Literatura, Arte, Carte *Cetatea lui Bucur*. Ne-am propus si ne-am dorit sa ne adresam cititorilor romani de pe pretutindeni. Deocamdata, sa-i ascultam sfatul poetului si filozofului Lucian Blaga: * In cele din urma nici o viziune nu e definitiva – si privirile omului sunt un patrafir sub care lucrurile totdeauna vor mai avea o taina de spovedit*.
Elisabeta IOSIF
Octombrie, 2010
APARITIE EDITORIALA DE EXCEPTIE, SUB SEMNATURA LUI DUMITRU CERNA: „POETII 2”
By Nicholas Buda
New York, USA
La editura Casa Cartii de Stiinta din Cluj Napoca a aparut, de curând, al doilea volum din seria „Poetii” a lui Dumitru Cerna. Asteptat cu un vadit interes, de catre cititorii iubitori de literatura si criticii literari deopotriva, volumul „Poetii 2” este o veritabila antologie a prieteniei, „o carte iradianta sentimetal, cu arhitectura fastuoasa a unui moment consacrat poeziei zi poetilor” (Petru Poanta), in paginile careia Dumitru Cerna ne demonstreaza un admirabil exercitiu al generozitatii, dar si al iubirii. Portetele sale, consacrate unui numar considerabil de poeti, in marea lor majoritate clujeni, sau poeti care au avut si au o legatura de suflet cu orasul de pe Somes – orasul adoptiv al lui Dumitru Cerna – sunt facute cu exigenta celui care a patruns tainele poeziei, ajungand la esenta acesteia. De aici si dragostea, uneori neconditionata, pe care Cerna o are fata de poeti si poezie!
„Sunt portrete facute cu simt al observatiei foarte acut, cu dragoste, cu afectiune, cu simpatie, cu empatie chiar” (Adrian Popescu). Coloristica variata a acestora, având ca si numitor comun o iluminuozitate intensa a cuvintelor, are darul de a transpune imaginile poetilor intr-o iconografie a celebrarii fastuoase. „Sunt portrete din cuvinte fosforescente” (Petru Poanta), care proiectate pe fundalul social al poeziei de la Cluj Napoca, devind adevarate pictograme ale unui trecut literar care inca traieste in prezent, dar nu oricum, ci atins de penelul estetizant, cu adevarat magic, al lui Dumitru Cerna. „O frumoasa selectie de bijuterii” (Maria Vaida), „portrete pentru eternitate” (Monica Grosu), in care autorul „cauta partile frumoase si partile bune din fiecare poet” (Ion Muresan), volumul „Poetii 2” imortalizeaza parti ale istoriei literare romanesti, care ar trebui sa ne fie, mai adesea, langa suflet.
Revista ARMONIA - Saltmin Media 