Cenaclul Literar „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu împreună cu Primăria și Consiliul Local al Orașului Geoagiu, organizează în perioada 17-19.07.2015 cea de-a cincea ediție a Festivalului Național de Literatură Umoristică „Ion Budai Deleanu”. Continue reading “GEOAGIU: Regulamentul Festivalului Național de Literatură Umoristică „Ion Budai Deleanu””
Consiliul Judeţean Dâmboviţa,
Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa,
Societatea Scriitorilor Târgovişteni,
Biblioteca Judeţeană „I.H.Rădulescu”.
Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”,
Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”
Ediţia a XLVI-a, Târgovişte, 7 – 8 noiembrie 2014
În organizarea Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa, Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, a Bibliotecii Judeţene „I.H.Rădulescu”, Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, se desfăşoară Concursul Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”, cu patru secţiuni de creaţie (poezie, proză scurtă, eseu şi teatru scurt), ajuns anul acesta la ediţia a XLVI-a. Continue reading “FESTIVAL CONCURS : Regulament “Moștenirea Văcăreștilor””
„Dansul este singura artă în care noi înșine suntem materia din care este realizată.” – Ted Shawn
Scriam într-un alt articol mai vechi despre dans, că este o geometrie a formei pe care o realizăm cu ajutorul părţilor constituente ale trupului nostru, este un mod de a exprima sentimentele, un mod de a exprima viaţa, atrăgând atenția că totul în jurul nostru dansează, uneori fără a ne da seama. Vedem frunzele copacilor valsând, vedem florile deschizându-se într-un „adagio”, legănându-se pe tulpina lor firavă, vedem valurile mișcătoare ale nemişcătoarelor mări şi oceane executând salturi, simţim rafalele de vânt trecând pe lângă noi în piruete şi multe, multe alte mişcări ale naturii, făcute cu graţia care de multe ori scapă atenţiei noastre. Continue reading “FESTIVALUL DE DANS AMERICAN – 12 iunie -26 iulie 2014”
Sechseläuten este un festival traditional din orasul elvetian Zurich. Este sarbatorit în forma sa actuala din 1904. Festivalul are loc în a treia zi de luni din aprilie si include mai multe evenimente. Se termina la ora sase seara (de aici si numele Sechseläuten) prin incinerarea Böögg-ului, acesta fiind cel mai important moment al festivalului.
Pe rug este incinerata o efigie cu pocnitori a unui om de zapada din vata numit Böögg. Arderea papusilor care intruchipeaza imaginea iernii dateaza dinaintea sarbatorii Sechseläuten.
Prin doua reforme de organizare municipala din cantonul Zurich în 1838 si 1866, breslele au fost private de toate functiile lor politice detinute din 1336 pâna în 1798 si recapatate partial dupa 1815. Sarbatoarea Sechseläuten este într-un fel o reminiscenta a asa-ziselor „vremuri bune”. Din secolul al XVI-lea clopotele bisericilor anuntau începerea si terminarea orelor de munca. Iarna lucrul se sfârsea la ora 17, atât cât tinea lumina zilei, iar vara se prelungea pâna la ora 18.
In functie de timpul care se scurge dintre aprinderea focului si declansarea exploziilor petardelor se prezice vremea din timpul verii. Daca acestea explodeaza rapid, vara va începe devreme si va fi însorita. Cel mai scurt timp a fost de 5 minute si 7 secunde (1974), cel mai lung de 26 minute si 23 secunde (în 2001).
Primavara îsi intra oficial în drepturi în Zurich odata cu aceasta sarbatoare. Festivitatile includ procesiuni pline de culoare. Festivalul ne duce înapoi pâna în anul 1818, atunci când una dintre vestitele bresle ale orasului a organizat o parada pe timp de noapte, cu muzicieni si calareti. Ideea a prins, au urmat alte bresle, iar în 1839 a avut loc prima parada Sechseläuten a tuturor breslelor. Festivitatile încep duminica, cu o parada de copii, majoritatea îmbracati în costume istorice. Aceasta este urmata de o a doua zi de parada a breslelor (din care, pâna de curând, faceau parte doar barbatii), astfel încât ziua de luni este o zi de odihna pentru locuitorii din Zurich. Astazi iau parte la mars aproximativ 3000 de membri ai breslelor, 350 de calareti si 50 de trasuri. Aproximativ 30 de fanfare interpreteaza marsuri militare traditionale.
Mii de oameni se aduna în centrul orasului pentru a viziona ritualul de „ardere a iernii”.
Clopotele de la bisericile din oras încep sa bata la ora 18, semn ca ziua se lungeste, iar barbatii vor trebui sa munceasca cu o ora mai mult. Petrecerea se prelungeste pâna dupa miezul noptii, participantii sai bucurându-se de începerea sezonului cald.
Tatiana Scurtu-Munteanu
Frumosul oras de pe malul fluviului Meuse, care nu are o populatie mai mare de 200.000 de locuitori pe o suprafata totala de 69,39 km², este gazda numeroaselor evenimente culturale pana la sfarsitul acestui an. Liege, un oras francofon, este cel mai important centru economic din Valonia si capitala provinciei cu acelasi nume.
Lansat in 2009, „Concursul pentru creatie in domeniul artelor plastice din Liege” isi propune sa descopere, sa incurajeze si sa sprijine tinerele talente in diferitele forme de exprimare artistica contemporana. Laureatii concursului sunt premiati de un juriu compus din reprezentanti ai centrelor de arta din zona. Premiul I este de 6000 de euro, iar premiul II este de 4000 de euro.
Festivalul „Libertatilor” mobilizeaza in fiecare toamna toate formele de exprimare pentru a face martora situatia drepturilor si libertatilor politice si artistice in lume prin teatru, film sau diverse expozitii. Muzica este prezenta prin Festivalul de Orga in perioada 24 octombrie-28 noiembrie, care a devenit un eveniment cu traditie pentru iubitorii de muzica regala sau reprezentatiile Orchestrei europene compusa din 47 de muzicieni din Germania, Belgia, Olanda, Rusia, Franta, Polonia, condusa de Garett List.
Nu lipseste nici dansul. Astfel intalnim un concurs international de break dance la care participa 16 echipe de cate 8 persoane din Belgia, Olanda, Italia Franta si Luxemburg. Concursul este arbitrat de un juriu international de profesionisti din hip-hop din Olanda, Belgia si Statele Unite ale Americii. Premiul mare consta in suma de 3000 de euro.
De peste 20 de ani, Corul Simfonia din Liege organizeaza un mare concert de Craciun in biserica Saint-Jacques. 100 de cantareti, 40 de muzicieni si 6 solisti pun la un loc talentul lor pentru a da viata unei munci impresionante.
Orasul Liege se bucura de o vasta incarcatura istorica si culturala, nefiindu-i greu sa faca fata unui program artistic incarcat. Aflandu-se in posesia uneia dintre cele mai bogate colectii din lume de arheologie, arme si arta religioasa, metropola deschide usile mediului cultural din nenumaratele muzee care stralucesc la intersectia Europei de Vest. Dintre acestea amintim „Le Grand Curtius”, numit initial „Muzeul de Arheologie din Liege”. A fost inaugurat oficial la data de 1 august 1909 intr-un imobil impozant de stil renascentist, construit la sfarsitul secolului al XVI-lea de Jean de Corte zis Curtius, un prosper negustor de arme si praf de pusca care facea afaceri cu armata spaniola. Muzeul de Arheologie si Arta decorativa poseda colectii de materiale arheologice de mare valoare istorica si stiintifica, cum ar fi uneltele de piatra din paleoliticul mijlociu, descoperite la Spy in 1885-1886. Pe langa Departamentul de Arheologie, muzeul sustine si colectiile din Departamentul de Arta religioasa, Departamentul de Arta decorativa, Departamentul de Arme si Departamentul de Sticla.
Muzeul de Arta Moderna si Contemporana, renovat in 1993, poate fi considerat unul dintre cele mai bune muzee de arta moderna din Europa. Aici se poate urmari evolutia artei moderne si contemporane prin cele mai frumoase opere de arta plastica ale colectiilor lui Picasso, Gauguin, Monet, Magnelli, Tapies. Cladirea muzeului este situata in Parcul Boverie. Are in posesie picturi si sculpturi din 1850 pana in prezent, aproximativ 750 de piese.
Muzeul de Arta Valona include si el colectii de pictura si sculptura – ale artistilor comunitatii franceze din secolele saisprezece-douazeci sau Muzeul Ansembourg in care sunt expuse opere de arta si mobilier din secolul al XVIII-lea. Cladirea este un conac construit in 1740, monument al patrimoniului Valoniei, care isi pastreaza decorul original: lemnul sculptat si fierul forjat, tapiseriile, draperiile de perete, candelabrele de sticla, ceasurile si ceramica…
Din categoria muzeelor non-municipale fac parte:
• Muzeul Aquarium, un loc unic in Liege si in Valonia, in care se poate explora fascinanta lume acvatica si bogatia regnului animal. Muzeul a fost infiintat in cadrul Institutului de Zoologie, intr-o cladire de stil neoclasic, care a fost construita in secolul al XIX-lea. In salile de acvariu se gasesc 46 de rezervoare cu apa de mare rece, apa de mare calda, apa dulce calda si apa rece de rau, avand decoratiuni fidel reconstituite cu circa 2.500 de pesti din oceane, mari, lacuri si rauri din intreaga lume. In salile muzeului, 1.000 mp sunt dedicati diversitatii de animale, de la cele mai mici insecte pana la elefanti si balene de 19 metri lungime… 20.000 de exemplare conservate de pe toate continentele.
• Casa Jazz-ului, dedicata cercetatorilor, muzicienilor, fanilor muzicii jazz, colectionarilor, jurnalistilor, studentilor si turistilor care trec prin Liege. Cuprinde mii de colectii de inregistrari rare.
• Muzeul in aer liber de Sart Tilman contine aproape 100 de sculpturi si picturi murale care se potrivesc peisajului natural si atmosferei de campus. Lucrarile in aer liber sunt construite din otel, bronz, piatra, ceramica sau combinatii de materiale originale care introduc diverse aspecte ale artei moderne si contemporane, de la clasicism la expresionism si de la abstract la conceptual.
• Archeoforum Liege. Vizitatorii intra intr-un loc subteran, care a fost amenajat vizual si sonor astfel incat sa reliefeze toate perioadele istorice ale Liege-ului, mai mult de 9.000 de ani de pelerinaj: ruine preistorice, constructii ale galo-romanilor, cladiri medievale sau resturi ale unei catedrale gotice.
• Muzeul Denis si Muzeul Tchanches, dedicate marionetelor. Explica diferitele tipuri de papusi din lume si tehnicile de manipulare.
• Muzeul de Arheologie Preistorica ilustreaza perioadele istorice si o serie de mulaje din ghips ale craniilor umane, prezentand evolutia fizica a omului. Este situat in subsolul cladirii principale a Universitatii din Liege.
• Gradina Botanica, inaugurata in 1883 si renovata in 1997, are o colectie de sere in care se pot vedea plante din intreaga lume: 2 sere cu 360 de copaci, arbusti si plante apartinand climei mediteranene; 2 sere dedicate climei temperate; o sera tropicala; cateva plante tropicale rare; o colectie istorica de Bromeliaceae; un complet de ferigi; 2 sere de cactusi si 2 sere cu multe specii de orhidee si diferite tipuri de plante carnivore.
• Casa Metalurgiei si Industriei din Liege, muzeu dedicat istoriei metalurgice, energiei si tehnologiei informatice.
• Muzeul iluminarii cu gaz si Istoria veche de iluminat, contine mai mult de 600 de corpuri de iluminat de toate tipurile: gaz, ulei, petrol, acetilena, electricitate, din care 60 sunt de gaze naturale. Muzeul a fost creat la initiativa Progaz si este gestionat de catre Asociatia Europeana Prolumine-Progaz.
• Muzeul Transporturilor in comun, prezinta 40 de vehicule: taxiuri diligenta, tramvaie trase de cai, tramvaie electrice, troleibuze, autobuze, vehicule de serviciu care ilustreaza perioada din secolul XVIII pana astazi.
Sursa: www.liege.be
Cea de-a 23-a editie a Festivalului de Film al UE, organizat de American Film Institute, se va desfasura la Washington DC, in perioada 4-23 noiembrie 2010, in locatia AFI Silver Theatre and Cultural Center.
Doua filme romanesti vor fi prezentate in cadrul editiei din acest an a festivalului, organizat de AFI in colaborare cu ambasadele statelor membre ale Uniunii Europene.
Filmul regizorului si scenaristului Radu Munteanu „ MARTI, DUPA CRACIUN” [Tuesday, After Christmas] va rula sambata, 13 noiembrie incepand cu orele 12:50 pm si marti, 16 noiembrie, 10:00 pm. „Marti dupa Craciun” face parte dintr-o selectie oficiala a Festivalului de Film de la Cannes din 2010.
Pelicula portretizeaza romanul din clasa medie ce traverseaza criza varstei mijlocii. Daca in BOOGIE protagonistul evita sa ia decizii si sa isi asume responsabilitati, Paul (Mimi Branescu), personajul din „Marti, dupa Craciun”, prins intre sotie si cealalta femeie din viata sa, este pe punctul de a lua o decizie dificila, care va avea consecinte neprevazute. Branescu are o prestatie foarte buna, iar interpretarile Mariei Popistasu (in rolul prietenei lui) si cel al Mirelei Oprisor (in rolul sotiei) sunt excelente. Prin scenele lungi, Muntean ofera maximum de efecte dramatice, ca urmare a interrelationarilor dintre personaje.
Filmul are o durata de 99 minute si a fost realizat integral in Romania, in anul 2010. Regia si scenariul apartin lui Radu Muntean. Coautori ai scenariului mai sunt Alexandru Baciu si Razvan Radulescu; producator Dragos Vilcu. Filmul va rula cu replicile originale in limba romana si subtitrare in engleza.
Cea de a doua pelicula romaneasca, prezenta la Festivalul AFI de la Washington, este
EU CAND VREAU SA FLUIER, FLUIER [If I Want To Whistle, I Whistle]
Filmul a fost selectat pentru Premiile Oscar 2010, la categoria „Cel mai bun film intr-o limba straina” si va rula la Washington sambata, 20 noiembrie, incepand cu orele 4:30 pm si Marti, 23 noiembrie, de la orele 8:00 pm. Pelicula a castigat Premiului Juriului si Premiului Alfred Bauer la Festivalul de Film de la Berlin din 2010.
Filmul prezinta povestea unui tanar, Silviu, pe care il mai despart cinci zile de eliberarea din scoala de corectie, dupa patru ani de detentie. Silviu se afla pe drumul cel bun, reusind sa se fereasca de conflicte cu detinutii mai violenti si sa urmeze cu succes cursul de reabilitare. Dar cand in viata sa reapare mama, care-i povesteste despre planurile ei de a pleca in Italia, împreuna cu fiul cel mic, Marius, atitudinea lui Silviu se schimba brusc. Neputand sa-i convinga pe gardieni sa îl ajute, Silviu va recurge la o solutie drastica. Regizorul Florin Serban, aflat pentru prima data in aceasta ipostaza, ne ofera un penetrant si concis studiu al caracterului uman, sustinut de interpretarea reusita a actorului amator George Pistereanu, in rolul unui Silviu bulversat de lupte interioare.
Regia si scenariul filmului apartin lui Florin Serban. Subiectul este bazat pe un roman al Andreei Valean. Producatorii filmului sunt Catalin si Daniel Mitulescu. Filmul are o durata de 94 de minute, este o productie romano-suedeza si a fost realizat in anul 2010. La Festivalul de la Washington pelicula va rula cu sonor original in limba romana si subtitrare in engleza.
Simona Botezan
Washington D.C
Sunetele din sala de repetitii a teatrului Masca din Bucuresti, ne-au adus in prima saptamana a lunii octombrie fata in fata cu a sasea editie a „Festivalului Mastilor Europene!” S-au prezentat publicului forme ale teatrului practicat in Italia, Olanda, Finlanda sau Danemarca, prin spectacole si ateliere sustinute de invitati straini, spectacole fara decoruri sau costume, utilizand doar mastile specifice acestui gen teatral. Printre artisti s-au numarat Carlos Garcia Estevez (Olanda), Davide Giovanzana (Finlanda), Ted Keijser (Italia) si Troes Hagen Findsen (Danemarca).
Pe langa piesele teatrului Masca („Una historia de tango”, „Gigi Amoroso”, „Muzeul viu”, „Pierror Lunatecul”), publicul a putut urmari productii sustinute de invitati, toate piesele fiind apreciate la festivaluri prestigioase: „Odyssey”, „Solo dell’Arte” si „Posthumous Works”.
Anul acesta festivalul a fost organizat in memoria actorului Jacques Lecoq, renumit pentru metodele sale de predare a teatrului de miscare si pantomima. Prezenta la festival, sotia sa, doamna Fay Lecoa, ne-a marturisit: „Sunt foarte onorata pentru ca nu m-am asteptat ca domnul Malaimare va organiza un astfel de festival si in primul rand in memoria sotului meu si sunt foarte mandra. Cred ca ideile lui se vor dezvolta pentru ca are intelegerea si energia respectiva”.
La data de 10 octombrie s-au deschis portile celei de-a doua editii a „Festivalului Artelor Bucuresti”, manifestare organizata de Asociatia Culturala „Maria Domina”, eveniment cultural-artistic cu un amplu program, care a cuprins concerte, piese de teatru, conferinte, lansari de carte si ziare. In premiera absoluta, a avut loc relansarea pe piata a revistei „Moftul Roman” in editie tiparita cu ocazia debutului festivalului si a volumului de poezii „Antologia vinovatelor placeri”, realizat in urma initiativei Asociatiei Culturale Maria Domina „Scrieti, baieti, numai scrieti”.
Evenimentele au adus in salile de spectacol nume de rezonanta ale scenei artistice romanesti: Radu Beligan, presedintele onorific al festivalului, Dan Puric, Tudor Gheorghe, Florin Piersic, Ion Caramitru, Jony Raducanu, precum si muzicieni de talie internationala, cum este Lothar Hensel, care a deschis festivalul cu spectacolul de bandoneon „Tango Sinfonico”. Au participat Orchestra Nationala Radio, Opera Nationala din Bucuresti, Filarmonica Muntenia.
Presedintele festivalului, domnul Romeo Pepino Popescu a mentionat ca „acest festival este sustinut 100 % de public. Singurul sponsor al acestui festival este publicul”, un lucru de remarcat si in acelasi timp un mare risc asumat de organizatori, evenimentul fiind singurul festival de acest gen din tara.
In perioada 2-9 octombrie, scena salii Rapsodia din centrul istoric al Bucurestiului a fost gazda „Festivalului International de Teatru pentru Copii” si a primului „Festival Indian” din Romania. Cinematografele au gazduit, intre 8 si 17 octombrie, „Festivalul International de Film de Animatie anim’est”, iar in perioada 22-28 octombrie, cinematecile au prezentat publicului „Festivalul filmului rusesc 2010”.
Madalina Corina Diaconu
Festivalul National de Comedie “Fani Tardini”, Galati, ed.XXII-a,3 – 9 octombrie 2010
Chiar daca traim niste vremuri tulburi, chiar daca vedem in jurul nostru drama, tragedie si tristete,crize, probleme, politica,indiferent de timpurile pe care le traim avem nevoie de arta, avem nevoie de poezie, de teatru, pictura, muzica si de tot ce ne poate bucura sufletul.
Spre teatru ne indeamna si ne cheama si in acest an 2010 Teatrul Dramatic “Fani Tardini” din Galati si ne invita la Festivalul National de Comedie.
“Teatrul Dramatic “Fani Tardini” a fost primul teatru din tara care a organizat un Festival al Comediei în 1976. El a reprezentat un nou prilej de deschidere si, de ce nu, un start pentru competitia care a facut în scurt timp ca Galatiul sa devina CAPITALA COMEDIEI. Era una din cele mai importante manifestari care aduna la un loc pe cei mai renumiti critici, dramaturgi, regizori, directori de teatre, actori, etc, pentru a savura placerea oferita de regalul spectacolelor de comedie din întreaga tara.
Traditia a continuat si dupa 1990, cand, sub directia lui Adrian Lupu, festivalul a primit o noua denumire: FESTINGAL (Festivalul International de Teatru – Galati). Si interesul a sporit. Pentru eveniment, ce a devenit o emblema a orasului, si pentru dorinta noastra de a mentine stacheta valorilor cat mai sus. N-a fost nici usor, nici greu – a fost viata adevarata daruita teatrului”, citez din site-ul teatrului.
Continuandu-se minunata traditie si astazi sub conducerea actorului Vlad Vasiliu si a intregii echipe din teatru vom vedea in aceasta saptamana spectacole de suflet, invitati din tara, mari actori si regizori.
Felicit organizatorii, intreaga echipa de actori, regizori, tehnicieni, departamentele PR caci au depus o munca enorma pentru acest festival si ne ofera, ca de fiecare data, un minunat dar de suflet pentru noi galatenii si pentru toti ce ce trec prin orasul nostru, tuturor felicitari.
Program festival:
Duminica, 03.10.2010
ora:19.00 – Deschiderea oficiala a Festivalului National de Comedie
ora:19.30 – Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Galati – 55 ani de la infiintare
Spectacol aniversar:
Invitati speciali: Alexandru Jula, Maria Craciun, Florina Cercel, Emil Hossu
Regia: Catalin Vasiliu
Luni, 04.10.2010
ora 19.00 – Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Galati
“HORA IUBIRILOR” de Arthur Schnitzler
Regia: Tino Geirun
Marti, 05.10.2010
Ora 19.00 – Teatrul National “Vasile Alecsandri” Iasi
“NATURA MOARTA CU NEPOT OBEZ” de Ion Sapdaru
Regia: Ion Sapdaru
Miercuri, 06.10
ora 19.00 – Teatrul de Comedie Bucuresti
“ELLING” de Axel Hellstenius
Regia: Vlad Massaci
Joi, 07.10,2010
ora 11.00 – Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca
“M-AM INTORS DE LA SUPERMARKET SI I-AM TRAS O MAMA DE BATAIE FIULUI MEU”
One-woman-show cu / de Adina Lazar
ora: 17.00 – Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca
“EDEN” – Spectacol non-verbal
ora: 19.30 – Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca
“EXIT”
Vineri, 08.10.2010
ora 19.00 – Teatrul Dramatic Constanta
“BOLNAVUL INCHIPUIT” de J.B.P.Moliere
Regia: Cristian Gheorghe
Sambata, 09.10.2010
ora 19.00 – Festivitatea de Inchidere a Festivalului National de Comedie
ora 19.30 – Teatrul Odeon Bucuresti
“PYRAMUS & THISBE 4 YOU” dupa William Shakespeare.
Regia: Alexandru Dabija
Dupa spectacolul aniversar “55 ani de la infiintare” ce a avut ca invitati speciali pe: Alexandru Jula, Maria Craciun, Florina Cercel, Emil Hossu (regia Catalin Vasiliu) – un spectacol extrem de reusit din prima seara a festivalului, a urmat un spectacol nou al actorilor galateni, chiar o premiera, echipa galateana deschizand practic festivalul cu spectacolul “Hora iubirilor” a dramaturgului austriac Arthur Schnitzler. De fapt, acest spectacol face parte dintr-un proiect mai amplu cultural motiv pentru care l-a adus la Galati pentru scurt timp chiar pe ambasadorul Austriei, proiectul intitulandu-se “Sinapse Dunarene”, o idee gandita pentru “exportul si importul” de productie de dramaturgie si teatru.
A fost o seara sublime, piesa fiind foarte frumoasa, cu o tem ace te pune pe ganduri, un amestec de iubire, relatii intre oameni, disperare, singuratate, speranta, putina nebunie, indiferenta, cinism pe alocuri, dar totul pus in scena atat de real, dureros de real. Nu as zice ca este o piesa indrazneata, ci foarte actuala, directa, cu toate aluziile sexuale aproape ca nici nu asculti si nu vezi acest lucru, urmaresti cu mare interes replicile, grimasa, tristetea, suferinta de pe chipurile personajelor, dezamagirea , dar si naivitatea, dorinta de a iubi frumos si sincer : “Scriu despre dragoste si moarte. Ce alte subiecte exista?” spunea intr-un interviu candva insusi autorul. Spectacolul are cinci personaje – adica cinci femei uluitoare, cinci caractere in cinci ipostaze diferite, fiecare femeie traind viata cu un gust amar, tragic, dureros, uneori umilitor, pe fondul unui cinism, uneori chiar traind anumite clipe cu umor, cu ras. In viziunea regizorului Geirun Tino, toate cele cinci femei au fost jucate doar de una: minunata si frumoasa actrita Oana Preda Gheorghe – ea este tanara prostituata care isi duce viata in statia unei gari, pe strada, pe rand ea isi consuma tineretea “dandu-se” pe nimic, de pomana unui tanar soldat in trecere printr-o gara (actorul Ciprian Brasoveanu – ce a jucat minunat), este apoi un fel de femeie-naiva-proasta-victima pacalita de escrocul sentimental (jucat perfect cu maturitate si intelepciune de actorul Stelian Stancu), se transforma apoi dintr-o tanara ingénue intr-o femeie deschisa, coapta, experimentata in fata unui tanar mai timid, complexat (jucat atat de bine de actorul Gabriel Constantinescu), apoi devine o femeie curioasa, banuitoare, ce incearca sa devina mai buna, mai toleranta cu un sot gelos (actorul Dan Capatana), o vedem sip e prostituata atat de singura, suferinda, total dezamagita de contele mai in varsta (rafinat, elegant actorul Vlad Vasiliu).
Toti actorii au jucat minunat, fiecare personaj a adus in sufletele noastre o lectie de viata, un gand, o clipa, o parere, iar fiecare actor ne-a daruit acea magie de neuitat . S-a tinut cont de fiecare element in parte: foarte buna idea cu “scena rotativa”, puteam vedea chipurile si expresiile actorilor din toate unghiurile si a dat si energie spectacolului, decorul deosebit, atmosfera frumoasa specifica timpurilor, muzica bine aleasa, iar orologul cel mare, ce ne arata mereu trecerea timpului, fuga permanenta, spaima personajelor de a pastra putin din clipa, de a nu pierde totul, a facut ca totul sa functioneze atat de bine, un spectacol ce merita vazut.
Festivalul National de Comedie s-a continuat in urmatoarea seara cu un alt spectacol foarte reusit: “Natura moarta cu nepot obez” o piesa scrisa si regizata de un apropiat prieten al galatenilor, cunoscutul regizor Ion Sapdar jucata in festival de actorii de la Teatrul National “Vasile Alecsandri” din Iasi.
O poveste scrisa cu mult umor, vesela, ritmata, colorata as zice. Actorii ‘s-au jucat” precum niste copii, dandu-si replici deschise, vesele, aproape ca iti doreai sa intri si tu in jocul lor, sa intri chiar in dialog. Talentatii actori din Iasi – pe care i-am vazut de curand intr-un alt spectacol chiar la Iasi – ne-au transmis o stare de veselie, dar si un mesaj despre diferentele dintre generatii, dar si despre intelegere, comunicare si iubire. Textul este foarte modern, adus la zi, cu elemente comice,dar si tragice.
Ni se spune o poveste despre trei matusi, batrane si urate cum spun ele, care il iubesc exagerat de mult si il coplesesc cu o grija maternala iesita din comun pe unicul lor nepot, un barbat de aproape treizeci de ani si 150 de kilograme, obezitatea dandu-i ostare permanenta de teama, spaima celor din jur, interiorizare, complexe. Chiar din copilarie, matusile au incercat sa fie adevarate mame pentru nepotelul lor, fiindu-I tot timpul in preajma si nelasandu-l sa isi faca propriul univers, relatii de colegialitate, de prietenie si chiar de iubire, ajungand un barbat singur si inchis in sine. Totusi, vazandu-I singuratatea, matusile incercand sa isi dovedeasca iubirea fara de margini, pe langa vorbele de alint (Pompilica, Pompi, Pompita – diminutive pe care le ura nepotul) si gatitul de placinte, pirosti si snitele, batranelor le vine o idée salvatoare.
Astfel, hotarasc sa angajeze o prostituata care sa se apropie si sufleteste si trupeste de nepotul lor. Femeia este tanara, frumoasa, foarte directa, vesela, uneori prea vesela (din cand in cand o apuca un ras isteric!), dar venirea acesteia in casa batranelor incurca foarte mult situatia. Batranele mor una cate una, in situatii tragic-comice, iar nepotul supraponderal nu scapa de ele nici dupa moartea acestora, fantomele lor bantuindu-l tot timpul.
Este vorba despre o poveste de dragoste imposibila dintre tanara prostituata si barbatul gras, iar actorii Teatrului National “Vasile Alecsandri” din Iasi: Volin Costin, Irina Radutu Codreanu, Georgeta Burdujan, Anne Marie Chertic, Catinca Tudose ne-au aratat inca o data cat de talentati si profesionisti sunt, un joc de exceptie, un spectacol plin de energie, veselie, umor, chiar daca am simtit si tristete pe alocuri. Decorul a fost foarte reusit realizat de Gelu Risca, iar costumele foarte potrivite si moderne au fost realizate de Alina Dinca Puscasu.
Un spectacol ce merita vazut!
Au mai fost, asa cum reiese si din programul festivalului si alte spectacole bune, din pacate a trebuit sa particip la un alt festival si nu le-am putut viziona.
S-a incheiat si editia din acest an a Festivalului de Comedie de la Galati, o editie frumoasa, reusita, cu multe spectacole bune, s-a ras mult, publicul s-a simtit bine, ne-am bucurat sa vedem si in acest an atat de multe spectacole, atat de la Galati, cat si din tara, tuturor organizatorilor, tuturor acelora care au muncit atat de mult la realizarea acestei editii ii felicit pentru tot ce au facut.
Ne revedem la urmatoarea editie din…2011!
A consemnat,
Angela BACIU
scriitor
Sfarsitul lunii Septembrie(24-25) a adus la Braila asa cum dealtfel ne-a obisnuit in ultimii 4 ani o boare placuta si valoroasa de poezie balcanica, anul acesta fiind randul poeziei albaneze. Manifestarea s-a vrut si a si reusit sa fie un colaj de poezie si interactiune culturala romano-albaneza. Amfitrionii care au prezidat intalnirea au fost: scriitorul Nicolae Marasanu, critical literar Vasile Spiridon, presedintele USR-filiala Galati-Braila Corneliu Antoniu si gazda propriuzisa dir. Bibliotecii Panait Istrati Dragos Adrian Neagu iar partea albaneza a fost reprezentata de Ministrul Consilier la amabasada Albaniei Luan Topciu.
Festivalul s-a deschis cu prezentarea invitatilor din Albania reprezentati de : Emir Nika – Director la Ministerul Culturii din Albania, Sami Pirraj – Directorul Bibliotecii din Priscina, Bardbyl Londo precum si a celor din Romania poetii; Ileana Malancioiu, Rodian Dragoi, Valentin Talpalaru, Adrian a lui Gheorghe, Victoria Milescu, Adrian Munteanu, Constantin Gherghinoiu, Sanda Panait, Angela Baciu, prozatorului Vasile Datcu si a criticilor literari Vasile Spiridon si Voinescu.
Ministrul Luan Topciu a invitat audienta la o calatorie abstracta in lumea culturala albaneza cu accente pe momentele de apropiere ale celor doua literaturi.
Pe parcursul celor doua zile ale manifestarilor la Braila, Romania si Albania s-au transformat in doi plamani care au alimentat inima poeziei, recitaluri poetice ale invitatilor albanezi si roamani au facut ca in foaierul Casei Tineretului sa rasune muzicalitatea sunetelor poetice inalte.
Poezia a dovedit inca o data ca este un liant pentru prieteniile de calitate multe din personalitatile prezente legand prietenii literare care speram sa se intinda peste timp. Festivalul a fost colorat in ce-a de-a doua zi de formatia Serenada al Asocia?iei Liga Albanezilor din România care a prezentat un program de muzica albaneza.
S-au prezentat Caietele Balcanica, ale invitatilor festivaluluii si s-au dezbatut teme si probleme care insotesc cultura literara ale ambelor tari, poeta Victora Milescu lansand ultimul vloum de poeme. Atmosfera pe cat de placuta pea tat de prieteneasca a fost plina de valoare spirituala confirmarea venind si de la prezenta uneia din Doamnele Poeziei Romanesti poeta Ileana Malancioiu si a mesajului transmis de marele prozator brailean Fanus Neagu care tintuit de probleme de sanatate n-a putut onora invbitatia dar a tinut sa fie in festival chiar prin absenta transmitand iubirea si respectful domniei sale intregii asistente.
Prezenta personalitatilor a fost salutata cu respect prin inmanarea unor diplome de participare tuturor invitatilor.
Premiile Festivalului Balcamnica urmatoarele:
– pentru traduceri:
“Premiul Balcanica pentru traduceri”, a fost obtinut de braileanul Marius Dobrescu (România) si Baki Ymeri (Albania).
– pentru poezie:
“Premiul Balcanica pentru poezie”, a fost obtinut de poetul Adrian Alui Gheorghe (România) si Bardbyl Londo (Albania).
– pentru intreaga activitate:
“Premiul Balcanica pentru întreaga activitate”, a fost obtinut de poeta Ileana Malancioiu.
Pana la editia urmatoare sparam se pare invitata va fi Poezia Greaca, salutam intentia si eforturile gazdelor!
Sanda Panait
Revista ARMONIA - Saltmin Media 
