Emanuel Conţac: Segmentul electoral anti-corupție și pro-familie va vota în primul tur cu Theodor Paleologu…

Ceea ce nu s-a spus până acum în legătură cu motivele pentru care motorul electoral al lui Barna s-a cam gripat:

Dan Barna și USR s-au poziționat cruciș, curmeziș și lăturiș când cu referendumul CpF. S-a spus atunci ba că e o temă indusă de Rusia, ba că referendumul e menit să-l ajute pe Dragnea, ba ca se face jocul PSD, ba că în spate sunt conservatorii americani, ba că neoprotestanții au ajuns să pună gabja pe Biserica Ortodoxă etc. Continue reading “Emanuel Conţac: Segmentul electoral anti-corupție și pro-familie va vota în primul tur cu Theodor Paleologu…”

Metanoia – regret, căinţă, pocăinţă

– Încercare de resuscitare a unui cuvînt asasinat –

by Emanuel CONȚAC

În articolul intitulat „Cuvinte asasinate“, publicat în paginile acestei reviste (nr. 701, 27 iulie – 2 august 2017), istoricul Petre Guran punea în discuție cuvîntul „pocăință“, pornind de la termenul grec metanoia, despre care afirmă că „nu conținea, în momentul utilizării cuvîntului de către Iisus, nici un sens de regret, ci în mod consistent etimologic ea se referea la schimbarea minții sau a gîndirii, adică schimbarea de perspectiva din care este înțeleasă ființa“. Autorul consideră că înțelegerea termenului metanoia din perspectiva ideii de regret, părere de rău sau recunoașterea greșelii ar constitui o degradare a sensului corect, anume „schimbarea de paradigmă a cunoașterii“. Din cauza acestei deformări, mai scrie dl Guran, s-a ajuns la „fenomenul juridizării și penitențializării vieții creștine“ care ne face să ratăm înțelegerea textului evanghelic. Continue reading “Metanoia – regret, căinţă, pocăinţă”

Barnevernet, sub lupa BBC-ului

_89220239_mariusandruthcopy

by dr. Emanuel Conțac

Am spus-o în repetate rânduri: Barnevernet-ul norvegian este un sistem inuman, un behemothcare calcă în picioare legături afective, familii, vieți.

O anchetă BBC îmi întărește această impresie și scoate la iveală noi realități-horror. Remarcabil este că între criticii duri ai sistemului Barnevernet există și membri proeminenți ai societății norvegiene. Continue reading “Barnevernet, sub lupa BBC-ului”

Mrs. „Google Scholar” și-a uitat caietul acasă. Un nou răspuns dnei Alina Mungiu-Pippidi.

Emanuel ContacAlina Mungiu-Pippidi este un „scholar”.

Alina Mungiu-Pippidi este un „Google Scholar”.

Alina Mungiu-Pippidi este un „Google Scholar” cu 1580 de citări în sistemul Google Academic.

Un „Google Scholar” este o autoritate în domeniul său de competență.

Un „Google Scholar” este credibil în domenii conexe domeniului său de competență.

Un „Google Scholar” poate să greșească, dacă atacă subiecte din afara domeniului său de competență. Continue reading “Mrs. „Google Scholar” și-a uitat caietul acasă. Un nou răspuns dnei Alina Mungiu-Pippidi.”

Péter Várdy, Imre Tóth: În viaţă sunt lucruri care nu se fac.

Şi care totuşi se fac…

Péter Várdy, Imre TóthPéter Várdy în dialog cu  Imre Tóth

Bucureşti, Humanitas, 2014, 345 p.

 Recenzie: Emanuel Conțac 

Am terminat nu demult o carte-document care mi-a deschis ochii asupra unei Românii dintr-o altă epocă. O Românie din care n-a mai rămas decât memoria unor personaje ce depănă în mod lucid și dureros amintiri despre odiosul, cumplitul secol XX, dominat de cele două rele ireductibile care au desfigurat istoria recentă a Europei.

Imre Tóth, născut Imre Róth, evreu maghiar originar din Satu Mare, a cunoscut bine ambele blesteme și le face portretul pe îndelete în interviurile acordate lui Peter Vardy Continue reading “Péter Várdy, Imre Tóth: În viaţă sunt lucruri care nu se fac.”

«Vă spun confidențial că am plâns ca un copil în tren și târziu în noapte»

Autor  Christian Sălcianu

 [Text în baza lecturii volumului de documente despre Biblia Cornilescu – editor Emanuel Conțac]

image_1_smPlânsul lui Cornilescu

„Cu privire la schimbarea termenilor «righteousness» și «justification» trebuie să vă spun confidențial că am plâns ca un copil în tren și târziu în noapte. Mi-a părut într-adevăr foarte rău. Toată inima mea era acolo, fiindcă m-am gândit numai la înțelesul adevărat al textului și mi-am dorit ca poporul meu să-l afle. Este aspectul central al Bibliei.”[1]

Sunt cuvinte de o greutate imensă, culise de suflet: confidențial, lacrimi, inimă, popor, înțeles adevărat, aspect central al Bibliei. Traducătorul ne aduce aminte de Apostolul Pavel care scrie „cu ochii scăldați în lacrimi […] ca să vedeți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi” (2 Corinteni 2:4). Continue reading “«Vă spun confidențial că am plâns ca un copil în tren și târziu în noapte»”

Plânsul lui Cornilescu (3). Un guest-post de Christian Sălcianu

Primele două părți AICI și AICI, pe baza lecturii volumului de documente despre Biblia Cornilescu.

image_1_smParafraza – o sabie cu dublu tăiș 

Cornilescu a apelat de multe ori la parafraze, căutând prioritar claritatea textului și respingând siluirile conformiste. Iată cum și-a justificat metoda:

„Am evitat parafrazele, pe cât posibil. Dar când nu a existat un cuvânt potrivit în românește pentru a transmite înțelesul adevărat din original, nu am putut evita parafraza. Nu am putut inventa un cuvânt nou, de aceea a trebuit să spun mai multe cuvinte în loc de unu, pentru a da adevăratul sens. De pildă, nu avem un cuvânt adecvat în românește pentru „righteousness”. În versiunea veche era „justice” [„dreptate”], de aceea a trebuit să pun ceva de genul „stare potrivit voii lui Dumnezeu”.”[1] Continue reading “Plânsul lui Cornilescu (3). Un guest-post de Christian Sălcianu”

O rană vie – aspectul central al Bibliei

Primul fragment AICI.

image_1_sm

Christian Sălcianu

În numeroasele episoade desprăfuite de volumul Cornilescu [CORNILESCU. Din culisele publicării celei mai citite traduceri a Sfintei Scripturi – editor Emanuel Conțac] probabil una dintre cele mai des întâlnite tensiuni este bătălia pentru un concept. În formă, e vorba de bătălia pentru răspunsul la următoarea întrebare: cum s-ar traduce cel mai bine „dikaiosyne” – neprihănire, dreptate, îndreptățire, justificare, stare după voia lui Dumnezeu?

Ceea ce la prima vedere ar putea părea cititorului o alegere fără deosebite implicații[1], și anume selectarea unui cuvânt dintr-o listă de sinonime disponibile, are în fapt o miză uriașă.
Cornilescu s-a frământat mult timp cu alegerea aceasta: un termen unic vs. o expresie Continue reading “O rană vie – aspectul central al Bibliei”

Lideri evanghelici care l-au recomandat public pe Klaus Iohannis

iohannis

RUGAȚI-VĂ PENTRU PREȘEDINTELE ROMÂNIEI!

MARTIN LUTHER: Despre rolul poruncilor din Vechiul Testament

Martin LutherTraducerea: by Lect. univ. Emanuel Conțac

Dar cum oare este posibil ca numai credința să ne facă evlavioși și să ne dăruiască fără fapte o bogăție atât de minunată, deși Scriptura cere de la noi atât de multe legi, porunci, fapte, așezăminte și ceremonii?

Aici trebuie neapărat observat și luat mereu în serios că numai credința, fără fapte, ne face buni, liberi și binecuvântați, după cum vom auzi mai târziu pe larg. Trebuie știut că toată Sfânta Scriptură este împărțită în două: porunca sau legea lui Dumnezeu și promisiunea sau legământul. Continue reading “MARTIN LUTHER: Despre rolul poruncilor din Vechiul Testament”

R.C. Stoica: “Cronici mondene” – Teofil Stanciu şi pielea de sagri

Le Peau de ChagrinNu ştiu dacă Volf este un lup în piele de oaie şi nici nu mă interesează. Nu mă interesează nici ce spune Volf, nici să-i citesc cartea. Cum tot atît de puţin îmi pasă şi ce fel de pastori penticostali vor ieşi de pe băncile Institutului Teologic Penticostal din Bucureşti.

Nu mă interesează nici ce rector conduce instituţia respectivă, cum nu mă interesează nici ce atitudine adoptă, în discursul public, penticostalul Emanuel Conţac şi, cu atît mai puţin, anglicanul Dănuţ Mănăstireanu, fostul baptist pornit să ecumenizeze tot ce-i pică şi ce mişcă la neoprotestanţi.

Ceea ce mă interesează, astăzi, este dialogul pe care l-a iniţiat baptistul Teofil Stanciu cu cei care-l citesc şi care reacţionează, în fel şi chip, la afirmaţiile sale. Sper să nu dau, prin această postare, loc la “larmă” şi “istericale”, cum elegant îşi încheie domnia sa discursul. Continue reading “R.C. Stoica: “Cronici mondene” – Teofil Stanciu şi pielea de sagri”