Înfuriat pe Dumnezeu

On October 29, 2012 By nelursIn ArticolLeave a comment

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, BucurestiTel.

0745.783.125 Fax 0318.153.082www.alianta-familiilor.ro

office@alianta-familiilor.ro

25 octombrie 2012

INFURIAT PE DUMNEZEU

Cu câteva saptamâni in urma Gândul ne informa ca in SUA peste 19% din populatia tarii nu se identifica cu vreo religie oarecare. Intre acesti 19% ar fi ateii, agnosticii, si asa numitii “nones”, adica persoane care nu se identifica cu nici un grup, cult, sau denominatie religioasa. http://www.gandul.info/international/cati-americani-se-declara-fara-religie-studiu-10185428

La scurt timp a urmat un comentariu in New York Times conform caruia pentru prima data in istoria ei SUA a incetat sa mai fie o tara majoritar protestanta, doar 48% din populatia ei identificindu-se actualmente ca apartinind grupurilor protestante. http://www.nytimes.com/2012/10/10/us/study-finds-that-the-number-of-protestant-americans-is-declining.html?src=me

Afirmatiile lui New York Times nu surprind, acest ziar fiind unul eminamente secular, de stanga, care celebreaza orice veste negativa despre credinta, traditie, ori religie si prezinta ca pozitiv orice trend care le submineaza. Dar si New York Times si Gandul au gresit. Pentru ca studiul emis in SUA asupra acestui subiect si pe baza caruia aceste materiale au fost publicate clarifica ca datele statistice nu redau o imagine corecta a religiozitatii societatii americane. La pagina 7 a studiului, autorii afirma: “More importantly, we emphasize that the absence of a religious affiliation does not necessarily indicate an absence of religious beliefs or practices. On the contrary, as the report makes clear, most of the “nones” say they believe in God, and most describe themselves as religious, spiritual or both.” (“Important, accentuam ca absenta vreunei afiliatii religioase nu inseamna neaparat absenta credintelor sau practicilor religioase. Dimpotriva, asa dupa cum Raportul indica clar, majoritatea celor din categoria de “nones” afirma ca ei cred in Dumnezeu, si majoritatea se identifica ca fiind religiosi, spirituali ori ambele”.) Gandul nu a pus la dispozitia publicului din Romania textul Raportului, dar am facut-o noi in Buletinul Informativ AFR din Marti, 9 octombrie. Il aflati aici: http://www.pewforum.org/Unaffiliated/nones-on-the-rise.aspx El a fost facut de Pew Research Center, una din cele mai proeminente organizatii de sondaj de opinie din SUA, si un brat al crestinismului evanghelic american.

Ce are aceasta introducere de a face cu titlul comentariului de astazi? E simplu. Cind vesti nu tocmai incurajatoare pentru crestini sau persoanele religioase apar, ele sunt difuzate peste tot si cu multa agresivitate. Iar cind apar vesti pozitive ori chiar exceptionale pentru credinciosi, ele rar fac ecou, si sunt putin difuzate fara a li se acorda o mare atentie. Noi insa o facem astazi.

Scriem despre un caz celebru, putin cunoscut, despre care am amintit pe scut si la inceputul anului. E vorba de unul dintre cei mai inversunati atei britanici care in timp si-a regasit drumul inapoi la Dumnezeu, astazi fiind un promotor exceptional al credintei crestine.

E vorba de Peter Hitchens, fratele si mai renumitului autor ateu si declarat dusman a lui Dumnezeu, Christopher Hitchens. Vreme de multi ani Peter Hitchens a fost, la fel ca fratele sau, o personalitate mult cunoscuta si apreciata in cercurile intelectuale engleze in principal datorita urii lui inversunate impotriva lui Dumnezeu si a tenacitatii cu care promova ateismul. Christopher Hitchens a fost un autor mai prolific decit fratele sau, volmele lui fiind si mai bine vindute. In 2007 a publicat God Is not Great, iar in 2011, Hitch-22. Ultima carte a fost atacul cel mai virulent a lui Chritopher Hitchens impotriva lui Dumnezeu si impotriva credinciosilor. In 2011 s-a lansat intr-un turneu international de promovare a cartii prin universitatile americane. S-a imbolnavit de cancer pe parcurs, cancerul doborâdu-l intru-un spital din Houston, Texas in decembrie 2011. Se spune ca inainte de moarte Christopher Hitchens si-ar fi razgândit pozitiile si ca ar fi afirmat aprecieri fata de credinta in Dumnezeu.

In schimb, fratele lui, Peter Hitchens, e inca in viata, profeseaza jurnalismul la publicatia londoneza Mail.Online, si a primit si el multa atentie in 2010 cind a publicat The Rage Against God (“Furia Impotriva lui Dumnezeu”). In aceasta carte Peter Hitchens isi descrie lepadarea de credinta, anii ratacirii in necredinta, si reintoarcerea treptata la credinta in Dumnezeu. Marturia lui, descrisa in cele 219 pagini ale cartii, este unica. Dar poate fi o reala incurajare pentru noi toti, si mai ales pentru cei care, probabil chiar cititori ai acestor rinduri, au ratacit de la credinta si poate cauta calea inapoi. Sugeram cartea nu doar pentru ei, ci si celor care au membri de familie, prieteni ori cunostinte care se lupta cu necredinta si au nevoie de un exemplu pozitiv pentru a-si gasi drumul inapoi. Recenzii ale cartii cit si posibilitatea de a o comanda prin Amazon.com, pot fi aflate aici http://www.amazon.com/Rage-Against-God-Atheism-Faith/dp/0310335094

Furia Impotriva lui Dumnezeu
Peter Hitchens s-a nacut in 1951 in Marea Britanie de dupa razboi. Pe vremea cind, zice el, confidenta pe care britanicii o aveau in grandoarea Marii Britanie a inceput sa se erodeze. Nu e vorba doar de declinul Imperiului Britanic, ci mai ales de acela al valorilor. In tandem cu declinul politic, moralitatea britanicilor a inceput si ea sa scada, hedonismul s-a proliferat, credinta in Dumnezeu a devenit demodata, familia si casatoria au inceput sa fie luate in ris, predarea religiei in scolile britanice s-a schimbat dintr-o materie de promovare a moralitatii in una de discreditare a Bibliei, iar anii 60 au adus prabusirea morala a tarii. In contextul acestor schimbari sociale a fost prins si Peter Hitchens, iar ele l-au dus incet la ateism. Pe vremea cind Hitchens facea scoala elementara atmosfera din scolile britanice era una permisiva. Anii 60 au proliferat divortul in Marea Britanie, iar miscarile de emancipare sociala i-au subrezit moralitatea. Hitchens descrie cu oroare cum el si colegii din clasele elementare susoteau despre singurul baiat din clasele primare al carui parinti, spuneau gurile rele, erau divortati. Copiii fusesera socati sa afle ca odata casatoriti, parintii pot si divorta. Treptat au fost socati si de alte lucruri, dar s-au obisnuit cu ele, practicindu-le si ei ca adulti. La inceput au fost socati cind vedetele britanice incepusera sa aibe copii ilegitimi, dar cu timpul au devenit si ei parinti cu copii ilegimiti. Cum adica, sa ai copii fara a fi casatorit?

O tinerete imorala
Spre deosebire de colegii lui de aceasi varsta, spune Peter Hitchens, el a imbratisat ateismul si practicile imorale ale tineretii inainte de majoritatea celor de varsta lui. Era mindru de murdaria imorala in care traia: betie, batai cu politia, neascultarea de parinti, lipsa de respect fata de invatatori, profesori, de cei in varsta. La biserica incetase sa mai mearga. Atmosfera secularista din scolile britanice a avut mai mult influenta asupra lui decit valorile invatate acasa. La 16 ani, in primavara lui 1967, Hitchens si-a dat foc Bibliei, la liceul din Cambridge unde facea scoala la vremea aceea, in prezenta colegilor de clasa. A fost mindru de fapta lui. Era dovada tangibila, spune el, ca convertirea lui la ateism devenise ireversibila. A facut-o, spune el, fara remuscari, si au trecut multi ani pina cind a inceput sa le simta. Intre timp, Hitchens devenise si un rebel arogant. Un razvratit. Razvratit impotriva lui Dumnezeu, a credintei, a familiei, a moralitatii crestine. Pentru el Biblia era doar o carte de povesti scrisa de oameni inculti cu mii de ani in urma, o carte a superstitiilor.
Il deranja moralitatea crestina, izvorita din Scriptura. Cum adica, zicea el, sa interzici la doua persoane adulte dar necasatorite sa nu intretina relatii sexuale? Mai ales daca se iubesc? Cum sa le interzici acest” drept?” Dupa el moralitatea crestina era doar o moda trecatoare, un set de reguli stabilite de barbati, norme si obiceiuri care nu-si mai aveau locul in societatea moderna, deja emancipata. Casatoria nu-si mai avea nici un rost, avortul era ceva necesar si just, iar promiscuitatea sexuala era ceva de admirat si imitat.
La 12, 13 ani, isi aminteste Hitchens, devenise deja ateu. I-a spus directorului scolii ca nu mai crede in Dumnezeu. Ratacirea spre ateism, adauga Hitchens, s-a datorat si deteriorarii programelor de educatie religioasa din scolile britanice ale anilor 50 si 60. In loc de educatie religioasa cu scop moral, orele de religie deveniseara ore de istorie. Bunicii lui fusesera baptisti conservatori care il incurajau sa aleaga o cale dreapta in viata. Parintii lui, insa, nu mergeau la biserica de fel. I-au lasat pe Christopher si Peter sa fie educati in religie dupa programa scolara. Dar programa scolara nu mai accentua credinta in Dumnezeu ori importanta religiei ca vector al moralitatii in societate. Craciunul, Pastele si celelalte sarbatori religioase deveniseara “festivaluri” lipsite de insemnatate crestina. Britanicii incepusera sa devina tot mai dezinteresati in biserica si credinta. Inainte de 1914 bisericile engleze erau pline, jumatate pline inainte de 1945, si trei sferturi goale dupa 1945.
Incetul cu incetul Hitchens a devenit un veritabil succes englez, bine educat, conectat, scriitor prolific, apologet priceput al necredintei. Era mindru de rationalismul care zice el ii calauzea viata. Dorea sa vada fiecare biserica din Anglia inchisa si transformata intr-un muzeu al necredintei ori o cladire publica. Dorea orice ramasita a “superstitiei” religioase in Marea Britanie sa fie extirpata. La 30 de ani Hitchens o ducea bine. Promova prin jurnalism socialismul britanic si ateismul. Credinta lui era secularismul. Ura oamenii religiosi. Atit de mult in fapt, incit se simtea dezgustat daca stia ca persoana de linga el era credincioasa. Nu isi putea imagina traind o viata crezind in existenta unei forte spirituale. Viata ii era devotata in intregime placerii si ambitiei personale.

In Uniunea Sovietica
In timp, tânarul Hitchens, a devenit un admirator al comunismului sovietic si un pacifist. In 1990 i s-a implinit visul fiind acreditat ca jurnalist la Moscova incepind cu vara acelui an. La Moscova a locuit in acelasi cartier cu familia lui Brejnev si liderii KGB. In anii cit a stat in Uniunea Sovietica a aflat ceea ce fie ca nu stiuse pe vremea studentiei in Marea Britanie fie ca refuzase sa creada: paradisul ateismului sovietic fusese de fapt un mit. O dezinformare. Ororile staliniste incepusera sa fie facute public si sa fie condamnate. Societate sovietica incepea sa se intoarca spre Dumnezeu dupa 70 ani de ateism. Golul spiritual cauzat sovieticilor de cei 70 de ani de secularism l-a socat. Ceva nu era bine. Lumea din afara nu fusese informata de tragedia asta. Si asta l-a fortat pe Hitchens sa-si reconsidere propriile pozitii. In timp, a inceput sa afle placere si in discutiile cu cei credinciosi. A inceput sa-i afle inteligenti si buni conversanti in ciuda credintei lor religioase. Apoi a intervenit inca ceva – teama de moarte. “No doubt (afirma el) fear played a part in my return to religion”. (“Fara indoiala, teama a avut un rol in reintoarcerea mea la religie”.) (p. 103)

Efectul unui tablou
O excursie in Burgundy l-a adus pe Hitchens in contact cu tablolul pictorului Rogier van der Weyden (Secolul XV) intitulat “Judecata din Urma”. Privind tabloul s-a inspaimintat si si-a zis: “daca omul acesta are dreptate”? Dupa 500 de ani tabloul inca avea efect. De data asta asupra lui Hitchens. La scurt timp dupa aceea Hitchens a inceput sa mearga din nou la biserica, stind la inceput pe bancile din spate. Apoi a fost cuprins de o dorinta arzatoare sa mearga la biserica in fiecare duminica. Dupa aceea au urmat discutii cu prietena lui. Si ea incepuse sa simta ca si el. Au decis sa se casatoreasca in biserica. Au facut-o, pastorul citindu-le binecuvintarile din Psalmul 128. Momentul acela a fost unic pentru Hitchens si sotia lui. Pina atunci nu isi jurasera credinta unul altuia. S-au botezat, si-au botezat copii. Au devenit o familie crestina.
A urmat apoi o alta experienta unica in Dallas, Texas. Seful il trimisese la Huntsville, Texas sa scrie un raport despre executia celor condamnati la moarte in inchisorile texane. L-a intoarcere s-a oprit la Dallas unde a vizitat muzeul. Acolo a vazut un alt tablou, pictura The Prodigal Son (“Fiul Risipitor”) a lui Thomas Hart Benton. A stat amutit in fata lui regasindu-si viata si propria ratacire in imaginile din tablou. Convertirea de la ateism la credinta devenise deplina.
Traiectoria de revenire la credinta a lui Hitchens e presarata cu texte Biblice. Ele reflecta durerea, agonia, dar si simtamintul de triumf al autorului pe drumul inapoi. Credinta in anumite invataturi fundamentale ale Scripturii. Citatul de deschidere al cartii lui e din Iov 38 unde Dumnezeu se prezinta muritorului Iov ca autor al universului. Si fiecare capitol al cartii incepe cu cite un citat din Scriptura. Unul care reflecta vremurile rele din viata lui Hitchens, ratacirea, dar si nadejdea, si dragostea lui Dumnezeu.
E fascinant sa simti din cuvintele si textele lui Hitchens credinta lui de neclintit in Dumnezeu, in valorile crestine, in relevanta lor pentru societatea contemporana. Aprecierea pentru credinta crestina traditionala, pentru un crestinism traditional, neintinat de curentele si teologiile contemporane. Simti autenticitatea convertirii lui Hitchens. O convertire molipsitoare si una care inspira cititorului mult curaj. Hitchens nu e o personalitate neinsemnata pe scena intelectuala britanica. Cu atit mai mult experientele lui trebuie cunoscute, citite, si facute de cunoscut la cit mai multi. Ultimele capitole ale cartii sunt o pledoarie bine argumentata impotriva ateismului, Hitchens argumentind cu convingere impotriva erorilor si arogantei ateismului contemporan.
Interesante sunt si detaliile dezbaterilor facute de fratii Hitchens dupa renintoarcerea lui Peter la credinta. Universitati si fundatii prestigioase ii puneu in amfiteatre pe cei doi frati, veritabili gladiatori, urmarindu-le dezbaterile academice, pentru si impotriva credintei. Memorabila pentru Peter a fost in special dezbaterea facuta de cei doi la University din Michigan cu citiva ani inainte de moarte lui Christopher. Din nefericire, relatiile intre frati nu s-au imbunatatit. Au ramas straini unul fata de altul, Christopher sfirsindu-si viata pe un pat de spital, fiind fortat de boala sa-si intrerupa turneul de promovare al ateismului pe care-l facea atunci in Statele Unite. O tragedie pentru familia Hitchens dar si o atentionare pentru cei pe calea necredintei, si mai ales pentru cei care se fac dusmani ai lui Dumnezeu si nu-si gasesc calea inapoi.

AFR va recomanda: Publicatia londoneza The Guardian a publicat o scurta recenzie a cartii lui Hitchens in 2010. O recomandam si o aflati aici: http://www.guardian.co.uk/books/2010/apr/17/rage-against-god-peter-hitchens

Octombrie – luna de informare si prevenire a cancerului mamar
Larisa Iftime de la Provita Media ne reaminteste ca luna octombrie e luna de informare si prevenire a cancerului mamar: Potrivit statisticilor, la noi in tara, sunt depistate, anual, 6.000 de noi cazuri de cancer mamar. In Europa, se estimeaza ca, la fiecare 2 minute, o femeie este diagnosticata cu aceasta boala. Avortul este factorul de risc cel mai usor de evitat al cancerului mamar. Nu se poate spune ca toate femeile care au cancer mamar au avut avorturi si nici ca toate femeile care au facut avorturi vor avea cancer mamar. Provita Media va propune cateva pliante de informare despre modul in care avortul creste riscul cancerului mamar. De asemenea, pe site-ul Coalition on Abortion/Breast Cancer este disponibil si pliantul in limba romana: Orice femeie din lume are dreptul sa stie asta Va rugam sa le distribuiti cat mai larg, descarcandu-le si de pe site-ul nostru. De asemenea, cititi si: Criteriile necesare pentru stabilirea unei relatii cauzale intre avort si cancerul mamar Dr. Angela Lanfranchi, chirurg mamar, membru al Colegiului Chirurgilor Americani, sustine ca exista suficiente dovezi pentru a stabili cauza si efectul relatiei dintre avort si cancer mamar. Oamenii de stiinta folosesc sase criterii pentru a decide daca exista o relatie cauzala (si nu doar o asociere) intre un factor particular si o boala. In cazul cercetarilor legaturii dintre avort si cancer mamar, sunt indeplinite toate cele sase criterii. In Femeile se vor vindeca, prin impartasirea acelor lectii atat de dureros invatate dr. Angela Lanfranchi, doctor in medicina, chirurg mamar, vorbeste despre cancerul mamar. In Este nedrept sa se tina sub tacere informatii medicale pertinente pentru paciente adauga citeva marturii aditionale. Dintre ele citam: In practica mea, la inceputul anilor 1990, am observat un numar exagerat de femei in varsta de 30 de ani cu cancer de san, cu un istoric de familie, care avusesera avorturi in adolescenta. Cu toate acestea, abia in anul 1999 am informat pacientele mele despre acest risc. Asta s-a intamplat cand o profesoara de la Harvard, responsabila de evaluarea riscurilor la o clinica cunoscuta din Boston, mi-a spus ca stia ca avortul este un factor de risc pentru cancerul de san si il lua in considerare in evaluarea pacientelor sale. Desi a ales sa nu vorbeasca in public despre acest subiect, ea m-a incurajat pe mine sa o fac.

SUEDIA – PARADIS SAU IAD?
Din reactiile dtre privind subiectul tratat acum o saptamina redam urmatorul, in versiune abreviata: BIROUL DE VIITOROLOGIE DE LA BUCURE?TI, STIMATE DOAMNE SI STIMATI DOMNI DIN CONDUCEREA ALIANTEI FAMILIILOR DIN ROMANIA, FIE CA DOMNUL SA VA BINECUVANTEZE! NE BUCURAM SA EXISTATI SI II FELICITAM PE CEI CARE AU PUS BAZELE ACESTEI ALIANTE… DA , O SA VA FACEM CUNOSCUTI CAT MAI MULTOR ROMANI DIN TARA SI DIN DIASPORA… PENTRU CA NOI, ROMANII, DATAORITA SITUATIEI FOARTE GRAVE IN CARE AU FOST INTRODUSE POPORUL ROMAN SI ROMANIA VA TREBUI SA STRANGEM RANDURILE PENTRU A SALVA POPORUL ROMAN, PENTRU A NE SALVA ! Noi suntem Biroul de Viitorologie de la Bucure?ti, format dintr-un grup de Intelectuali, anali?ti si specialisti in Stiintele sociale, in viitorologie…. VIITORUL ESTE SUMBRU PENTRU ROMANIA SI PENTRU POPORUL ROMAN… ADUNÂND CELE MAI BUNE SI LOIALE MIN?I PE CARE LE ARE ROMANIA LA ORA ACTUALA, OAMENI DE STIINTA CREDINCIOSI, NOI SUNTEM FOARTE PREOCUPATI DE CAUTAREA SI DESCOPERIREA METODELOR SI A MIJLOACELOR, A CAII PRIN CARE SE POATE SALVA IN ISTORIE POPORUL ROMAN… Ce ne spuneti dumneavoastra ca se intampla in Suedia , si in toate Tarile europene, in America face parte din acesta Razboi invizibil.. 20 10.2012. Prof univ dr Ion Helesteanu, Corodonatorul Biroului de viitorologie de la Bucuresti. Prof Stefan Dumitrescu, scriitor roman , membru al uniunii Scriitorilor, propus pentru Premiul Nobel, Purtator de cuvant al BVB Domnul sa fie cu noi ! Slavit sa fie Domnul !

Modelul Suedez se Exporta: Am scris saptamina trecuta despre gradinita Egalia din Stockholm care interzice copiilor se se defineasca ca “baiat” ori “fata”. Presa daneza informeaza ca o gradinita din Copenhaga a demarat un program identic: copiilor li se interzice sa foloseasca cuvintele “baiat” sau “fata”: http://www.nordschleswiger.dk/SEEEMS/19979.asp?artid=48941
Homeschooling in Suedia: Tot saptamina trecuta am scris ca autoritatile suedeze sunt foarte ostile fata de educatia copiilor la domiciliu. Vesti bune: saptamina trecuta un tribunal de recurs suedez a anulat amenda data de autoritati unui grup de evrei care si-au educat copiii acasa. Tribunalul a decis ca actiunea autoritatilor incalca obligatiile privind libertatea religioasa pe care Suedia si le-a asumat prin tratatele internationale si Conventia Eurpeana a Drepturilor Omului. Apaudam aceasta veste buna! http://lubavitch.com/news/article/2037051/Swedish-Court-Corrects-National-Law-Supports-Religious-Freedom-Human-Rights.html

PENTRU ROMANII DIN STATUL WASHINGTON
Pe 6 noiembrie cetatenii statului american Washington vor vota un referend pentru legalizarea ori respingerea casatoriilor homosexuale in statul lor. Rugam pe toti romanii cu cetatenie americana care locuiesc in acest stat sa se prezinte la vot si sa bifeze cutiuta REJECT. Asupra acestei initiative legislative AFR a publicat urmatorul anunt publicitar in Romanian Times din Portland: PROTEJATI FAMILIA SI CASATORIA! Don’t Redefine Marriage. REJECT R-74 ON NOVEMBER 6

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA îi încurajeaza pe toti românii cetateni americani rezidenti în statul Washington sa voteze pe 6 noiembrie la referendumul de protejare a familiei si casatoriei în statul Washington. REJECT REFERENDUM 74 Va rugam sa respingeti Referendum 74. Motivele sunt multe. (1) Casatoria este cea mai importanta institutie sociala cunoscuta vreodata în istorie, pe care se cladesc toate celelalte. Daca ea se prabuseste, toate celelalte se prabusesc dupa ea. (2) Casatoriile între persoane de acelesi sex submineaza casatoria si familia naturala. Datele statistice si studiile sociologice facute în tarile sau statele unde deja au fost legiferate cu ani în urma indica o scadere profunda a ratei casatoriilor si o crestere vertiginoasa a concubinajului si a familiilor monoparentale din care lipsesc barbatii. (3) Casatoriile între persoane de acelasi sex dauneaza copiilor. Aceleasi date statistice si studii sociologice arata ca acei copii care sunt crescuti de cupluri de acelasi sex sufera pe planuri multiple. Identitatea lor sexuala este distorsionata, iar confuzia privind rolurile sexuale se intensifica. Un procent deloc neglijabil dintre ei se identifica la maturitate ca fiind atrasi catre persoane de acelasi sex, nu de sex opus. Pentru a creste si a se dezvolta normal, copiii au nevoie de o mama si un tata. (4) În tarile si statele care au legiferat casatoriile homosexuale, libertatea religioasa si de constiinta a suferit. Pastori, preoti, functionari publici crestini au fost amendati sau chiar concediati pentru ca s-au exprimat împotriva casatoriilor homosexuale sau au refuzat sa le oficieze. (5) Casatoriile între persoane de acelasi sex submineaza drepturile parentale. Canada, prima tara din lume care le-a legiferat în 2002, e exemplul tipic. Sistemul public de învatamânt îi îndoctrineaza pe copii cu noua ideologie sexuala, iar parintii care se opun sunt penalizati. Parintii si-au pierdut dreptul de a se opune normalizarii practicilor sexuale imorale, ori de a-si educa copiii în morala si valorile sexuale crestine. (6) Casatoriile între persoane de acelasi sex nu constituie un obiectiv final, ci o actiune intermediara prin care se urmareste chiar eliminarea casatoriei si a familiei ca institutii sociale.
Daca va pasa de viitorul copiilor vostri, de bunastarea lor morala, de viitorul omenirii, de mostenirea pe care o lasam în urma, de libertatea religioasa si de constiinta, de drepturile parentale, si daca nu doriti ca anormalul sa devina noua normalitate, va rugam înca o data, Votati!

REJECT REFERENDUM 74:

Textul din REFERENDUM 74 este urmatorul: “The legislature passed Engrossed Substitute Senate Bill 6239 concerning marriage for same-sex couples, modified domestic-partnership law, and religious freedom, and voters have filed a sufficient referendum petition on this bill. This bill would allow same-sex couples to marry, preserve domestic partnerships only for seniors, and preserve the right of clergy or religious organizations to refuse to perform, recognize, or accommodate any marriage ceremony.” Sunt doua optiuni de vot: (1) Reject; si (2) Approve. Va rugam bifati optiunea REJECT!

CUM VA PUTETI IMPLICA? Rugam bisericile si comunitatile românesti din statul Washington sa se implice prin vot si voluntariat în respingerea Referendumului 74. Sunteti rugati sa contactati de urgenta pe DiAnna Brannan, Grassroots Coordinator for Preserve Marriage Washington, la telefonul 206-854-9122 sau 425-678-8574, sau prin email grassroots@preservemarriagewashington.com. DESPRE NOI: Alianta Familiilor din România este o organizatie neguvernamentala cu sediul în Bucuresti, care functioneaza în conformitate cu legile Romaniei. Ea promoveaza si protejeaza valorile familiei, casatoria naturala si libertatea religioasa în România, Uniunea Europeana si peste tot unde locuiesc români. Va rugam sa ne vizitati la http://www.alianta-familiilor.ro.

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA
http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php
Declaratia de la Timisoara e o declaratie a constiintei crestine care afirma valorile crestine in spatiul public. A fost lansata in august 2010. Avem nevoie de semnaturi. Dorim sa ajungem la 10.000. Apreciem foarte mult toate semnaturile date, dar dorim sa ajungem cit mai repede la 10.000 de semnaturi pentru a incheia campania de semnaturi. Am ajuns la aproape 9.800 si mai avem nevoie de doar 200+ pentru a ne atinge telul. Unde intra 9.800 mai intra 200! Haideti, haideti! Va rugam deci, semnati! Declaratia enunta si promoveaza sanctitatea vietii, a casatoriei, si a valorilor crestine in societate. Deasemenea enunta libertatea religioasa.

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php si semnati Declaratia. Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura dvs. nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

Important: Declaratia accepta doar o singura semnatura de adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceeasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

PENTRU ROMANII DIN AMERICA DE NORD SI AUSTRALIA
Romanii din New York ne informeaza despre publicarea recenta in Statele Unite si in limba engleza a unei colectii de povesti romanesti. Colectia e potrivita mai ales pentru copii si contine invataturi morale valoroase, valori traditionale crestine si de bun simt in care au fost educati romanii si copiii lor din vremuri stravechi. O recomandam. In linkul acesta aflati o recenzie a cartii, pretul, si cum o puteti comanda. Theodor Damian: Romanian Tales and Moral Values

VRETI SA FITI INFORMATI?
Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI
Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.
Alianta Familiilor din Romania
http://www.alianta-familiilor.ro

Vrei să fii mântuit?

On October 28, 2012 By nelursIn Biblia, Copii, Credinta, Educatie, Eveniment, Incurajare, Mantuire, Miracole, Natura UmanaLeave a comment

Tiparul prin care Dumnezeu cercetează omul, pentru mântuirea sufletului său!

.
“Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; şi, crezând, să aveţi viaţa în Numele Lui.”

Evanghelia lui Ioan, 20.31

.
Cartea Faptele Apostolilor este scrisă de sfântul apostol Luca. Și prezintă modul cum au lucrat apostolii sau alți slujitori ai lui Dumnezeu, cum au fost ei călăuțiți de Duhul Sfânt, cuvântul predicat de ei, și cum au reacționat oamenii care au primit propovăduirea.

Această carte este în mod clar o continuare a Evangheliei lui Luca – lucrarea lui Iisus Hristos – cu lucrarea practică a apostolilor Continue reading “Vrei să fii mântuit?” →

„Respecta sa fii respectat!”

On October 25, 2012 By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

„Respectul fata de ceilalti, un respect plin de modestie si politete, este prima conditie a adevaratei egalitati.”

– F. M. Dostoievski

Dictionarul explicativ al limbii române defineste respectul ca fiind atitudine sau sentiment de stima, de consideratie sau de pretuire deosebita fata de cineva sau de ceva, spre deosebire de politete care este o comportare conforma cu buna-cuviinta, prin care se întelege o atitudine de amabilitate. Nu trebuie confundate, deoarece este vorba de nuante si asa cum spunea Petre Tutea: „Nuantele amplifica gândirea, fiindca ne permit sa percepem separat calitatile care nu pot exista separat în corpurile sau în obiectele concrete întâlnite si pe care le transforma în obiecte ale gândirii.” Respectul, acest sentiment se apropie mai mult de admiratie.

Citind unele articole aparute în ziarele din tara, privirea-ti aluneca fara sa vrei spre comentariile articolelor si, pur si simplu, te trec fiorii. Poate si voit uneori, pentru a citi „Vox Populi”, deh!
Si mi-am zis ca este incredibil cât de jos poate ajunge un om care are libertatea de a se exprima. De ce nu contrazicem cu argumente exprimate în cuvinte civilizate si preferam sa ne scuipam si sa ne înjuram unii pe altii ca niste brute? Comentatorii, sub anonimat de cele mai multe ori, îsi permit libertatea sa reverse tot veninul din suflete. Suficient venin, preaplin venin! Si lectura devine contagioasa. Desi esti scârbit, parca vrei sa vezi pâna unde se poate ajunge cu gândul veninos, ce cuvinte ai mai putea întâlni sa-ti „îmbogatesti” vocabularul.

…… Limbajul scris sau vorbit este singura modalitate de materializare a gândirii noastre si cred ca el trebuie folosit în sensul respectului, al demnitatii omului civilizat. D. Draghicescu în cartea sa „Din psihologia poporului român”, aparuta la începutul secolului XX, scria: „Finetea si vioiciunea spiritului a dezvoltat în caracterul românului, mai cu seama, un spirit critic amar, distructiv…” „Sa fi ramas la acel stadiu, înca era bine”, scrie – acum – cineva bine inspirat.
… Nu este respectat nici ziarul, nici autorul articolului, nici ideea pentru care a trudit într-un mod ziaristul, nici ceea ce au scris ceilalti comentatori în limitele bunului simt, nu se mai respecta nimic! Scriu oamenii dupa cum „îsi dau drumul la gura” (to run off at the mouth – spune englezul). Doar suntem în democratie, doar suntem liberi sa vorbim cum vrem, sa jignim cât si cum vrem, nu este necesar sa ne cenzuram cuvintele; de ce sa-l respect pe cel din fata mea, de ce sa tin cont de emotiile lui, de ce sa nu-l mint, ce ma împiedica sa-l desconsider, sa-l pacalesc, sa-l înjosesc? De ce sa-mi respect limba? De ce sa respect oamenii de valoare ai tarii? Sa fie acesta modul de a gândi al omului nou, omului modern pentru care a trudit societatea?
….   Avem libertatea de a gândi si simti în conformitate cu propriul nostru eu, este adevarat! De asemenea avem libertatea de opinie deschisa, adica de a exprima public ceea ce simtim si gândim. Avem libertate, dar trebuie sa acceptam si niste limite ale libertatii, altfel echilibrul social nu este posibil. Sa ne dorim o libertate civilizata, nu haotica. Libertatea se face cu alegere înainte de actiune: gândesti, te autocenzurezi si apoi te exprimi. Acest principiu trebuie sa functioneze si în politica. Asa ne putem respecta între noi, asa ne vor respecta si cei din afara noastra, caci nu lipsa de respect este trasatura caracterului românului, ci dimpotriva! De la Socrate cel ce a produs o adevarata reforma în gândirea antica când a vazut gravat pe frontispiciul Templului din Delfi cuvintele „Cunoaste-te pe tine însuti” si mai apoi Religia care ne-a vorbit despre primirea lui Hristos si trairea crestina profunda ce pot produce revelatia sinelui, omul a încercat sa se cunoasca, sa se înteleaga, pentru a putea evolua; acelasi lucru petrecându-se la nivelul natiunilor. „Cunoaste-te pe tine însuti” înseamna si recunoasterea propriilor greseli si slabiciuni; cere o vointa continua si seriozitate, maturitate în gândire, pentru depasirea vanitatii care conduce adeseori la iluzia asupra ta însuti. A fost si este o noua abordare a cunoasterii despre esenta omului, ca omul sa stie nu numai ce este, ci mai ales ce vrea. Este cea dintâi cerinta pe care ne-o porunceste ratiunea, este temelia cunoasterii si a întelepciunii.
….    Între oamenii civilizati exista minime raporturi de respect reciproc, formule de pretuire, de decenta, de bun simt. În mass-media este din ce în ce mai evidenta aceasta eludare a termenilor decenti, evitarea intentionata a reverentelor de limbaj, poate si pentru a se vedea în ce lume traim? O oglinda a vietii? Vorbirea stradala nu poate fi aceeasi cu cea scrisa, nu poate fi adusa cu predilectie pe ecranele televizoarelor. O cenzura proprie este necesara, din respect pentru semeni, pentru cei superiori – ierarhia trebuie totusi respectata! – si pentru demnitatea limbii noastre. Altfel exista pericolul unei decadente morale si spirituale. Avem atâtea tonuri de exprimare, atâtea pronume de politete în limba româna care exprima o atitudine de respect, de apropiere sau de distanta fata de persoanele carora ne adresam: mata, dumneata, dumneavoastra, Domnia ta, Domnia voastra, Maria voastra …. Am avut voievozi, am avut regi, dar nimeni nu îndraznea, din bun simt, sa le spuna pe nume, sa-i strige pe nume. Cu alte cuvinte, respecti ceea ce merita sa fie respectat si… respecta pentru a fi respectat! Bunul simt ar trebui sa ne fie cântarul care sa ne spuna pâna unde poate fi denaturat acest respect. Au aparut, dupa cum semnala cineva, substitute, pentru doamna: cucoana, duduie, bai, tanti; pentru domn: nene, bai, mai. Sau adresari de genul: „Domnu, domnu de la ziar!” Ne-a placut? Sau amuzanta expresie, dar nu lipsita de geniu: „Neica nimeni!” Mai recent aflu tot din ziare o „frumoasa” amenintare facuta în Parlamentul României: „Am sa-ti dau o scatoalca de am sa te trec prin peretele de acolo”.
   ..   . Chiar daca nu toate persoanele merita, totusi avem nevoie de respect pentru linistea noastra si pentru a nu inflama relatiile dintre noi. Din pacate, în democratie, oamenii obraznici, cu tupeu, speculeaza buna credinta a semenilor si dau drumul vorbelor fara nici un pic de control. Antidotul acestei maladii raspândite ar fi educatia si cultura. Cât despre democratie, cum ar zice românul despre nevasta cu care traieste: Buna, rea, e nevasta mea!
….    Respectul este o componenta foarte importanta în orice relatie, în orice comunicare, fie ca e vorba de casatorie, prietenie, familie, serviciu. Comportamentele agresive nu vor aparea în casatorie, nu ne vom pierde nici prietenii, nu vor exista tensiuni la locurile de munca daca se va pastra un respect sincer fata de celalalt, fiindca, trebuie sa recunoastem, exista relatii în care suntem implicati de-a lungul vietii si în care va fi întotdeauna nevoie de respect.
…     Avem puterea sa ne facem respectati prin felul în care întelegem viata si modul în care ne comportam? Ne este necesara decenta în vorbire, în scriere, precum si în alte manifestari? Acestea sunt întrebarile asupra carora ar trebui sa reflectam.
….   Respectul trebuie acordat oamenilor nu dupa averile strânse si nici dupa puterea dobândita, ci în primul rând pentru calitatile sufletesti, întrucât acestea valoreaza mai mult decât faima. Un proverb românesc spune: „Omul nu dupa haine, ci dupa fapte dobândeste cinste”. Oamenii care merita respectul sunt cei care muncesc, creeaza, se tin de cuvânt, nu mint, nu înseala si nu fura, sunt echilibrati, nu-si pierd cumpatul, nu tipa ori nu ridica tonul la altii atunci când lucrurile nu ies asa cum le place lor, au un simt al discernamântului si nu au în vedere numai împlinirea propriilor dorinte ci se mai gândesc si la ceilalti, îsi cunosc locul si rostul pe lume, admit când gresesc, stiu sa ceara iertare si sa ierte. De ce sa-i lovim, sa aruncam cu pietre în ei, când toti suntem facuti din lut si ne putem sfarâma atât de usor? Respectam meritele unora dintre noi? Si daca nu stim a le respecta, cum îsi vor putea valorifica oamenii meritele?
….    În zilele noastre „avem o criza spirituala manifestata si printr-o criza de autoritate, culmea, pe fondul unei inflatii de autoritati. Traim într-o lume a autoritatilor fara autoritate. Si autoritatea persoanei umane suporta o eroziune sociala în decorul general compus din tot mai multi indivizi si din tot mai putine persoane. Cum s-ar spune: multa lume, putini oameni!”, ne atentioneaza Pr. Alin-Cristian. „Fara educatie si fara Dumnezeu, persoana devine individ, cuvântul devine vorba, mintea devine creier, sufletul devine trup… de necuvântator, iar limbajul devine onomatopee. […] Aurul se cunoaste dupa culoare, pasarile dupa tril, oamenii dupa cuvânt...”

Vavila Popovici – Raleigh, Carolina de Nord

Criza de personalitate

On October 25, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Eveniment, Familia, Incurajare, Mantuire, Natura Umana1 Comment

„Ce zici tu despre tine însuți?”

Evanghelia lui Ioan, 1.22

Fiecare om are cele mai bune păreri despre sine însuși. Cea mai crudă realitate este că, spre deosebire de toate ființele înconjurătoare, omul este singura ființă despre care Domnul Isus spune, în Ioan 8:14, că nu știe de unde vine și unde se duce.

Astăzi, 12 ianuarie 2011, în ziarul local „Curierul zilei”Nr. 4993 anul XVII, preotul Decebal Floroaica la pagina nr. 7 scria următoarele:

„RUDELE ÎN VIAȚĂ ÎL POT MÂNTUI PE CEL AJUNS ÎN IAD. După 40 de zile pentru mort urmează fie fericire vecinică, fie calvarul. Continue reading →

Întunericul, la loc de cinste, în Legile țărilor avansate!

On October 23, 2012 By nelursIn Biblia, Copii, Credinta, Educatie, Eveniment, Familia, Incurajare, Mantuire, Miracole, Natura Umana1 Comment

Nevoia triburilor îndepărtate de civilizație și a popoarelor înapoiate –

Lumina Evangheliei lui Isus, Biblia tradusă în limba maternă!

.
“Niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere”

Evanghelia lui Luca (1.37)

Știți ce am observat? Că Dumnezeu îl protejează pe om atunci când el nu se poate apăra singur. Cu toate acestea mai sunt și abuzuri care sunt îngăduite din motive neînțelese de noi.

În presă s-a vorbit de curând despre o întâmplare care a creat empatie în masă. Continue reading “Întunericul, la loc de cinste, în Legile țărilor avansate!” →

Între om si animal, ce anume face diferenta?

On October 23, 2012 By nelursIn Europe, Media, Romania, USALeave a comment

Dumnezeu tace, ca un bun Învatator, dupa ce ne-a înzestrat cu cuget si cu liberul arbitru

Petre Tutea

Pentru Petre Tutea, a fi român, înseamna a avea bun simt si pudoare!

Un parlamentar tânar, de altfel foarte simpatic, cu pregatire universitara …”dreptul”, a facut o mare gafa politica, o ofensa poporului evreu, culturii, crestinismului si chiar bunuli simt – spunând lucruri care indicau un gol important de informare vis a vis de anii de prigoana a evreilor din timpul celui de-al doilea razboi mondial (despre pogromuri si holocaust). Însa, tânarul nostru legiuitor, lamurindu-se treptat în câteva saptamâni si numai la insistentele altora, a adus ca scuza programa de scolarizare, saracacioasa, si viziunea materialista a societatii românesti care i-a influientat neîntelegerea realitatii istorice trecute si prezente. Cu alte cuvinte, accesul la informatie i-a fost îngradit!?

La fel se întâmpla cu majoritatea celor din parlament sau din alte structuri ale societatii românesti, europene sau mondiale. De ce? Oamenii sunt comozi sau iresponsabili si nu mai tin pasul cu informatia strict necesara omului pentru a putea discerne în cunostinta de cauza asupra celor ce se întâmpla în lume. Asa se explica de ce sunt admise acum lucruri care în urma cu 50 … 100 de ani nu erau nici vorba aprobate de forurile legislative ale unor tari ca Statele Unite, România, Germania sau Franta.

Ar putea cineva de bun simt sa-si închipuie un gest de incest în familie? Nici cel putin a fi pomenite de altii astfel de aberatii, în propriile familii! Ei bine, asa cum s-a întâmplat cu homosexualii, care nu doar ca fac lucruri abominabile si ca au ajuns sa se laude cu ele, sa le popularizeze în mas-media, iar apoi sa le înalte, prin legi inumane, alaturi de lucrurile naturale lasate si binecuvântate de Dumnezeu… Asa vor sa faca si cu acest lucru atât de grosolan inuman, cum e incestul. E vorba de ceva strigator la Cer!

Multi dintre oameni, nu (re)cunosc ca omul e creat de Dumnezeu si ca el trebuie sa aibe constiinta treaza care sa-l ghideze si sa-l struneasca în aceasta viata tumultoasa.

Marele român Petre Tutea afirma ca:

Nu e nici o diferenta între om si animal, când , prin “adormirea” constiintei, îl scoatem din ecuatia vietii pe Dumnezeu!

Mie mi-a trebuit o viata ca sa ma conving ca în afara de Biblie, nu e nici un adevar.
Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.

Continuarea, o puteti citi CLICK AICI

Ce face diferența, dintre om și animal?

On October 22, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Familia, Incurajare, Natura Umana, Persecutie, Tineri3 Comments

.

Dumnezeu tace, ca un bun Învățător, după ce ne-a înzestrat cu cuget și cu liberul arbitru

Petre Țuțea

Pentru Petre Țuțea, a fi român, înseamnă a avea bun simț și pudoare!

Un parlamentar tânăr, de altfel foarte simpatic, cu pregătire universitară …”dreptul”, a făcut o mare gafă politică, o ofensă poporului evreu, culturii, creștinismului și chiar bunului simț – spunând lucruri care dovedeau un gol important de informare vis a vis de anii de prigoană a evreilor din timpul celui de-al doilea război mondial (despre pogromuri și holocaust). Însă, tânărul nostru legiuitor, lămurindu-se treptat și numai la insistențele altora, a adus ca scuză programa de școlarizare, sărăcăcioasă, și viziunea materialistă a societății românești care i-a influiențat neînțelegerea realității istorice, trecute și prezente. Cu alte cuvinte, accesul la informație i-a fost îngrădit!? Continue reading “Ce face diferența, dintre om și animal?” →

Seminar despre iubire (4)

On October 19, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Incurajare, Mantuire, Natura Umana1 Comment

Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.

Evanghelia lui Ioan, 3.16

Dumnezeu este iubire. – Sfântul apostol Ioan
Dragostea este cea mai puternică forță din univers. – Moliere
Iertare si iubire! Iubire si iertare! – Vavila Popovici
Dragostea îi face pe oameni să se simtă egali. – F.M. Dostoievski
A iubi inseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi. – Octavian Paler
Dragostea, flacără divină, este asemeni unei raze a asfintitului care luminează un munte intunecat. – Victor Hugo
Spiritual, iubirea te îmbogățește, în timp ce bogăția materială, adesea, te sărăcește. – George Danciu Continue reading “Seminar despre iubire (4)” →

Când ne rugăm după voia lui Dumnezeu!

On October 19, 2012 By nelursIn Biblia, Copii, Credinta, Familia, Incurajare, Mantuire, Miracole, Natura Umana1 Comment

”Indrazneala, pe care o avem la El, este că, dacă cerem după voia Lui, ne ascultă.”

1 Ioan 5:14

by Teresa Anne Arries

În româneste de Rodica Botan

.
Crestinismul este o farsă! Așa gândeam în tulburarea mea.

Aplecându-mă peste leagănul fetitei mele, priveam cum doarme vlăguită- prețioasa mea fetiță, Kim, al cărei păr strălucea ca aurul la soare și al cărei ochi albastri concurau cu albastrul cerului senin. Lacrimi îmi curgeau fără să le pot opri si eram învaluită de o teamă si o teroare pe care numai o mamă le poate simti atunci când copilul ei este in pericol. Continue reading →

“Am căzut în lava încinsă și am luat foc. Unde a fost Dumnezeul meu atunci?”

On October 18, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Eveniment, Incurajare, Miracole, Natura Umana, TineriLeave a comment

Gheorghe Stoica la AlfaOmegaTV –

by Daniela Delibaș

O zi oarecare de munca s-a transformat pentru Gheorghe Stoica într-o zi memorabila: a fost ziua în care el a luat foc, la propriu.

Lucra la Oțelăria Electrica din cadrul Combinatului Siderurgic de la Hunedoara. In cuptorul cu nr. 13 se topeau în acea zi 100 de tone de metal vechi. Continue reading ““Am căzut în lava încinsă și am luat foc. Unde a fost Dumnezeul meu atunci?”” →

CÂND CEREM DUPA VOIA LUI…

On October 18, 2012 By nelursIn Bible, Christian Perspective, Miracles1 Comment

”Indrazneala , pe care o avem la El, este ca, daca cerem dupa voia Lui, ne asculta.”

1 Ioan 5:14

by Teresa Anne Arries

În româneste de Rodica Botan

.
Crestinismul este o farsa! Asa gândeam în turbarea mea. Îndoindu-ma peste leaganul fetitei mele, priveam cum doarme vlaguita- pretioasa mea fetita, Kim, a carei par stralucea ca aurul la soare si a carei ochi albastri concurau cu albastrul cerului senin. Lacrimi îmi curgeau fara sa le pot opri si eram învaluita de o teama si o teroare pe care numai o mama le poate simti atunci când copilul ei este in pericol.

In primul rând o coplesitoare stare de urgenta în a-mi proteja copilul a venit peste mine, apoi m-a apucat un soi de mânie nepotolita – m-a prins strâns si nu mi-a mai dat drumul… Eram captiva situatiei atât eu cât si Kim…si ma simtean complect neputincioasa. Nu era nici o portita de scapare…

Agitata, m-am dus în sufragerie. Uitându-ma la nota de plata de la vizita de dimineata la spital cu pediatricianul Rubinstain, m-am gândit…atâtea vizite la doctor…si pentru ce?

In timpul ultimei vizite l-am confruntat pe Doctorul Rubinstein si i-am cerut sa-mi spuna adevarul, cu toate ca nu vroiam sa-l aud.

– Doctore, Kim…o sa moara? Trebuie sa-mi spui, vreau sa stiu.

– Nu pot sa-ti raspund la intrebarea asta…spuse Dr. Rubinstein. Are sanse bune daca corpul ei accepta medicamentele si începe sa raspunda la tratament.

In sala de examinare, m-am uitat la fata dulce a fetitei mele distorsionata de durere. Starea ei mi-a frânt inima.Tinând-o in brate plingând, m-am intors catre doctor:

– Daca, daca… asta este tot ce aud de 16 luni încoace. Kim a luat injectiile astea cu regularitate la fiecare doua saptamâni de când s-a nascut. O vezi cum tipa si cum plânge si tot ce îmi poti spune este “daca”!

Intelegând motivul pentru care am vorbit asa, stresul si teama din spatele cuvintelor mele mânioase, doctorul nu s-a ofensat.

– Celulele ei albe numara mai putin decât inainte, mi-a zis el cu blândete tinând in mâna raportul de la laborator. Injectiile de globulina gamma au ajutat-o sa supravietuiasca valurile de boala ce au venit peste ea, dar corpul ei nu produce celule albe în cantitate suficienta. Eu nu pot sa produc o minune, mai zise el. Kim, ori o sa înceapa sa produce aceste celule, ori nu.

Realitatea cruda expusa de doctor m-a paralizat cu groaza. Simtindu-ma sfârsita de oboseala si învinsa, i-am zis:

– Kim este totdeauna asa de bolnava si într-una are febra. Nu dorm noapti la rând, cu saptamânile, apoi pe când cred ca se face mai bine, începe un ciclu nou de episoade de laînceput. Si acum doctore îmi spui ca nu exista solutie?

– Trebuie sa accepti realitatea, a replicat el. Nu exista garantii în viata asta. Dumnezeu te-a asezat în pozitia asta. Trebuie sa accepti situatia si sa te comporti cât se poate de bine considerând situatia…

Abia am putut sa vorbesc fara sa las sa se vada cât sunt de mânioasa.

– Pai, daca Dumnezeu m-a asezat în situatia asta, El ma poate si scoate de aici. Am început sa cred ca Lui îi place sa vada oamenii cum sufera, umiliti si dependenti de El. M-am saturat de asa un Dumnezeu!

Obosita si cu emotiile ca amortite, m-am reîntors acasa. Auzind-o pe Kim miscându-se în patut, m-am apropiat încetisor sa vad ce face. Pâna si în somn, scâncea încet si se vedea ca o doare când misca piciorusele. Injectiile aveau sa o afecteze pentru o vreme. Întorcându-ma în sufragerie m-am asezat pe canapea si m-am facut ghem si mi-am ascuns fata în mâini. Vroiam sa gasesc un loc sau o pozitie sa ma simt în siguranta. Dar gândul din nou mi-a zburat la fetita mea si la durerea ei si m-am umplut iar de amaraciune. M-am apucat sa marsaluiesc prin sufragerie, cu pumnul ridicat în sus scuturându-l a frustrare:

”Unde esti, Dumnezeule? De ce esti asa de rece si de tacut? Doamne, de ce îmi dai în loc de pâine, pietre. Un Tata bun mi-ar da pâine. M-ai parasit? De ce m-ai parasit? Unde sint promisiunile tale de pace si de confort?”

Dar tacerea din jur a fost singurul raspuns la întrebarile mele. Am simtit ca si cum Dumnezeu îsi batea joc de mine.

Lipsita de viata ca o papusa din zdrente, m-am asezat din nou pe canapea si gândul mi s-a dus la copilaria mea nefericita, la tatal meu, rece si autocratic si la mama mea, o persoana imprevizibila… Am fost prea multi copii, prea putini bani, prea putina dragoste… Desi am frecventat biserica în cea mai mare parte a vietii mele, Dumnezeu parea ca exista la o distanta uriasa. Ma gândeam la Dumnezeu ca la un Politai locuind undeva în sferele celeste, gata sa pedepseasca dar niciodata cald si iubitor. Dumnezeu era pentru mine cineva asemanator cu tatal meu pamintesc.

Tata. Oridecâteori ma gândeam la tata, imi aduceam aminte de onomastica mea când am împlinit 13 ani. Eram asa de fericita ca în sfârsit intru în adolescenta. Multi dintre prietenii si colegii mei au fost invitati – ca îmi sarbatoream si eu ziua de nastere. Dar ziua asta de bucurie s-a schimbat dintr-o data într-o scena oribila. Tata a venit acasa împleticindu-se beat si într-o stare deplorabila. Totdeauna era suparat daca se cheltuiau bani pe orice care nu reprezenta o absoluta necesitate.

– Esti proasta si urâta, mi-a strigat tata uitându-se cu scârba la mine, iar eu am paralizat de teama si rusine stând nemiscata în mijlocul grupului de preieteni care ma înconjurau.

– Nimeni n-o sa te iubeasca niciodata, mi-a zis încheindu-si discursul…

Ca rezultat al acestei întâmplari am devenit o singuratica, fara sa pot gasi ca apartin vreunui grup de oameni.

Trezindu-ma din visarile mele, m-am gândit…dar toate astea s-au schimbat de când Te-am întâlnit pe Tine , Doamne. Tu m-ai acceptat asa cum eram…cu negi cu tot. Am crezut ca am ajuns acasa, în sfârsit, când Te-am întâlnit, ca îti apartin Tie. – Acum, acum ma parasesti si Tu?

M-am scuturat de gândurile mele, m-am dus la bucatarie si am început sa spal vasele de la micul dejun.

Apa calda mi-a încalzit placut mâinile reci si mirosul de lamâie al detergentului de vase paru atât de proaspat si placut. Si mintea începu din nou sa ma duca printre amintiri. Mi-am amintit când Kim s-a îmbolnavit prima data…

La început nu mi-a fost frica. În timp ce vorbeam în sinea mea cu Dumnezeu i-am spus: “Tu poti sa o vindeci. Nu exista ceva ce Tu nu poti sa faci. Daca copilul meu este bolnav, Tu poti sa o vindeci, nimic mai simplu pentru Tine. Nu-i asa?“

Am luat tigaia de pe aragaz si am început sa o frec cu toata forta. ” – Ok, Doamne, care-i problema acuma? Stiu ce cred si stiu ca am credinta în Tine. M-am rugat! Biserica întreaga s-a rugat pentru Kim. Batrânii bisericii si-au pus mâinile peste ea. Am studiat Cuvântul Tau, stiu si înteleg promisiunile Tale si am avut rabdare sa astept ca sa-Ti faci lucrarea în timpul Tau, la vremea aleasa de Tine. Ce mai vrei acuma de la mine? De ce nu imi vindeci copila?“

N-am primit nici un raspuns. Cu vasele spalate, mi-am sters mâinile ude, tare nemultumita de cele ce gândeam m-am dus inapoi in sufragerie. Daca Dumnezeul în care ma încred este tacut si nu vrea sa-mi raspunda, unde sa ma mai duc?

Ochii mi-au cazut pe Biblia care era pe masuta de cafea. Un verset din Genesa 22 imi trecu prin minte, uimindu-ma cu realitatea ce mi-o descoperea.

Am deschis repede Biblia sa fiu sigura ca îmi amintesc versetul corect. Era exact asa cum mi l-am amintit. Si versetul spunea:

”Dumnezeu i-a zis…”Ia pe fiul tau, pe singurul tau fiu, pe care-l iubesti, pe Isaac; du-te în tara Moria, si adu-l ardere de tot acolo, pe un munte pe care ti-l voi spune.”

In momentul acela am stiut cu siguranta ca Dumnezeu îmi cerea sa I-o dau Lui pe Kim. Mintea mi-era clara dintr-o data cum nu mai fusese înainte, si am realizat ca am pus-o pe Kim mai presus decât Dumnezeu, dragostea pentru ea mai presus decât dragostea pentru Dumnezeu. Ca i-am cerul Lui Dumnezeu sa îmi faca mie voia si sa nu si-o faca pe a Lui. Voia mea. Nu a Lui Dumnezeu. Nu alegerea Lui de suveran. O oala de pamânt s-a razvratit împotriva facatorului ei si n-a cazut în umilinta la picioarele Lui…

Realizind ca am încercat sa-L manipulez pe Dumnezeu, am înteles ca de fapt m-am straduit sa fac toate lucrurile care terbuiau facute ca El sa trebuiasca – sa fie obligat sa-mi satisfaca cererea. Nici nu mi-am putut închipui ca El ar vrea-o pe Kimmie…

O Doamne bun Isuse, mi-am zis, cu siguranta ca nu vrei sa mi-o iei pe Kim? Nu poti sa-mi ceri asa ceva?! Nu viata copilasului meu. Ti-ar fi atât de usor s-o vindeci – numai s-o atingi. Oh, Domnul si Dumnezeul meu, nu-mi cere asta…

In timp ce vorbeam asa în mintea mea, stiam raspunsul chiar în timp ce puneam întrebarile. Stiam ca numai o totala ascultare de Dumnezeu – este raspunsul care Dumnezeu îl astepta de la mine. Asa ca am construit din bucatile inimii mele zdrobite un altar pentru Dumnezeul cel suveran. Si pe acest altar am pus singurul meu copil, iubita mea fetita, cu aceeasi sinceritate si cu tot atâta sacrificiu cu cât Avraam si-a pus copilul pe altar pe muntele Moria.

Oh! Domnul meu, îmi pun toata nadejdea în Tine. Daca vrei sa-mi iei copilul, ia-l, e al Tau. Nu mai pot sa lupt împotriva Ta. Iarta-ma! Iarta-ma pentru lipsa mea de încredere si pentru neascultare. Nu înteleg de ce îmi ceri fetita mea, dar Te iubesc si am încredere în Tine. Ajuta-ma cu ce va urma…

O pace absoluta m-a înconjurat. Batalia se sfârsise. Dumnezeu câstigase victoria. Am renuntat la frica si la mânia cu care am trait pentru arâtea luni. Acum puteam sa ma odihnesc în voia perfecta a lui Dumnezeu pentru viata mea.

Sase saptamâni mai târziu, eram din nou cu Kim în cabinetul doctorului Rubinstein. Kim n-a mai fost bolnava în tot acest timp. Statea în sus dezinvolta si radia de sanatate în bratele mele.

– N-am vazut asa ceva de când sunt, zise doctorul, cu o surpriza si o nedumerire intiparita pe fata. Celulele albe ale lui Kim sunt absolut normale. Este imposibil sa se poata schimba într-asa scurt timp!

Dar – se schimbasera. Si în inima mea stiam de ce. Asa cum Isaac a fost întors lui Avraam, asa si fetita mea mi-a fost data înapoi. Domnul meu este marele Doctor si Tatal care merita toata încrederea mea. Poate ca era vremea pentru înca un miracol, o alta vindecare, si când o sa ajung acasa am sa-l chem la telefon pe tatal meu pamântesc…

(Preluat prin har din PE GÂNDURI)

De atitudinea ta față de Biblie depinde totul!

On October 18, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Eveniment, Incurajare, Mantuire, Natura Umana1 Comment

.

Unde e Biblia ta?

E citită și iubită –

sau o disprețuiești?

Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul. – ISUS, Fiul lui Dumnezeu
Hrana spirituală sănătoasă ne vine din Biblie. – George Danciu
Mie mi-a trebuit o viată ca să mă conving că în afară de Biblie, nu e nici un adevăr. – Petre Țuțea
Taina existenței umane nu stă în a trăi, ci în a ști pentru ce trăiești. Dintre toate cărțile lumii, Biblia dă cel mai bun răspuns pentru cine vrea să afle rostul vieții. – Nicolae Iorga
Sau te va tine Biblia departe de păcat, sau păcatul te va tine departe de Biblie. – Jim Smith
Biblia, e o carte pentru orice vreme. De aceea trebuie citită și trăită astăzi. – Duțu Sacramento Continue reading “De atitudinea ta față de Biblie depinde totul!” →

Modestia, fermitatea, consecvența – modul în care Ileana a ales să își respecte ethos-ul de proveniență

On October 13, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Eveniment, Familia, Incurajare, Mantuire, Miracole, Natura Umana, Persecutie, Tineri1 Comment

Dr. Ileana Vesa – “Călugărița penticostală”

Marius Cruceru

Le-am cunoscut pe Ileana și pe Monika în urmă cu ceva ani. Așteptau pe holul Universității din Oradea timide să intre la interviu. Eram în comisie. După ce le-am intervievat separat, le-am întrebat pe amîndouă, pentru că se așteptau una pe cealaltă:

– Vreau să vă întreb ceva personal și oarecum ciudat… pentru că am văzut destule în acești ani și modul în care au început unele studente facultatea și apoi felul în care au finalizat studiile… vreau să vă întreb dacă modul în care purtați baticul derivă din convingerile voastre personale sau este o impunere din partea bisericii, a familiei… Continue reading “Modestia, fermitatea, consecvența – modul în care Ileana a ales să își respecte ethos-ul de proveniență” →