DE VORBA CU DELIA FLOREA, SPECIALIST ÎN BIBLIOTECONOMIE, DESPRE PASIUNEA PENTRU CARTE

de Octavian CURPAS, Phoenix, Arizona

Delia Florea provine dintr-o familie cu serioase si multiple preocupari artistice, de aceea, decizia ei de a studia pictura a venit ca un lucru firesc, normal. În prezent, Delia Florea este studenta la Facultatea de Arte plastice si decorative, în orasul natal, Baia Mare si în paralel cu scoala, lucreaza la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”, din aceeasi urbe. Delia Florea este de asemenea, licentiata a Facultatii de Litere, specializarea Teologie Ortodoxa – Asistenta sociala, din Baia Mare si are un masterat în Etnologie si antropologie sociala. Delia Florea s-a nascut pe 9 mai 1965.

„Întreaga viata este o provocare.”

– Cum si când ai ajuns sa lucrezi la Biblioteca Judeteana “Petre Dulfu”?

– Am început sa lucrez în cadrul acestei institutii din 2003, ca urmare a faptului ca îndragesc nespus de mult oamenii si cartile.

– În ce consta activitatea ta la aceasta biblioteca?

– De sase ani, activez ca bibliotecar în cadrul sectiei Împrumut carti pentru adulti.

– Ai terminat Asistenta Sociala în cadrul Facultatii de Teologie Ortodoxa. Cum te ajuta ceea ce ai învatat în facultate în munca ta cu publicul ?

– Specializarea în care m-am calificat ma ajuta foarte mult în munca mea cu utilizatorii. În timpul studentiei, frecventam foarte des biblioteca, deoarece trebuia sa-mi pregatesc examenele si lucrarile de seminar. Într-o oarecare masura, datorita acestui fapt, si nu numai, pentru ca un bibliotecar trebuie sa citeasca permanent si sa fie la zi cu noutatile, pot sa le recomand celor ce sunt interesati de domeniile pe care le-am studiat, cele mai bune lucrari. Sunt multi cititori care au nevoie de îndrumarea si recomandarea bibliotecarului. Unii dintre acestia sufera din cauza lipsei de comunicare si cauta modalitati de a înlatura acest neajuns.

– Biblioteca Judeteana “Petre Dulfu” editeaza revista “Bibliotheca septentrionalis”. Numeste-te câteva din contributiile tale la aceasta publicatie.

– „Calatorie pe tarâmul biblioterapiei”, „O lectie de bunatate”, „Poezia religioasa a lui Petre Dulfu”, „Sa râdeti si atunci când eu nu voi mai fi!”, s.a.

– Vorbind la modul practic, în ce masura vezi ca pe o provocare profesia ta actuala?

– Bibliotecarul trebuie sa stie sa atraga publicul, mai ales acum, când Internetul e la îndemâna oricui, iar oamenii sunt tentati sa renunte la citit.

– Ai ales arta tot ca pe o provocare ?

– Da, bineînteles. Întreaga viata este o provocare. Mereu dam examene care necesita „raspuns bun” la Judecata finala. Se pare însa, ca cea mai grea arta este arta de a ne duce crucea!

– Cum a început pasiunea ta pentru arta?

– Un rol important în stimularea acestei pasiuni l-au jucat semenii pe care i-am întâlnit, mediul în care mi-am format personalitatea, accesul neîngradit la carti, albume, expozitii, etc.

 “Ca papusar, am beneficiat din plin de admiratia micutilor spectatori.”

– Ai lucrat si ca artist papusar (amator). Ce te-a atras la teatrul de papusi?

– Da, timp de trei ani, am lucrat ca actor papusar în cadrul sectiei Papusi a Teatrului Dramatic Baia Mare. Astfel, am avut acces la o „lume noua”. Celebrul sculptor român, Constantin Brâncusi, spunea : „Când nu mai suntem copii, am murit demult”. Eram (si poate mai sunt) un copil mare, care dorea sa (se) joace în continuare.

– Ai vrea sa ne prezinti câte ceva din culisele unui spectacol de teatru de papusi?

– Pentru a realiza un spectacol, se lucreaza intens în spatele paravanului. Este foarte importanta relatia cu cei din echipa care sunt în acelasi timp, si partenerii de scena.

– Din distributia caror spectacole ai facut parte?

– Am jucat în Cenusareasa, care a luat locul I la Budapesta în anul 1992, în Cocoselul neascultator, unde am detinut rolul principal, în Elefantelul curios, în Capra cu trei iezi, în

Galosul fermecat, Locomotivioara lenesa, s.a.

– Tot la teatru ai deprins si arta confectionarii papusilor. Ne poti prezenta pe scurt, procesul în urma caruia “se naste” o papusa?

– Citesc cu atentie textul piesei si stabilesc rolul destinat personajului-papusa. Fac o schita în care încerc sa surprind expresivitatea acesteia, apoi caut materiale adecvate pentru confectionare.

– Îti mai amintesti care a fost prima papusa creata de tine?

– Baby-doll, o papusa copil.

– Care era cea mai mare rasplata în munca de papusar? Dar în cea de bibliotecar?

– Ca papusar, am beneficiat din plin de admiratia micutilor spectatori, care în pauza sau dupa terminarea reprezentatiei, doreau sa-i cunoasca pe cei ce însufletesc personajele. În meseria de bibliotecar am satisfactii atunci când pot ajuta cititorii dezorientati si-i vad plecând de la biblioteca cu zâmbetul pe buze.

Atunci când expui pentru a aduce bucurie celorlalti

– În prezent, studiezi artele plastice, sectia pictura. Cum reusesti sa îmbini munca si scoala?

– Nu e usor, deoarece ambele activitati sunt destul de solicitante. Însa gasesc multa întelegere la cei din jurul meu, ceea ce îmi da imboldul de a merge mai departe.

– Intentionezi sa faci cariera în arta?

– Nu mi-am propus acest lucru. Muncesc din placere, pentru a expune, si poate, pentru a aduce bucurie celorlalti.

– Cât din elementele deprinse pe când erai artist papusar le regasesti în studiul picturii? Unde se întrepatrund si unde se despart cele doua?

– În general, artele sunt înrudite între ele pentru ca necesita creativitate, daruire, înzestrare nativa, dar si multa, multa munca. O diferenta majora dintre cele doua ar fi faptul ca papusaria necesita o colectivitate, pe când pictura nu include neaparat acest factor; iar ca apropiere a lor, as mentiona scenografia.

– Ce cursuri îti plac cel mai mult si de ce?

– Istoria artei, Cromatologia, Estetica, Studiul culorii, Pedagogia artei. Consider ca acestea îmi sunt utile la autocunoastere si la cunoasterea altora.

– Te rugam sa numesti câteva din expozitiile la care ai participat cu lucrari.

– De obicei, particip de doua ori pe an cu lucrari, la Salonul de primavara si la Salonul de toamna, unde expun alaturi de alti colegi, membri ai Asociatiei artistilor amatori din Baia Mare, si la expozitiile organizate în cadrul facultatii, la finalul fiecarui semestru.

– Ce încerci sa exprimi prin lucrarile tale?

– Deoarece Dumnezeu este IUBIRE, prin lucrarile mele as dori sa-mi exprim iubirea fata de Tatal ceresc, dar si fata de creaturileSale.

– În ce doresti sa te specializezi dupa absolvirea facultatii, arta comerciala, istoria artei, etc. si de ce?

– Nu am luat o decizie în acest sens, pentru ca peste doi ani, când voi absolvi aceasta facultate, se vor schimba multe lucruri.

“Timpul separa valoarea de non-valoare.”

– Cine sunt pictorii tai preferati?

– Îi admir în mod deosebit, pe Arsenie Boca, Monet, Degas, Aurel Dan.

– Cine sunt artistii plastici cu care ti-ar place sa lucrezi, daca ti s-ar oferi aceasta sansa?

– Rodica Tartan si Aurel Dan.

– Ce recomandare ai dori sa le faci celor care intentioneaza sa urmeze artele plastice?

– Sa fie curajosi si sa nu se lase doborâti de piedicile care, cu siguranta, le vor iesi în cale.

– Care sunt factorii de care crezi ca ar trebui sa tina cont un viitor student la arte plastice, atunci când opteaza pentru aceasta facultate?

– În primul rând, sa aiba o motivatie puternica si disponibilitate de a face sacrificii, deoarece materialele si modelele costa destul de mult.

– Crezi ca este important sa fii în primul rând, pasionat de arta, pentru a deveni un student si apoi, un profesionist bun?

– Bineînteles. Fara pasiune si daruire nu se poate realiza nimic.

– Care consideri ca e cea mai mare realizare a ta de pâna acum?

– În tot ceea ce am întreprins am pus suflet. N-as putea spune care este cea mai mare realizare, timpul va decide. El este cel care separa valoarea de non-valoare.

– Ce îti propui pentru viitor?

– Sa ma perfectionez cât mai mult în acivitatile pe care le desfasor.

– Cum îti petreci timpul liber?

– Care timp liber!?… În putinele momente de respiro, prefer linistea si frumusetea naturii.

– Ce hobby-uri ai?

– Numismatica, filatelia, cartofilia, etc. Îmi place sa citesc, sa ascult muzica de buna calitate si sa colectionez îngeri-bibelou.

– Ai un mesaj pentru cititorii nostri?

– Sa nu uite ca avem datoria sfânta de a ne înmulti talantii (talant – talent).Tot ceea ce fac sa fie ca o rugaciune închinata Creatorului suprem si sa aduca BUCURIE celor din jur.

  
 

 

AGENDA MANIFESTARILOR ORGANIZATE DE BIBLIOTECA METROPOLITANA BUCURESTI LA SALONUL DE CARTE, PRESA si MUZICA AMPLUS 2011

Biblioteca Metropolitana Bucuresti, participant de traditie la manifestarile Salonului de Carte, Presa si Muzica AMPLUS, isi onoreaza cartea de vizita cu urmatoarea agenda de manifestari:

Joi, 03.03.2011, ora 12.00
Prezentarea pe o platforma mutimedia interactiva a
Bibliotecii digitale a Romaniei DacoRomanica si al noului site
al Bibliotecii Metropolitane Bucuresti

Joi, 03.03.2011, ora 16.00
Case memoriale bucurestene – prezentare multimedia sustinuta de
Corneliu Lupes, sef sectie
Muzee Memoriale, Muzeul National al Literaturii romane

Vineri, 04.03.2011, ora 12.00
Farmecul Bucurestiului trecut – prezentare multimedia sustinuta de
Dr. Georgeta Filitti, istoric

Vineri 04.03.2011, ora 14.00
Prezentarea, de catre Kartier Tv, a celei mai interesante inventii ecologice realizate de liceeni bucuresteni in 2010
Participa reprezentanti ai Ministerului Mediului.

Sambata 05.03.2011, ora 11.00
Editura Biblioteca Bucurestilor – prezentarea celor mai recente titluri de carti si a revistelor
editurii, prezentare sustinuta de Dr. Marian Nencescu.

Sambata, 05.03.2011, ora 12.00
Valori bibliofile bucurestene – dialog cultural cu Ion C. Rogojanu, directorul Bibliotecii si Arhivei Ion C. Rogojanu

Sambata, 05.03.2011, ora 16.00
Muzica Bucurestilor de la Anton Pann la Animal X – recital de muzica veche interpretata la cobza; intalnire cu membrii trupei Animal X  si vizionarea unui videoclip al formatiei. Eveniment realizat de Kartier Tv.

In speranta ca ne veti onora cu prezenta Dumneavoastra.
Va asteptam si pe internet la www.dacoromanica.ro

Toate manifestarile au loc la standul BMB din incinta Salonului AMPLUS.

www.bibliotecametropolitana.ro

Sergiu Gãbureac
BIBLIOTECA METROPOLITANA BUCURESTI
Serviciul DEZVOLTARE SERVICII PUBLICE.
EVALUARE PROSPECTIVA. MARKETING.

MOROMETII – ULTIMUL CAPITOL

Dupa 20 de ani de ezitari, documentare si nopti de meditare, Sorin Preda si-a prezentat noua creatie:
MOROMETII – ULTIMUL CAPITOL
la Biblioteca Metropolitana Bucuresti.
Scrierea constituie un adevarat best-seller, interviurile cuprinse fiind proza de 24 de carate.

Sergiu Gabureac
BIBLIOTECA METROPOLITANA BUCURESTI
Serviciul DEZVOLTARE SERVICII PUBLICE.
EVALUARE PROSPECTIVA. MARKETING.
Sectorul 1: Str. Tache Ionescu, 4
010354 BUCURESTI – 22
Tel. / fax 04 021 316.83.00;
04 021 539.65.00; 0744 175431
http://www.bibliotecametropolitana.ro

SCRISOARE DIN GERMANIA: APEL PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI SI BIBLIOTECII ROMANE DIN FREIBURG

Dragi confrati intru pribegie si exod,
DOAMNELOR si DOMNILOR,

In calitate de membru al Asociatiei Institutul Roman-Biblioteca Romana din Freiburg, e.V. si din 1963, de sustinator activ si desinteresat al acestei ctitorii a exilului combatant anticomunist roman, profit de apropeierea Sarbatorii Nasterii Domnului si Anului Nou, ca sa ma adresez Dumneavoastra, cu rugamintea de a Va alatura eforturilor ce se intreprind pentru salvgardarea si asigurarea existentei si functionarii normale a susnumitei institutiii.

Biblioteca Romana din Freiburg si-a inceput existenta la 1 Mai 1949, din initiativa profesorului Virgil Mihailescu si cu sprijinul intelectualilor de prestigiu, a oamenilor de suflet si combatantilor anticomunisti romani din Freiburg, Germania Occidentala si din cuprinsul a ceea ce s-a chemat Lumea Libera. In afara de efortul intreprins pentru a poseda un propriu lacas, materializat mai intai in vila donata de A.S. Printul Nicolae, in Mercy Straße, iar apoi in actualul imobil, din Uhland Straße 7, D- 79102 Freiburg i. Br., (cumparat in raport de: 1/3 prin propriul efort – cu concursul generos al exilului si emigratiei-; 1/3 prin contributia Landului Badenwürtenberg si 1/3 prin contributia Republicii Federale Germania, biblioteca a primit sau a procurat, a clasat si tezaurizat, a imprumutat si a pus la dispozitia universitatilor, institutiilor de cercetare, cercetatorilor individuali romani, germani si a altor interesati, pe toata perioada dictaturii comuniste din Est, tot ce s-a publicat in exil si in emigratia provenita din Romania, implicit in massmedia occidentala referitor la romani si chestiunile conexe – indiferent de spectrele politice carora le apartineau autorii si cei vizati -, si, in plus, tot ce s-a putut cumula si salva din zestrea documentara, stiintifica, culturala, literara, publicistica, artistica ori de alta natura a Romaniei de mai in ainte de instaurarea teroarei comuniste, valori care in R.P.R., R.S.R. ,R.S.S.M etc., au devenit inaccesibile, interzise sau au fost distruse in mod premeditat. Institutul – Biblioteca Romana din Freiburg a constituit, dincolo de ori ce fel de insinuari partizane, un cadru de interferenta si referinta a actiunilor si atitudinilor ce au confruntat exilul si emigratia noastra in ansamblu, dovedindu-se totodata o vatra de cultura si spiritualitate romaneasca autentica.

In perioada indelungatei si controversatei tranzitii, pretiosul sau fodul documentar a fost asaltat de feluriti emisari, „studenti”, „cercetatori” si reprezentanti ai noilor institute, fundatii si intocmiri create si intretinute cu fonduri generoase de catre cei ce s-au perindat la putere, si care le-au speculat in propriul interes, erijandu-se in „experti cercetatori”, „cunoscatori” si „post-corifei” ai exilului, folosindu-i mostenirile pentru felurite publicatii, aparute cu finantare publica sau cotributii particulare, in scop lucrativ sau interesat. Pentru aceste surogaturi ce si-au arogat  pretentia de a evalua viata exilului – cu care nu au avut nimic comun-, s-au cheltuit sume astronomice din fondurile publice, in timp ce un sprijin modest, acut necesar Bibliotecii, desi promis perpetuu, a fost  amanat sinedie.

In actualul deceniu, Biblioteca, a carui zestre depaseste cca. 90.000 de titluri, a functionat numai pe baza de voluntariat, fara retribuiri, gratie sacrificiilor a trei persoane in varsta: ale Directorlui Ion Iancu Bidian (n. 1934), actualei secretare, Doamna Rodica Moschinschki si Doamnei Irina Nasta, care, din cauza sanatatii, de trei ani a  renuntat la orice activitate.

Pentru o buna functionare Biblioteca are nevoie de trei angajati permanenti, cu diferite grade de raspundere, si de fonduri de intretinere, adica de un buget anual de minimum 60.000-70.000 Euro. Este o suma greu de adunat dar nu imposibil, motiv pentru care ma adresez si Dumneavoastra, pentru a sustine, printr-o donatie personala adecuata (eventual ciclica/ permanenta) aceasta actiune ce am dori-o popularizata activ si in randurile amicilor si cunoscutilor dvs.

Orice donatie conteaza si se expediaza numai direct catre:
Rumänisches Institut –Rum. Bibliothek e.V.
Uhlandstr. 7, 79102 Freiburg
Deutsche Bank, Filiale Freiburg,
Konto: 461830 – (BLZ 68070030),
cu specificatia expresa „Spende”-Geldzuwendung, für Rum. Inst.-Rum. Bibl. e.V. pentru care veti primi o adeverinta /Bestätigung pentru Einkommensteuer.

Pentru contacte sau informatii suplimentare, in functie de programul de lucru facultativ, va puteti adresa Doamnei Secretare Rodica Moschinski sau Domnului Director Ioan Iancu Bidian, la Tel. +49-0761- 7 35 51, Fax: 0761-7 35 51

Ajutati, ajutati, ajutati o cauza nobila!
VA ROG, NU UITATI!

S A R B A T O R I   F E R I C I T E !,
N O R O C  S I  V O I E  B U N A
S A N A T A T E  si  L A   M U L T  I   A N I

va ureaza,

Ion DUMITRU
München, Germania

OPINII FARA PERDEA – Studentul roman

Daca ar fi sa alcatuim profilul studentului roman obisnuit din orice colt al tarii si care invata la orice facultate din Romania, oare cum ar arata el? Cu totii stim ca studentul a evoluat de la student eminent la un student mai “cool”, mai ambitios si mai pus pe distractie, decat era in trecut, adica, un student care umbla cu mapa prin universitate si isi tocea  coatele prin biblioteci. Daca in trecut, pe saracul student il dureau ochii din cauza zecilor de carti citite si rascitite, acum il dor ochii din cauza jocurilor pe calculator, a filmelor vizionate online sau, in cel mai fericit caz, din cauza cartii citite pe suport electronic, extrem de necesara pentru „vesnicul” referat. Din pacate, bibliotecile si cartile cu miros de vechi au fost inlocuite de ipod-uri si de un laptop “teapan” de tot.  Nu mai zic de haina ponosita sau de incaltamintea pe care o purta pana ramanea fara talpi. Toate acestea au fost inlocuite de o haina eleganta sau trendy si de niste pantofi sport “ultimul racnet”. Daca mai are  o masina faina si un job bine platit, atunci deja vorbim de un student “aranjat” bine pe piata muncii, chiar inainte de absolvire. Ce lipseste din acest peisaj? Telefonul mobil, desigur. A trecut epoca telefoanelor fixe, acum la moda sunt telefoanele mobile “tipla”, care atrag atentia oricui le vede si sa vezi atunci ce mandru este studentul nostru, cand isi etaleaza accesoriul sau cand il foloseste ca sa se joace in timpul cursurilor, instalat undeva in spatele amfiteatrului. Studentul nostru se distreaza in cluburi, dansand pe ritmuri de house, minimal sau trance, servind de fiecare data un pahar de whisky sau de J.B. Care viata de camin sau mers la Filarmonica, la teatru sau chiar  la opera? E mai fun sa mergi in pub sau la un karaoke cu ceilalti colegi si sa-ti etalezi calitatile de  „ilustru” cantaret. Sau mai tineti minte in  sesiune, cand studentul nostru brav invata zi si noapte pentru nota maxima de 10? Ei bine, in prezent, studentul nostru se multumeste si cu un 5 amarat, numai sa nu intre in restanta. Nu prea poate sa aiba pretentii, din moment ce profu’ nu l-a prea vazut la cursurile sale si colac peste pupaza, la examen a mai venit si nepregatit.. Asa ca el se multumeste cu ce i se da. Nota 5 la teorie si practica, bingo! Bun sau rau, nu conteaza, important e ca este student si peste putin timp va fi absolventul unei facultati cu drepturi depline, chiar daca nu prea stie ce va face cu diploma primita. Un lucru este cert, studentul roman este in permanenta schimbare sau chiar in continua “tunare”, precum masinile imbunatatite. El se afla intr-o evolutie moderna si intelectuala, pe ici, pe colo.
In linii mari, cam asa vad eu conturat profilul studentului roman, insa sper ca in viitor, studentul sa insemne pentru societatea actuala un model mai bun decat este in prezent.
Olga TOMA,
anul III, Facultatea de Stiinte ale Comunicarii
Universitatea APOLLONIA Iasi

Organizeaza expozitia de fotografie si carte documentara intitulata: "REGINA MARIA SI BALCIK"

Comunicat :

BIBLIOTECA « V.A.URECHIA » GALATI

CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI

CONSILIUL JUDETEAN GALATI

Organizeaza expozitia de fotografie si  carte documentara intitulata: “REGINA MARIA SI BALCIK”

– 135 de ani de la nasterea Reginei Maria  –

Majestatea Sa Maria, Regina a Romaniei, Principesa a Romaniei, Principesa de Edinburg si de Saxa Coburg si Gotha a trait in perioada:  29 octombrie 1875, Eastwell Park , Kent , Anglia — d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul Romaniei.

Nascuta Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg si Gotha, a fost mare printesa a Marii Britanii si Irlandei, consoarta regelui Ferdinand I i regina a Romaniei; a fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

Asa cum se stie, Regina Maria a fost foarte iubita  de popor, spunandu-i –se  “Mama ranitilor”, “Regina-soldat”, pentru atitudinea ei puternica, de eroina  din timpul Primului Razboi Mondial, cand, alaturi de elegantele doamnele de la curte, a lucrat direct pe front in spitale de campanie, a fost alaturi de bolnavi si de raniti  si a coordonat activitatea unei fundatii de caritate, lasand in urma sa atat de multe lucruri frumoase.

Expozitia  va fi deschisa in data de 10 noiembrie 2010, ora 12.30 in cadrul “Zilelor Bibliotecii V.A.Urechia”

la et.1, Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, filiala « C.Negri » Biblioteca « V.A.Urechia » ,

perioada de vizitare: 10 – 30 noiembrie 2010, intrarea este libera.

In expozitie veti putea vedea:

– carti din arhiva blibliotecii:

– Boris Craciun – “Regii si Reginele Romaniei: O istorie ilustrata a Casei Regale”

– Voicu Iulian – “Regalitatea – o pagina din istoria Romaniei”

– Guy de Cars – “Inimoasele regine ale Romaniei”

– Gilles Duguay – “Regina Maria si Joe Boyle – o prietenie de suflet”

– Hannah Pakula – “Ultima romantica – Viata Reginei Maria a Romaniei”

– Guy Gauthier – “Missy – Regina Romaniei”

– Ion Mamina – “Regalitatea in Romania 1866 – 1947”

– Maria, Regina Romaniei – “Povestea vietii mele”

– “Familia Regala din Romania”

– “Mihai al Romaniei – o perspectiva in imagini a vietii Majestatii Sale si a istoriei Familiei Regale a Romaniei”

– fotografii din albume – arhiva bibliotecii

– fotografii: sursa internet

Coordonatorii acestui proiect :

prof.Ilie Zanfir – dir.Biblioteca “V.A.Urechia”, Angela Baciu – scriitor, cons.cultural C.C.Sind.Gl  si intregul colectiv de la Filiala « C.Negri » condus de d-na Lucica Veliche.

Expozitia a fost realizata si in colaborare cu artistul decorator Constance Vintila.

Va asteptam !

Angela Baciu

scriitor,membru U.S.R filiala Iasi

cons.cult..C.C.Sind.Gl

EVENIMENTE CULTURALE

By Prof. Geanta Constantin
O ZI DE NEUITAT  PENTRU CULTURA VaLCEANa 7 SEPTEMBRIE  2010 
In dupa amiaza zilei de 7 septembrie 2010, la Biblioteca Oraseneasca “A. E. Baconsky” din orasul Calimanesti a avut loc o sarbatoare culturala. Aici, in prezenta unui public iubitor de literatura scriitori din Craiova, Valcea, Cluj, Canada si S.U.A., au participat la un eveniment cultural deosebit. in prima parte a acestei manifestari au fost lansate cartile “ Cu inima in palma “ si ”Carticica de dat in leagan gandul “ de Al.Florin Tene si “Scaunul Harului “ de Titina Nica Tene. sedinta a fost coordonata de Petre Petria, presedintele filialei Valcea a Ligii Scriitorilor. Despre aceste carti au vorbit: ind. dr. Mihai Sporis, prof. univ. dr. Nicu Vintila, Dan Lupescu, directorul Executiv al Directiei Judetene Dolj pentru Cultura si Patrimoniu National, Costea Marinoiu, Adina Enachescu, Petre Cichirdan, directorul revistei lunare “ Cultura valceana “, etc. Iar un grup de profesori au recitat din poeziile celor doi poeti clujeni. Petre Petria a inmanat “ Diploma de Excelenta “ , din partea filialei Valcea a Ligii Scriitorilor, poetei Titina Nica Tene pentru activitatea sa literara.
     In a doua parte a acestui eveniment cultural a urmat un schimb de experienta intre filialele Ligii Scriitorilor din Valcea si Dolj, condusa de prof.univ. dr. Nicu Vintila. in cadrul dezbaterilor au vorbit scriitorii: Petre Petria, Dan Lupescu, ( directorul revistei LAMURA din Craiova), Geanta Constantin, Mihai Marcu, Eugen Petrescu, Iulian Postelnicu, Mihai Scarlatescu, etc. S-au facut schimb de carti si au fost lansate revistele “Povestea Vorbei “nr.39, “Cultura valceana “ nr.37, “Mirajul Oltului “ nr.1, si “ Agora literara “ nr.8.
    In partea a treia a manifestarii doamna Ligya Diaconescu, directoarea revistei internationale STARPRESS, organizatoarea Concursului International de Poezie, editia a II-a , a inmanat DIPLOMA PREMIULUI I si COROANA DE LAURI poetului Al.Florin Tene si DIPLOMA PREMIULUI IV poetilor Lica Pavel, ( Bucuresti- realizator TV) si Victor Burde din Alba Iulia. Iar presedintele Ligii Scriitorilor a inmanat doua “Diplome de Excelenta” doamnei bibliotecare Georgeta Tanasoaica pentru efortul despus in buna desfasurare a acestei actiuni si doamnei Ligyei Diaconescu pentru stradania de a promova literatura romana pe mapamond.
  In urma discutilor purtate s-au desprins urmatoarele idei: dezvoltarea unei retele de difuzare a cartilor semnate de membrii Ligii Scriitorilor prin filialele acesteia, editarea unor reviste noi pe langa cele existente, dezvoltarea editurii acestei organizatii si continuarea unor astfel de schimburi de experiente. S-a stabilit ca o astfel de manifestare sa aiba loc in luna noiembrie la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare, cu participarea filialelor Ligii Scriitorilor din Bistrita, Cluj, Oradea, Arad, Timisoara si Iasi.
    Cartile “ Cu inima in palma “ si ”Carticica de dat in leagan gandul “ de Al.Florin tene si “Scaunul Harului “ de Titina Nica Tene, vor fi prezentate in numerele viitoare.

*
O CARTE DOCUMENT „VaLCEA DE IERI SI AZI IN IMAGINI COMENTATE”

In ziua de 15 septembrie 2010, la orele 17,00 in sala de festivitati a  Bibliotecii Judetene „Antim Ivireanul” din Rm. Valcea, a fost lansata cartea „VaLCEA IERI SI AZI IN IMAGINI COMENTATE”- calauza turistica- de Petre Petria.

La acest memorabil eveniment cultural invitatii de onoare au fost:
I.P.S. Arhiepiscop Cristea Gherasim – Arhiepiscopia Ramnicului;
Prefectul Judetului Valcea, av. Petre Ungureanu;
Senator, ing. Emilian Francu;
Primarul Ramnicului – ing. Romeo Radulescu;
Prof. drd. Florin Epure, directorul Directiei de Cultura si Patrimoniu – Valcea.
   Au luat cuvantul:
Conf.univ. Augustina Sanda- Constantinescu – cuvant de deschidere;
Prof.dr. Alexandru Popescu Mihaiesti;
Prof.dr. Gheorghe Deaconu;
Prof.dr. Gheorghe Dumitrascu;
Prof.dr. Ioan Soare;
Prof.univ. Alexandru Stanescu, Cluj-Napoca;
Prof.dr. Ion M. Ciuca – Dragasani;
Prof. Costea Marinoiu;
Prof. Constantin Geanta – Calimanesti.
Moderator a fost : ing. dr. Mihai Sporis
in partea a doua s-a prezentat filmul „Eugen Ciorascu, mare pesonalitate a culturii valcene”.
*
FRUMUSETEA POEZIEI NIPONE
Pe data de 31 august 2010, ora 17.00 la Bilioteca Oraseneasca  „  A.E.Baconsky” din orasul Calimanesti, scriitoarea Adina Enachescu din Rm.Valcea si-a lansat cartea „Frumusetea poeziei nipone”. Au luat cuvantul bibliotecar sef Florica Zgripcea, scriitorul Petre Petria, presedintele „Ligii Scriitorilor din Romania” filiala Valcea, doctor inginer Mihai Sporis ( moderatorul sedintei), scriitorul Florin Grigoriu, vicepresedinte al „Societatii Scriitorilor din  Romania” (venit special de la Bucuresti), profesor  Constantin Geanta din Calimanesti, prozatoarea Zenovia Zamfir, invatatoarea  Floricica Cheran, doamna Maria Adam ( venita special de la Bucuresti, pentru lansarea cartii doamnei Adinea Enachescu), procurorul Ion Micut, din Rm. Valcea, profesor Marie Jeane Talos Maluteanu din Calimanesti si  multi colegi de la „Liga Scriitorilor din Romania” cu sediul la Cluj, filiala Valcea . S-au facut poze, s-a filmat si  s-au inregistrat convorbirile. in final a luat cuvantul  scriitoarea Adina Enachescu (sarbatorita zilei la implinirea varstei de 77 de ani). Au fost prezente  personalitati din Rm. Valcea, Brezoi si cetateni din Calimanesti.
   in partea a doua a sedintei a luat fiinta „Filiala de Haiku Valcea”, afiliata la „Societatea Romana de Haiku de la  Bucuresti” precum si la „Societatea  de Haiku” de la Constanta.
      S-a ales un comitet format din: Adina Enachescu (presedinte), doctor inginer Mihai Sporis ( prim vicepresedinte), profesor universitar doctor Ioan St. Lazar (vicepresedinte), domnul Petre Cichirdan ( vicepresedintecu probleme de haiga ) si profesor Constantin Geanta (secretar general al filialei). S-au inscris in filiala  20 de membrii. La acestia se adauga un numar de 20 de copii din scolile Valcene, participanti benevol la sedintele de haiku.
    in incheiere s-au citit e mailul de Valentin Nicolitov presedintele „ Societatii de  Haiku  din  Romania” precum si   e maiulul trimis de doamna Alexandra Flora Munteanu,  secretar general  al „ Societatii  de Haiku  din  Constanta. S-a cantat la multi ani doamnei Adina Enachescu si i s-au dat flori.
*

LANSARE DE CARTE „FRUMUSETEA POEZIEI NIPONE”
Prof. Marie- Jeanne Talos

La inceputul lunii septembrie a avut loc la Biblioteca “ A. E. Baconsky “ din Calimanesti lansarea volumului scriitoarei Adina Enachescu, ,,Frumusetea poeziei nipone”.
     Pe scriitoare am intalnit-o pentru intaia oara cu cativa ani in urma,la Cenaclul nostru de la Calimanesti. Pe omul de o rara noblete sufleteasca- Adina Enachescu- am cunoscut-o cu multi ani inainte, din amintirile de scoala ale sotului si ale cumnatei mele, copiii doctorului Talos, carora dumneaei le-a fost profesor de matematica in anii de gimnaziu,
   ii ascultam poeziile pe care le recita cu atata patos la cenaclu , ii priveam tamplele ninse de vremi si nu-mi venea sa cred ca, intr-o femeie pe care multi o credeau ajunsa la apogeu exista atata vitalitate, putere de creatie si exuberanta in ale versului mestesuguri.
   in genul lui Ion Barbu- si el matematician- scriitoarea Adina Enachescu a gasit, cu mult timp in urma acel punct ,, inalt” in care matematica se intalneste cu poezia, intr-o perfecta simbioza, asa cum bine observa Constantin Zarnescu, ,,faptul ca s-au unit la dumneaei- lucru destul de rar- doua< fecioare >, POEZIA sI MATEMATICA 
     Un loc privilegiat al poeziei Adinei Enachescu este, ca si la Ion Pillat, acela al amintirii, memoria afectiva avand la scriitoare un rol fundamental, deoarece ii reda fiintei reperele pierdute, ii recupereaza acesteia radacinile, sugerand nostalgia vremurilor trecute, beatitudinea unui timp mitic, Amintirile poetei sunt transpuse in versuri candid, aproape copilaresc, uneori fiind in multe dintre creatiile sale o recuperare a unor varste anterioare.
   Fiecarei stari launtrice ii corespunde la poeta un peisaj adecvat, in timp ce locurile descrise  primesc accente afective, care se coloreaza emotional: apele Otasaului, tinuturile Pausestiului sau imaginile idilice ale Ramnicului de odinioara.
   Versurile sale ne pun in fata legaturilor adanci cu pamantul stramosesc, cu inaintasii si cu istoria, cu modelul ortodoxiei si al credintei de nezdruncinat a romanului si nu in ultimul rand, cu mirajul iubirii, mai mult sau mai putin implinite.
   in linia lirismului lui I. Pillat, poezia Adinei Enachescu este si o poezie a pamantului natal, a radacinilor ancestrale de care sufletul ei nu se poate rupe, iar imaginatia sa ajunge-n final sa bantuie peisaje indepartate, venerand frumusetea tinuturilor nipone.
   Fire vulcanica dar si contemplativa, temperament clasic, poeta este destinata atat valorilor autohtone cat si a celor universale. in poezia sa, Adina Enachescu surprinde momente sufletesti trecatoare, dar care fac parte din fiinta ei cea mai intima. Pentru ca, asa cum spune scriitorul Florin tene, ,, Adina Enachescu este scriitoarea care, in fiecare dimineata ia viata de la inceput, o retraieste toata, ca si cum nu ar fi inceput niciodata alta viata, o reconstituie in forul ei interior ca pe o compozitie muzicala neterminata si incearca din nou toate durerile lumii.”
   Discursul sau liric se inscrie in linia lui Octavian Goga, Radu Gyr sau Vasile Voiculescu si Ion Pillat, intr-o maniera traditionalista, in special atunci cand evoca limpede si cristalin meleagurile oltenesti.
   Activitatea scriitoriceasca a poetei Adina Enachescu a fost apreciata atat pe plan local cat si peste hotare: doua nominalizari in S.U.A,( 2001, 2003), diplome de onoare, diplome de excelenta, premii nationale, premii acordate de Societatea Culturala ,, Anton Pann “-Rm. Valcea, premii ale Societatii Scriitorilor Romani, premii ale Ligii Scriitorilor din Romania, premii acordate de Asociatia Nationala ,,Cultul Eroilor“, premii internationale de HAIKU.
   ii dorim doamnei Adina Enachescu sa fie sanatoasa( si sa aiba mai multa grija de dumneaei, pentru ca, 77 de ani este, totusi o varsta ) si sa se bucure, ca si pan-acum, de miracolul creatiei, cu care a fost inzestrata din plin.

“LA MULTI ANI!”- si cat mai multe carti…

ROSIORII DE VEDE, BALCIUL ANUAL, CRIZA, CULTURA SI MILENIUL TREI

Constantin T.  CIUBOTARU

Motto:

“Fac pe internet  o revista la Dallas si ma gandesc
cu drag la cei care mai sunt interesati de literatura.
Constat ca urbea Rosiorii de Vede se vede si se aude pana la Sydney via Dallas”. Asta da… vuvuzea culturala!
(Un prieten australian de origine romana, George Roca).

Afland ca traiesc la Rosiori, in Campia Burnasului, cineva pretins exeget, a intrebat in ce parte a Africii se mai afla si tarisoara asta, cumva, pe la Tropice? Nu, amice! Burnasul este o parte din Campia Romana! Iar Rosioriul este fericitul oras aflat la 100 de km de Bucuresti, Craiova si Pitesti, exact in centrul Baraganului, la 50 km de Dunare. Cam pe unde au fost Codrii Deliormanului.

Drumul comercial care leaga Sudul Europei, Turcia si Grecia de Nordul ei, trece prin Rosiori, de aceea aici are loc  targul anual, numit si Balci, al doilea ca marime in Sud. Ultima antologie (Rodul Campiei, 2009) alcatuita de subsemnatul consemna 7 prozatori, 9 eseisti si publicisti (4 membri U.S.R), 6 istorici, un folclorist, un scenarist, matematicieni, fizicieni cu carti sau culegeri de probleme, 6 artisti plastici, (pictori cu expozitii in tara si lume), un ceramist, un sculptor (2 membri U.A.P.).

Replica la Balciul sau Targul anual a fost Zilele Municipiului Rosiorii de Vede aflate la a zecea editie. (ce-i drept cu unele elemente de balci politic si social-uman ocazional!) Dar domina Cultura in acest oras atestat de 625 ani si sarbatorit anul acesta. Iar o dovada a prezentei editii a fost aniversarea unui deceniu de la infiintarea Asociatiei Culturale „Mileniul 3”. Cele doua activitati s-au impletit armonios incat se poate afirma ca am avut parte de un eveniment cultural deosebit. Emblematic sau nu, cu siguranta ca fara nici o intentie la situatia de criza in care suntem aceste „Zile” au debutat cu „O istorie a tradarii la romani”! (vol.II), de Gh. Vlad. Concomitent s-a deschis o expozitie de pictura si grafica a viitorilor artisti (Indrumator, Ion Mitroi) Oras de negustori, deci lansarea unei monografii de profil: cartea “Camera de Comert, Industrie  si Agricultura a judetului teleorman, Paul Schiopu.

In ultima vreme se vorbeste tot mai des si mai mult de Sindromul lui Ulysse. Si din orasul nostru au luat drumul strainatatii  multi oameni. Legata de aceste evenimente este poeta si artistul plastic Eugenia Dumitriu pe care subsemnatul am intalnit-o la Madrid, cu ocazia lansarii romanului Los securistas fueron extraterrestres (Ed. NIRAM ART, 2010) si care si-a manifestat dorinta de a deschide si o expozitie in orasul natal, dupa ce a expus in Spania, Franta, Italia, Portugalia si alte tari. Doamna director Constanta Ciubuc a fost de accord si asa se face ca pe 6 sept. 2010 la Centrul Cultural Rosiorii de Vede (Da avem si o sala de expozitie datorata fostului primar Daniel Fierascu) s-a vernisat expozitia Emisfera imortalitatii. Sculptorul Doru Dragusin a punctat cateva aspecte despre drama artistilor care s-au autoexilat. C.T.C s-a facut purtatorul de cuvant al pictorilor Teo Serbanescu si D.Ciocan-Sin, prezentandu-le opiniile despre arta pictorului E. Dumitriu. Am audiat si o impresionanta marturie de credinta lecturata de nora artistei (Monica Mitroi), caci, din motive care nu-si au loc in acest material autoarea n-a putut fi prezenta la un vis de 6 ani! Alta lansare de carte, pe teme de ecologie: Vecini cu abisul, de Petre Bozdoc si Gabriela Bozdoc Dragusin.

Aminteam ca anul acesta orasul isi aniverseaza cei 625 de ani de atestare: S-a prezentat Placheta omagiala 1385-2010, prilej pentru care s-au facut mai multe invitatii. Au raspuns acad. Dan Berindei, Cetatean de Onoare al orasului si prof. Dinu Zamfirescu sub genericul „Intalnirea cu istoria”, prezentator si autorul plachetei prof. Argentin Porumbeanu. In acest cadru festiv s-au inmanat si „Cerificatele de absolvire  elevilor de la Cursul de jurnalism” (Indrumatori: Liviu Comsia si Aurelia Barbut).

La Muzeul orasenesc Petre Voivozeanu acelasi eveniment a fost sustinut de un simpozion cu urmatoarele comunicari: „Rosiori, marturii istorice despre viata si activitatea locuitorilor, prof. Angela Sandulescu, Traditii si obiceiuri ale rosiorenilor, prof. Gh Vlad si Contributia locuitorilor din Rosiorii de Vede la dezvoltarea economico-sociala a Romaniei, Prof. Victor Osaceanu. Ne simtim obligati sa amintim si Pelerinajul cu icoana facatoare de minuni a Nasterii Maicii Domnului si alte spectacole desfasurate la Targul anual, de unde n-a lipsit de acum banalul foc de artificii…

Literatura si-a avut un loc important in acest florilegiu de actiuni. Martea sunt trei ceasuri rele, se spune. Marti 7 sept., a.c au fost patru ceasuri bune! Primul s-a desfasurat in Sala de marmura a Casei Orasenesti de Culura, care, cum rar se intampla la un astfel de eveniment a fost arhiplina. Imi iau permisiunea sa afirm ca Liviu Comsia este mentorul spiritual al scriitorilor din Rosiori si nu numai. Cunoscutul exeget, lector universitar, redactorul sef al revistei „Astra” si apoi al „Foii pentru minte, inima si literatura”, din Brasov a fost adus de soarta la Rosiorii de Vede, unde conduce publicatia „Drum”. Prezent in „Mendra” si „Caligraf”, din Teleorman, dar si in alte reviste ca: „Oglinda literara”, Focsani, „Cetatea literara”, Cluj, „Dealul Melcilor”, Brasov, „Dor de dor”, Calarasi, „Poesis”, Satu Mare, „Fereastra”, Mizil, „Sud”, Bolintin din Vale.

Autorul romanului Invinsii (Premiat de US Brasov pentru roman de debut), Cartea  Scriitori din Rosiori”, o sinteza-exegeza a ceea ce este viata literara a acestui oras, urmat de romanul Frica, un cutremurator document literar a ceea ce au fost cu adevarat comunistii si Revolta de la Brasov . A fost lansat volumul de proza scurta Deruta. Comentarii: Iulian Chivu, C.T. Ciubotaru, Iulian Bitoleanu si dintre invitati Gh. Andrei Neagu („Oglinda literara”, Focsani), Virgil Diaconu („Cafeneaua literara”, Pitesti).

Orele 17, dupa cum arata si programul:
Seara de poezie: Mileniul 3, 10 ani de activitate culturala.
Lansare de carte: Suflete casante, autor, C.T. Ciubotaru.
Recital de  muzica si poezie.
Locul: Biserica Sfantul Ioan Boptezatorul.
Asociatia Culturala „Mileniul 3”

Normal ar fi fost ca la acest moment aniversar sa ne bucuram de prezenta autoritatilor. N-am avut aceasta cinste, nici unul dintre cei care ar fi trebuit sa reprezinte orasul nu si-a facut timp sa ne salute. Si ni s-a spus de la inceput ca nu sunt bani pentru noi. Deci am fost sponsorizati cu ZERO lei, suma din care, de ici de colo am  servit si pe invitatii nostri, pe care imi face bucuria sa-i prezint:

Ionela Flood, s-a declarat „Sora geamana” cu milenarii in dragostea pentru frumosul realizat prin metafora. Vine din Londra ca sa vada ce fac milenarii si sa ne ureze: „Gandul bun si aripile ingerilor sa fie tot timpul deasupra noastra in drumul catre lumina din noi!” autoarea unei antologii Generatia Mileniuluii III”, doctoranda ASE, fondatoare si presedinte  al Asociatiei Info-Manager si al societatii Romanca, (Marea Britanie, 2005)  si vicepresedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea  Spirituala a Romanilor de Pretutindeni (2006) si altele.

Stiati ca exista o metafora numita „Tarmurile iubirii”? Ca pentru noi aceasta incepe in Londra, pe malurile Tamisei si ca a ajuns pe cele ale Vedei din Teleorman? Ca despre aceasta carte 58 de iubitori de poezie de la Basarabia noastra cu Mihai Cimpoi, la ce-a mai ramas din Bucovina de dincolo, Vasile Tarateanu la cei mai cei poeti romani, englezi, dar si din Spania au avut numai cuvinte de lauda? Ca din Sydney, George Roca ne-a urat succes? Ca am avut onoarea sa-i avem preezenti la aceste manifestari pe domnii Gh. A. Neagu, Focsani, Lautentiu Magureanu, poet, Focsani. Virgil Diaconu, Pitesti, Gigi Smarandache si Vali Ciurea, fotoreporter si ziarist, din Slatina.

Mihaela Dordea, critic dramatic si scriitor, Bucuresti. Sorin Arbanas, poet, membrul Mileniului 3, din Rosiori,  caruia anul trecut i-am lansat o carte tot aici, in curtea bisericii. Traducatorul Stelian Ciampuru, din Alexandria.

Nu exagerez deloc daca afirm ca sufleteste si-au manifestat dorinta de a fi alaturi si alti membri ai asociatiei noastre din alte localitati, incepand cu Madridul, Marin Trasca, Tudor Serbanescu si Grupul Niram (Romeo Niram, Ariadna Petri, Fabianni Belemuski, Antonio Calderon de Jesus, Constantin Popa, Maricica Manciuc,  Al. Toma si alti romani ajunsi in tara lui Don Quijote!

Canada: poetul George Filip. Si romanii: N. Darabant, Brasov, Alex. Cutieru, Silistea Gumesti, Nicoleta Milea, Alexandria, Ion Georgescu, Tufeni, Vasile Corneliu, Caracal, Florea Miu, Craiova, C.Carbarau, Bolintin, C. Blanaru, Iasi, V. Delceanu Salcia, Teleorman, precum si alti prieteni care ne-au publicat grupaje sau pagini din creatiile noastre. ( Emilian Marcu, Iasi, Mircea Dinutz, Focsani, Stefan Dinica, Alba Iulia,  Toma Marin, Calarasi, Lucian Manailescu, Mizil, Stan V. Cristea, Alexandria).

Ne-a surprins placut ca de la Biblioteca judeteana „Marin Preda” a participat metodista, d-na Nicoleta Alexa. Presa locala a fost prezenta prin: Aurelia Barbus, (Drum) Ion Badoi (Opinia Teleormaneana), Gabriel Argeseanu, (Gazeta de Teleorman), Teodora Ciofalca (Media Sud). Gata, ca mai sunt si altii care ne agreeaza, dar pare a lauda… Am multumit preotului paroh Emilian Trica, preotilor Adrian Trandafir, Emilian Carnaru si Gigel Baltoiul pentru minunata gazduire si „omenirea” care stiam ca ii asteapta pe musafiri.

Asociatia Culturala Mileniul 3 la 10 ani !

Oare  ce ar trebui sa spunem dupa un deceniu de stradanii, de griji, dar si de realizari? Dupa cum vedeti ne-a luat destul timp ca sa-i prezentam pe toti oaspetii, asa ca vom comprima cele multe dintre cele dorite sa vi le aducem la cunostinta. Mai intai trebuia sa se numeasca „Drum”, dupa publicatia omonima pe care majoritarea dintre viitorii nostri membri au reusit s-o editeze intr-o noua serie. N-a fost sa fie. Primul sediu a fost intr-o gunoiernita, unde inainte si azi se pastreaza tomberoanele. A fost „donatia” puterii din 2000, pentru Mileniul 3, Asociatie Culturala, pentru Partidul Pensionarilor si CAR cadre didactice, dupa cum se vede, cele trei categorii atat de pretuite de toate puterile politice: Oamenii de cultura, pensionarii si cadrele didactice!

Am voiajat de la Biblioteca oraseneasca la cea a Liceului Economic la Casa de Cultura, ca dupa patru ani sa ni se dea sediul de azi, dar nu si combustibil pentru incalzire. L-am adus de la casele noastre pana acum doi ani, cand „bolnavi de literatura si cultura” fiind, am fost tratati cu caldura in sala de asteptare a Cabinetului particular al medicilor Veronica si Viorel Dinu, carora le multumim si pe aceasta cale. Ne-am constituit in aceasta asociatie cu gand sa facem ce se poate pentru viata culturala a orasului si judetului si …

Ce am facut, voi incerca sa telegrafiez.

Prima realizare: Ne-am intalnit in fiecare joi, cei care au dorit, care au putut sa ne informam si sa planuim ce s-ar putea face. Am realizat doua antologii literare cu creatiile noastre: Nepotii lui Moromete. 13 scriitori din Teleorman, prefata Horia Garbea, Editor, Marin Codreanu. Poezie, proza, eseuri, exegeze. Ed. Muzeul Literaturii Romane, Buc., 2003. Rodul Campiei, alcatuita de C.T. Ciubotaru si Liviu Comsia. Cuprinde: poezie, proza, eseistica, publicistica, istorie, matematica, fizica, religie, film, arta plastica etnologie, practic tot ce a aparut in volume in 2006. (Ca si prima antologie a avut o perioada de…gestatie de trei ani). Am participat efectiv  la peste 85 de lansari de carte. Am initiat o coletie de carte „Mileniul 3-RO”, sub egida careia au aparut 23 de carti ale milenarilor, la 12 subsemnatul am scris pre sau postfete.

Am avut relatii de parteneriat cu Bibliotecile: „Marin Preda”, „Casa Corpului Didactic”, Alexandria, cu cele din Rosiori de la oras si liceee, cu scoli ca Maldaieni, Troianu, Dobrotesti, Voluntari, Stejarul Liceul Economic, unde am sprijinit activitatea culturala, aparitia revistelor scolare etc. Ne putem lauda ca am debutat 9 scriitori. Ca am pus umarul la majoritatea actiunilor culturale din oras si judet. Ca acum am facut „cadou” orasului un concert de gala Dan Iordachescu, un spectacol  de teatru modern sustinut de actorii Ioana Bratila si Andrei Bratu, regia Margit Olteanu. Cu un spectacol de muzica usoara avand ca solisti pe Maximilian si Seabastian Muntean.

Ni s-a spus ca „e cam laudata activitatea milenarilor”. Trebuia sa pastram un moment de reculegere pentru membri fondatori care nu mai sunt: Paul Amet si Florin Troscot. Au fost prezentati ceilalti membri fondatori: Mihai Athansaie Petrescu, G.Tutcalau, Gabi Argeseanu si cei mai activi membri din ultimii ani, cu mentiunea ca Doamna Florina Isache a fost sufletul activitatilor din ultimii ani, secondata de  Dr. Viorel Dinu, prof. Ion Scarlat, Pictorul D. Ciocan, Liviu Nanu, pr. Vasile Berlic, ceramistul Ciprian Anghel, si cei care vin din urma, Valentin Saptefrati, Cristina Stanescu, Ion Mihaila, Nicu Baldovin, Cristian Moraru.

Am publicat in mai toate revistele din tara, am fost prezenti la TVR si la mai toate televiziunile locale. Am fost prezenti la publicatiile romanesti din lume prin Domnita Neaga, Liviu Nanu, Mihai Petrescu, Gabi Argeseanu si C.T.Ciubotaru. Ne-am facut prezenta si pe sticla, la „Agonia ro”, la „RoLiteratura” si la Radio Cultural Romania, unde am citit poezii si proza.

Au citit poezii Florina Isache si G. Tutcalau. Ne-au incantat cu muzica folk doi elevi de la Anastasescu: Mihai Radut si Gabriel Stefan si un grup de eleve de la Liceul Economic ni l-a readus in suflet pe Eminescu prin romantele cunoscute, sub indrumarea prof. Geanina Voican.

Suflete casante, de C.T. Ciubotaru (Ed. Paralela 45, Pitesti, 2010), cu o prefata de Liviu Comsia. Ostilitatile au fost deschise de Liviu Comsia, care a subliniat ideea din prefata ca „Omul vesel, pontagiu, ironistul si imprevizibilul C.T.C. cu felul histrionic de a fi este un om trist, care-si ascunde aceasta stare sub… zambet, calambur, zeflemea, o masca pe care putini i-au descifrat-o. Rasul din lacrima al autorului ascunde un om literalmente tragic, el rade in timp ce lacrimeaza. Este o carte scrisa in varful degetelor, pentru a nu sparge acele suflete casante care-i sunt personajele romanului.

I. Bitoleanu: „Dupa ce a reusit sa ne convinga ca este un scriitor redutabil, care a fost tradus in spaniola, aceasta carte ni se pare cea mai realizata scriere a sa, caci aparentul profesor hatru se dovedeste un observator atent a unei umanitati deformata de societate, Subtil sugerate de doua planuri paralele, unul cel al naratorului, celalalt prezentat prin jurnal, situatiile prezentate cu acribie, unde nu apar fisuri pe care memoria este imposibil sa le retina, asta demonstreaza fara tagada ca aceasta carte este unul dintre romanele de sertar, asa cum marturiseste si autorul”.

Nu putem incheia aceasta lunga si importanta perioada fara a multumi Consiliului municipal si primarului Ion Nuta, care au realizat un act reparator fiind primul oras din Romania, dupa alte cinci metropole din lume, care i-au oferit baritonului Dan Iordachescu diploma de Cetatean de Onoare al orasului Rosiorii de Vede.

Ma gandesc ce „cadou” sa propun din partea milenarilor pentru anul viitor, pentru ca autoritatile sa nu mai „uite” ca milenari au stat in spatele multor activitati din anii trecuti, dar un amic, Florea Miu, se plangea ca nu stie ce sa faca pentru a refuza onorurile oficialilor.. I-am spus ca din acest punct de vedere sunt fericit: La noi doar defunctii si strainii se bucura de asta!

Constantin T. CIUBOTARU
Rosiorii de Vede
septembrie 2010