Rondul de noapte( POEM?, DA!)

Boris Marianby Boris Marian 

 Vorbeau, surâdeau, se sărutau, dar nu precum libidinoşii pe stradă, care se clatină ameţiţi . O dragoste puternică, de zei, este un fetiş, eu nu de ea am nevoie, ea este trecătoare , nu ea este steaua, în mine trăieşte ideea de dragoste, precum o trăiesc adolescenţii, schizofrenia mea, pentru că eu cred că am o leacă de aşa ceva, se exprimă prin acest dor necontenit de ceva absolut, iar realitatea este alunecoasă, schimbătoare, ca norii, ca apele, în mine este acelaşi copac al vieţii ca în paradis. Odidă, cărămidă, nu am nevoie de tine. Pe mine, vorba lui Eminescu, mie redă-mă. Am o mostră de şopârlă în birou, de batracian, gata să înghită orice insectă zburătoare şi umblătoare. NU sunt eu acea insectă. Omul negru va veni şi va face dreptate. O va pune pe batraciană să şteargă praful, pe ţânţar să scrie articole, pe oameni să umble printre nori. Ce spui, Omule Negru? El tace, el este NIMENI. Până aici totul este o aiureală. Ceasul bate, ceasul bate solemn, lemn, lemn, cosciug, rug, cascadă de vocale, răsunet de cristale,Iubita cu ochii negri, căprui, sprincene frumoase, râs de căprioară, în cântecul greierilor nici un semn că vom muri în curând, iarba verii este tot ce a rămas din visele războinicilor ucişi . Ce contăm noi? Continue reading “Rondul de noapte( POEM?, DA!)”

Advertisements

Seminar despre viață (2)

    ISUS, Viata noastra. “Căci în Dumnezeu avem viaţa, mişcarea şi fiinţa, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: „Suntem din neamul Lui…”

Apostolul Luca

  1. Plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru. (Apostolul Pavel)
  2. “Eu sunt Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă,  Cel Viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor.” (Isus – Apocalipsa, 1.18)
  3. A reflecta asupra vietii – asupra vietii în fata mortii – nu înseamna fără îndoială decât a ne aprofunda interogatia. (Andre Malraux)
  4. Nu exista compasiune profundă pentru cei a căror viată nu are sens. Vieti închise. Lumea se reflecta deformat în ele, ca într-o oglinda strâmba. (Andre Malraux)
  5. Speranța, pentru viața veșnică cu Dumnezeu, te motivează și pentru viața de acum. (George Danciu)
  6. O data ce ai aflat ce reprezintă cu adevarat viata ta, nu mai poti sterge si ignora aceasta cunoastere. Dacă vei încerca să faci altceva cu viata ta, vei avea mereu senzatia unui gol. (James Redfield)
  7. Dacă vom rămâne treji, conștienți de acest mare mister care este viața, vom vedea Continue reading “Seminar despre viață (2)”

Seminar despre iubire (3)

Iubirea este viața. Și, dacă-ți lipsește  iubirea, îți lipseste viața.                                                                   Leo Buscaglia

.

 

25 de  vorbe de duh despre IUBIRE

.

  1. Dacă n-ar fi iubirea, m-as teme de viată.  – Grigore Vieru
  2. Nu-i un imperativ mai categoric decât al iubirii.  – Simion Mehedinti
  3. Iubirea este elixirul vital, izvorul sănătătii, al puterii si al energiei pentru fiecare om.  – Prentice Mulford
  4. Puterea pe care  o au cei pe care îi iubim, asupra noastră, este intotdeauna mai mare decât aceea pe care o avem noi insine. –  F. de La Rochefoucauld
  5. Iubirea se aseamănă intrucâtva cu focul: doar că cei dinafară văd mai degrabă fumul, iar cei dinlăuntru, flacăra.  – Jacinto Benavente
  6. Iubirea, care este cu adevărat iubire si nu numai un trecător capriciu, nu se opreste pe ce e menit pieirii, ci se desteaptă, se aprinde, sălăsluieste numai în ceea ce este vesnic.  – Johann Gottlieb Fichte Continue reading “Seminar despre iubire (3)”

Ce bine sa fac…?

George Danciu

.

Atunci s-a apropiat de Isus un om si I-a zis:

„Învatatorule, ce bine sa fac, ca sa am viata vesnica?” El i-a raspuns: „De ce ma întrebi: „Ce bine?” Binele este Unul singur. Dar daca vrei sa intri în viata, pazeste poruncile.”

                                                                               Matei, 19.16-17

.

Ce bine sa fac, ca sa am viata vesnica?

.

În trecut se auzea o vorba pe care azi doar ecoul ei mai razbate cu greu: meseria e bratara de aur. O bratara de aur, nevazuta, poarta omul care are darul unei meserii. Cu ea poate face banii necesari  pentru el si familie.   

Nu orice poate învata sau lucra orice, fiecare om are o valoare intrinseca. Dumnezeu e cel care a dat daruri oamenilor, unuia un talant, altuia mai multi talanti, dar omul întelept îi va pune în negot sa aduca profit stapânului (Dumnezeu), celui care l-a binecuvântat cu îndemânare la lucru (fizic si/sau intelectual).

Cât de bine punem în practica vietii darul primit, ne va califica sau nu pentru scopul vietii, acela de-a intra în viata vesnica pregatita de Dumnezeu pentru cei care doresc aceasta!

***

Atunci s-a apropiat de Isus un om si I-a zis: „Învatatorule, ce bine sa fac, ca sa am viata vesnica?” El i-a raspuns: „De ce ma întrebi: „Ce bine?” Binele este Unul singur. Dar daca vrei sa intri în viata, pazeste poruncile.

Poruncile Domnului, în esenta lor, sunt:

  • Ascultarea
  • Credinta
  • Iubirea (dragostea)

Pentru a avea viata vesnica, omul trebuie sa aiba fata de Dumnezeu o atitudine de asculatare si credinta, si de dragoste fata de Dumnezeu si de apropele sau.

 

Ti s-a aratat, omule, ce este bine, si ce alta cere Domnul de la tine decât sa faci dreptate, sa iubesti mila si sa umbli smerit cu Dumnezeul tau?” (Mica, 6.8)

 

***

Seminar despre viata

Asta e conditia fiintei: viata, nu durata vietii. (Ion Luca Caragiale)

Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decât prin Mine. (…) Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu. (Evanghelia Ioan, 14.6; 17.3)

Averea cea mai de pret este viata, si viata noastra, va rog sa ma credeti, nu atârna decât de un fir de par. (Alexandre Dumas)

Viata este munca si numai munca îi da omului dreptul la viata. (Ioan Gura de Aur)

Viata nu-i decât o suflare. (Katherine Beauvoir)

Adevarat, adevarat va spun ca cine asculta cuvintele Mele si crede în Cel ce M-a trimis are viata vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata. (Isus – Ioan, 5.24)

Caci, dupa cum Tatal are viata în Sine, tot asa a dat si Fiului sa aiba viata în Sine. (Isus – Ioan, 5.26)

Dupa cum o zi bine întrebuintata ne da un somn linistit, tot astfel o viata bine folosita ne da un sfârsit fericit. (Leonardo da Vinci)

Viata-i o gluma foarte serioasa. (Victor Hugo)

Ce-i viata, daca nu umbra unui vis care fuge? (Umberto Eco)

Cercetati Scripturile pentru ca socotiti ca în ele aveti viata vesnica; dar tocmai ele marturisesc despre Mine. (Isus, Ioan.5.39)

Duhul este acela care da viata, carnea nu foloseste la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh si viata. (Isus – Ioan, 6.63)

Isus le-a vorbit din nou si a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vietii.” (Isus – Ioan, 8.12)

Pentru ca oricine va vrea sa-si scape viata o va pierde; dar oricine îsi va pierde viata pentru Mine o va câstiga. (Isus – Matei, 16.25)

Cine îsi iubeste viata o va pierde; si cine îsi uraste viata în lumea aceasta o va pastra pentru viata vesnica. (Isus – Ioan, 12.25)

Isus a mai facut înaintea ucenicilor Sai multe alte semne care nu sunt scrise în cartea aceasta. Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi sa credeti ca Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; si, crezând, sa aveti viata în Numele Lui. (Isus – Ioan, 20.30-31)

Totul se sfârseste pentru ca totul sa reînceapa, totul moare pentru ca totul sa traiasca. (Jean Henri Fabre)

Adevarata savoare a vietii se gaseste înlauntrul vostru. (Osho)

Spre a se bucura de viata, omul are de o mie de ori mai multa nevoie de o inima plina si de un cuget bun, decât de un portofel tixit si de o trasura de lux. (Friedrich Wilhelm Foerster)

O singura viata avem si ea ne este data odata pentru totdeauna. (Ion Gavanescu)

O imensa dragoste de viata ti o puternica încredere în trumful ei spulbera orice neliniste în fata mortii. (Ion Dodu Balan)

Viata ia prea mult timp oamenilor. (Stanislaw Jerzy Lec)

Viata nu e oare de o suta de ori prea scurta, pentru a ne îngadui luxul de a ne plictisi? (Friedrich Nietzsche)

A reflecta asupra vietii – asupra vietii în fata mortii – nu înseamna fara îndoiala decât a ne aprofunda interogatia. (Andre Malraux)

Nu exista compasiune profunda pentru cei a caror viata nu are sens. Vieti închise. Lumea se reflecta deformat în ele, ca într-o oglinda strâmba. (Andre Malraux)

Nu accepta viata asa cum ti-o propun oamenii. (…). Din ziua în care vei începe sa întelegi ca nu Dumnezeu, ci oamenii sunt raspunzatori de aproape toate nenorocirile vietii, nu te vei mai resemna. (Andre Gide)

O data ce ai aflat ce reprezinta cu adevarat viata ta, nu mai poti sterge si ignora aceasta cunoastere. Daca vei încerca sa faci altceva cu viata ta, vei avea mereu senzatia unui gol. (James Redfield)

Viata este o lupta, dar nu un razboi. (John Burroughs)

A trai înseamna sa simti si sa gândesti, sa suferi si sa te bucuri. Orice altfel de viata înseamna moarte. (Vissarion Grigoryevich Belinski)

Viata e scurta dar, nevrednic folosita, scurtimea ei ar fi înca prea lunga, chiar daca asezându-ne calare pe acul de ceasornic am opri viata în loc dupa ora. (William Shakespeare)

Viata nu e numai o contemplare întelegatoare, plina de mila, fata de tine sau fata de altii, ci si o lupta necurmata împotriva tuturor piedicilor care se opun realizarii binelui, frumosului, dreptatii, fie în viata ta, fie în aceea a semenilor tai. (Ion Agârbiceanu)

Viata-i o taina. (Ion Agârbiceanu)

Viata îti are farmecul ei, depinde numai cu ce ochii o privesti. (Al. Dumas fiul)

Viata este o piatra de încercare a cuvintelor. (Alessandro Francesco Tommaso Manzoni)

Viata este o tragedie plina de bucurie. (Bernard Malamud)

Viata este un drum mare cu multe semne. (Bob Marley)

Viata este un voiaj spre acasa. (Herman Melville)

Viata ne obisnuieste cu moartea prin somn. Viata ne avertizeaza ca exista o alta viata prin vis. (Eliphas Levi)

Privesc viata precum un pasager important de pe Titanic: s-ar putea sa nu ajung la destinatie, dar macar merg la clasa întâi. (Arthur Buchwald)

Viata e un risc. (Diane von Furstenberg)

În viata, daca nu te multumesti cu putin, de regula primesti mai mult. (Somerset Mugham)

Viata este o aventura în iertare. (Norman Cousins)

Viata este ceea ce as fi fost, de nu m-ar fi robit ispita nimicului. (Emil Cioran)


Seminar despre viață…!

George Danciu

Atunci s-a apropiat de Isus un om şi I-a zis:

„Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?” El i-a răspuns: „De ce mă întrebi: „Ce bine?” Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile.”                                                                                                                                                                                       Matei, 19.16-17

Ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?

 În trecut se auzea o vorbă cu  care azi te întâlnești mai rar: meseria e brățară de aur. O brățară de aur e mâna omului care e iscusit în munca pe care o face, aducând propășire în viața personală  și a familiei. Asta chiar dacă  pe vremuri tinerii  învățau o meserie la o școala profesională sau de meserii, ori  ca ucenic lângă alți meseriași experimentați de la care  furau meseria. Continue reading “Seminar despre viață…!”

Poeseu/ Jurnale nocturne

 

Ce este „starea poieion”?

 

Se dedica Tatianei Scurtu Munteanu

 

Curios ca despre Poet au scris mai frumos, mai magulitor si uneori chiar exaltat mistic, nu poetii, ci filosofii, sau eseistii, ori prozatorii. În tinerete am citit acel jurnal al lui Cesare Pavese, „ Meseria de a trai”, un jurnal acut autobiografic, al suferintelor lui dar si ale erosului reprimat de handicapul impotentei. Marturisirile sale par ale unui poet ce se rateaza în patosul jurnalistic, al prozei confesive, necrutatoare siesi, scrieri cu valoare de document psihologic implicit, de studiu psihanalitic, pare-se marcat nu atât de Gustav

Jung,cât de Freud. Anticipând astfel de definitii, reîntelegi de fapt ca Poezia este un.. fenomen al Naturii, un fenomen mereu misterios al naturiiumane, în rezonanta cu cosmosul, cu energiile invizibile, ubicue, receptate si perpetuate cumva religiosus, veneratoare ( de la Venera,Venus,Virgo, Fecioara,Eros and Erato. Da, si famenul!) si cultivate în civilizatii,…cu impulsiunea originara, oraculara, a divinatiilor si magicienilor din ilo tempore, a mantrelor antice… Iata câteva definiri ale Poetului (Poeziei) :

 

Socrate ( 469- 399) :

Poetul este parinte si calauzitor al nostru întru întelepciune ( inteligenta, cunoastere, n.) …ceva usor, înaripat si sacru”…

Déjà vu…Deja cazut cu totul în desuetitudine, ca si sfintii detirnati în…aprocrifism.

Unul dintr-altul, sacerdoti ai barbarilor, fizicieni si astronomi ai prezentului..Psihologi ai “ omului devenitor” , imitându-si zeul ( pluralitatea! ).

 

În volumul antologic de imediat dupa moartea romancierului român Marin Preda, din imediatul orizont contemporan noua, retin cu admiratie cele scrise de el despre Poezie- Poet, admirabil, tulburator si… mitic… (L-am cunoscut personal cu prilejul rar al editarii mele la „ Cartea Româneasca”, ( Aur heraldic si ?ara poemului meu) si stiu multe despre ceea ce arde în spatele operei lui, ceea ce de fapt determina astfel de enunturi axiomatice, în cel de mai jos, cu patosul ( patimirea) unei Fiinte istorice ( Vulcanescu) -a unei natiuni în care cunoasterea este, stigmatic- mioritic, una …oraculara- mioriticia si manoleica; (Preda credea fanatic în zodii): „ O tara care nu stie sa-si apere poetii, va fi învinsa sau va supravietui lamentabil la coada altor natiuni, fiindca poezia e sângele unui popor care curge subteran prin veacuri si-l face nepieritor…” ( Iata o admirabila samânta a crestinismului, a Sinelui ca Hristos). ( Evident, Preda nuanteaza acest „ sânge” ( seva, asadar vegetalul – caci suntem în interregn) -de substrat al ceea ce as numi „ memorie freatica”, rezerva izvorâtoare izbucuri si cascade ale existentei într-o anume paideuma( v. Leo Frobenius)- …Sunt sigur de faptul ca Preda se referea indirect – contestatar, prin enuntul repros, la cenzura activistica, politieneasca, sintezista- a politicului asupra omului- care- scrie, omului care scrie ca supreme orgoliu, dar si ca imperative al fiintei de a comunica- empatic-a omului poetic, omului ce exprima de fapt Sufletul în Stare de Libertate ( desi pare-se libertatea e oarba, ca si justitia, nu? !- , sub verbul zborului, al “profetismului”, ( cunosti ce a fost, deduci ce va fi, cyclic…) -al sacralitatii …) . Viata si moartea lui au fost „semnificative” si, vai, profetice, pentru ceea ce urma sa vina, dupa 1989… Preda a fost victima nu doar a cenzurii, cât a Starii poetice din Fiinta sa… paranoia de grup, de boema, cea ritualica, cea a “ ucenicilor” ce se gelozeau între ei spre a-l adula pe “ maestru”, pe guru…Cam tot asa, însa si mai dramatic, a fost si Nichita, ca sa nu mai vorbim de Paunescu…Am întrebat undeva: opera îsi devora creatorul” ?

In extenso, pe filiera balcanica, a “ crailor de curte veche” ( carte veche !) -ca dealtfel, majoritatea scriitorilor români…Rivalitatile de tip Karp- Eminescu, Blaga- Beniuc, Preda- Barbu…si monstri sacri, resurecti în tromba, imitatori ai modelelor ( Calinescu, Lovinescu) ..Ce exotism sinistru, funerar, ce mari bolnavi de sine, contaminând totul !

Teroarea de a îsi stii valoarea vs. Nerecunoasterea ei de catre Contemporani…

 

Despre conceptul de terror mentis…

 

 

Motto: daca exista nebuni, exista si nerai?

 

Teroarea( ca stare subterana, a subconstientului colectiv, recte a ID-ului în criza identitatii- ca oglinda neagra, stihiala,- labirinthic…) nu vine, ci revine din trecutul deja mort, este umbra inefabila a memoriei colective, este stihialul memoriei. Este istoria neconsolatilor de pierderi, înfrântilor, aratatilor si a persoanelor non-grata, a ventrilocilor, a frustratilor, a dementilor grafomaniaci, etc.- o teroare ce “ctitoreste” din

ruinele socio- schismei, mausolee cazemate, este teroarea care conspira, disimulata,

deghizându-se în cameleonismul societatilor….Spaimose a trompetelor cu surdina sau stridente – ale noilor apocalipse… Lumea e îndoctrinata, dogmatizata, manipulata dupa cum o stiu expertii tehno- cratiilor si ai Banului, dinamitarzii ideologiilor, smintitii paranoiei, genialoizii si mascaricii Puterilor ( ierarhiilor).

Enuntul dilematic al lui Andre Malraux, „ secolul XXI va fi religios, sau nu va fi

deloc”… este în coada de peste: religios nu pare a fi, asadar va fi …terorist ?

În acest mileniu îndepartat siesi, constrictiv ca perceptii ( v. rezonanta Schuman) – în deriva spre… Rosu, exaltarea mistica, delir al suprafetei Textului, nu are taria

originara, luminica, telepathosul primordialelor manthre sau divinatiilor incantatorii,sus-evocate- taumaturgice, nici nu mai contin macar psalmismul, MISIONARISMUL de tip sectarist, sau cel extremist, sau sutrismul de mai târziu, acum explozic pornografic…

Functia magica a Verbului, a legii cântate, Dainei protodacice ( „ bunica” Doinelor )…, a decazut în subordinea labrinthica a ratiunii reci, substelare, a sublunarului… Psihedelismul si curenteloe de tip undergraund, mitul- codul pesterii lui Platon ( v. Heidegger) – sunt doar accesorii cu functie de toxine care dezinhiba, însa apartin onirismului si bâlbei care, etimologic, aici, vine de la Babilon?„ enunturi- oraculare” a emanatiilor de sulf din Delfi…O, si mai ales preotesele ce se prostitueaza cersind Incubul în hlamida de mersie, cu coarne si falus satiabil! Sacerdotii barbarilor de altadata, savantii, cercetatorii de acum, sunt doar intuitivi terorizati de aceeasi dilema, a transcenderii, a neo- alchimismului si de fapt robot-ismului care-l prefigureaza pe Neo- Mensch-ul cyborgic, recuperatorul, omul electronic, modificabil .. îngrosându-si vocea ca un ventriloc clonat, prin hubloul gropii micului ecran… Si deodata, absurdul : vedem prin ochiul- spion al lui Dumnezeu, Hubble, cel putin 4oo de miliared de galaxii…

Cenusie, scumpe prieten, e teoria întreaga iar verde –al vietii arbore auriu” ( Goethe, Faust) „Horridas nostras mentis purga tenebras” Purifica întunecimile datatoare de fiori ale mintii noastre „…si amarnic/ ne smulge inima o Putere/caci tot ceea

ce este ceresc/ cere jertfe”- Hoelderlin ( perioada “ nebuniei romantice).

 

Eugen Evu