de Irina Lucia Mihalca

.

Urci. Urci mereu, urci pe firul unui vis,

Tot mai sus. Tot înainte. Sus, cât mai sus.

Crezi că, acolo, pe creste, în vârf, Iubirea te-aşteaptă

cu buchete de maci roşii şi albi.

.

Inutile noduri fac oamenii în viaţa lor,

te leagă cu noduri. Multe noduri, de nedesfăcut…

Urci. Mereu urci. Înainte. Mereu mai sus.

Îţi cauţi poteci. Îţi deschizi drumul. În iubire

nu sunt făcute cărări. Singur îţi despici cărările. Continue reading “A fost un vis sau doar frânturi strafulgerate?” →