Julio Iglesias: “Sunt incantat si bucuros pentru ca romanii considera ca merit Trofeul Celebritatii”

On By nelursIn ArtLeave a comment

Celebrul artist Julio Iglesias a tinut sa isi arate recunostinta fata de romani printr-o emotionanta scrisoare oficiala adresata Romaniei, organizatorilor si juriului „Galei Internationale a Celebritatilor – Spania 2010”.

„Ma simt onorat si profund recunoscator pentru „Trofeul Celebritatii”, pe care il voi primi din partea Romaniei. Legatura mea de prietenie si dragoste cu romanii a inceput in anul 1969, cand datorita iubitului meu prieten Valeriu Lazarov, am participat la Festivalul „Cerbul de Aur”, la Brasov, de unde pastrez frumoase amintiri. Am avut norocul sa colaborez multi ani cu Valeriu, in Spania si am invatat atatea lucruri de la el…Astazi, ne lipseste tuturor, nu numai pentru ca a fost un geniu al televiziunii, ci si pentru ca, inainte de toate, a fost un mare om, nespus de generos, si un foarte bun prieten. De fiecare data cand m-am intors in Romania – in 1999, 2007 si 2008 – am simtit afectiunea sincera a oamenilor, am descoperit o tara minunata in turneele pe care le-am facut si mai presus de orice, m-am simtit acasa. Pentru toate acestea, vreau sa profit de aceasta ocazie ca sa le multumesc din inima romanilor”, se arata in scrisoarea adresata de Julio Iglesias catre Octavian Bellu, Cristian Topescu si Mihaela Serban.

Fernando Savater dedica premiul lui Emil Cioran

O alta personalitate spaniola a tinut sa adreseze cuvinte de multumire Romaniei pentru trofeul acordat. Cel mai cunoscut filosof contemporan spaniol, Fernando Savater, ii dedica lui Emil Cioran „Trofeul Celebritatii”.

„Tin sa aduc sincere multumiri pentru aceasta onoare care mi se face. De fapt, intalnirea mea cu Cioran si difuzarea gandirii lui Cioran m-a imbogatit pe mine mai mult decat pe ceilalti. Adevaratul premiu si stimulul decisiv pentru dezvoltarea mea intelectuala a fost intalnirea cu opera marelui filosof roman si apoi cu Cioran personal, cu care am fost prieten peste 20 de ani. El niciodata nu a vrut sa fie maestru, dar a fost pentru mine si cred ca prin intermediul traducerilor pe care le-am facut operelor sale, a fost un maestru pentru milioane de persoane care vorbesc limba spaniola. Din acest motiv, acest trofeu este deosebit de generos, fiindca  ma recompenseaza pe mine, care am fost recompensat de marele scriitor si ganditor roman. Acum, ca suntem aproape de comemorarea centenarului sau, ma simt deosebit de emotionat sa imi amintesc de el. Desi nu ii este necesar, este el cel care merita acest trofeu. I-l dedic din inima si va transmit dumneavoastra sincerele mele multumiri”, se arata in scrisoarea trimisa de Fernando Savater lui Cristian Topescu.

“O distinctie speciala” declara Alteta Sa Don Leandro Alfonso de Bórbon Ruiz

Invitatul de onoare al „Galei Internationale a Celebritatilor – Spania, 2010” este Alteta Sa Don Leandro Alfonso de Bórbon Ruiz, unchiul Regelui Juan Carlos al II-lea al Spaniei. “Multumesc Romaniei pentru trofeul pe care mi-l va acorda. Trebuie sa recunosc ca aceasta distinctie este speciala pentru mine, datorita relatiei exceptionale pe care o am cu grupul de artisti romani de la Madrid. Acest trofeu, care imi este acordat la scurt timp dupa ce artistul Romeo Niram a oferit un tablou nepotului meu, Printul Felipe de Asturias, intareste relatiile dintre Romania si Spania si face ca artistii romani sa fie cat mai apreciati in Spania”, a declarat Alteta Sa Don Leandro de Bórbon Ruiz.

„Gala Internationala a Celebritatilor – Spania 2010” se va desfasura la Universitatea Complutense din Madrid, pe data de 3 decembrie. Evenimentul este organizat de TVR International si Universitatea Complutense din Madrid, cu sprijinul Departamentului Romanilor de Pretutindeni – Guvernul Romaniei. Printre cei care vor primi Trofeul Celebritatii se numara cel mai bun portar din lume, Iker Casillas, Gheorghe Hagi, Gheorghe Craioveanu, Nicu Covaci, Costel Busuioc, artistul plastic Romeo Niram, scriitorul Fabianni Belemuski, artistul plastic Bogdan Ater, ambasadorul Romaniei la Madrid, Maria Ligor si consulul Romaniei la Madrid, Petre Constantin. Un premiu special, post-mortem, va fi acordat lui Valeriu Lazarov.

Comunicat de presa transmis de Defeses Fine Arts PR Agency
http://defesesfinearts.com/

Zbor

On By nelursIn poetryLeave a comment

In gand am melodia
Necompusa inca
Si ma supun vantului
Si valului, fara bucuria
De a asculta clopotul
Din mine ce vesteste
Vocea peticita si franta.
Iubirea a ramas
In urma vorbelor,
Doar bunul Dumnezeu
Infloreste cuvantul !
Poezia e nedefinita,
Precum valul ce se
Sparge de mal, ca si
Vorbele nerostite inca.

Flight
In thought with a song
Unwritten yet
and I obey the wind
and the wave, without any joy
I listen the bell
from me that screams
A patched and tired voice
Love remained
behind the words,
only the good God
Flourishes the word!
the poem undefined,
as well as the wave break
into the shore, as the
unspoken words.

Adalbert GYURIS

La Muzeul de Etnografie s-a deschis Targul mesterilor populari: “Idei de Craciun” – Aflat la prima editie

On By nelursIn ArtLeave a comment

De sarbatoarea “Sfantului Andrei”, incepand cu ora 12, la Muzeul de Etnografie si Arta Populara Maramures,  s-a deschis Targul mesterilor populari  „Idei de Craciun”, aflat la prima editie in judetul nostru. Distinsii muzeografi etnografi, au organizat cu multa pasiune si daruire acest eveniment, cu scopul promovarii artei populare maramuresene, dar si de a spori interesul publicului privind obieciurile traditionale de impodobire a caselor si gradinilor cu ocazia sarbatorilor de iarna. Au fost prezenti zeci de baimareni, profesori, elevi, studenti, muzeografi, oameni de cultura, mesteri populari, sefi de institutii, iubitori ai artei populare. Gheorghe Robescu, directorul institutiei gazda si Janeta Ciocan, muzeograf principal, au prezentat pe larg in ce consta expozitiile cu vanzare a obiectelor executate cu talent si cu maiestrie de prestigiosi mesteri populari ai Maramuresului apreciati pe plan international. „ Targul cuprinde lucrari de arta populara incepand de la ceramica, broderie in ciur, camasi populare, podoabe pentru femei, obiecte din lemn,  podoabe pentru brad, case si gradini. Astfel ca, fiecare dintre cei ce vor vizita aceste expozitii sa poata gasi cadouri si suveniruri pentru cei dragi  pe care sa le ofere de Craciun”, a subliniat Janeta Ciocan. 30 de mesteri populari renumiti si-au expus lucrarile la acest targ Dorind sa surprinda in mod placut baimarenii si sa-i introduca in minunata atmosfera a sarbatorilor de iarna, 30 de mesteri populari maramureseni renumiti in Europa si-au expus lucrarile pentru vanzare la preturi accesibile si de criza. Exponatele se pot cumpara cu preturi de la cinci lei in sus.  Targul va fi deschis zilnic, intre orele 9 si 16,  chiar si azi, de Ziua nationala a Romaniei, pina in 23 decembrie. Cei ce vor calca pragul Muzeului de Etnografie isi vor putea achizitiona obiecte unice si de mare valoare artistica lucrate cu genialitate. De remarcat ar fi si coronitele ornamentale executate chiar de muzeografii baimareni menite sa  confere un plus de mister si entuziasm  acum in pragul acestor sarbatori ce  aduc in fiecare an  multa bucurie si armonie intre oameni. Manifestarea s-a incheiat cu un concert de colinde sustinut de corul de elevi  al Seminarului Teologic Ortodox „Sfantul Iosif Marturisitorul” din Baia Mare condus de profesoara Rozalia Paul. Asadar, nu ratati  oportunitatea de a va inspira de la mesterii populari pentru a va face sarbatorile mai frumoase, apeland la creativitatea mereu in voga a sufletului romanesc.

Marina Glodici

Schita de portret: Poeta din Basarabia

On By nelursIn poetryLeave a comment

In toamna anului 2000, Tatiana Scurtu trecea podul de peste Prut, alaturi de grupul venit la studii in Romania, in clasa de la Colegiul National “Mihai Viteazul”din Sfantu-Gheorghe.
Tanara de atunci aducea cu sine mireasma florilor crescute intre cele doua maluri, prinse simbolic intr-o cununa ce-i aureola chipul fraged, plin de lumina unei inimi iubitoare.
Desi rezervata, era usor de remarcat. Atrageau atentia ochii adanci si visatori, fruntea inalta, incadrata de parul bogat, privirea atenta si patrunzatoare, vocea calda, cu inflexiuni ferme, miscarile gratioase ale trupului adolescentin.
In scurt timp, s-a facut cunoscuta, devenind un nume familiar pentru publicatiile din zona si din tara. Tania Scurtu era nu doar o eleva exceptionala, asemenea multor colegi din promotia ei, ci si o poeta foarte sensibila, care purta cu ea lacrima si visul Basarabiei, intr-un mesaj de iubire adus ofranda fratilor ei de limba romana.
Poeziile Taniei Scurtu, publicate in revista ”Ecou”, a scolii, ori in presa locala si nationala, s-au impus usor publicului iubitor de literatura. Vocatia lirica pe deplin formata, patosul autoarei, mereu atenta la lumea care reverbera in sufletul ei, luciditatea observatiei poetice, limbajul cu accente de balada, erau doar cateva aspecte care individualizau creatiile sale in contextul poeziei scrise de tanara generatie.
Volumul de poezii pe care Tania Scurtu il publica acum la Editura Eurocarpatica din Sfantu Gheorghe reuneste creatiile scrise in ultima vreme, reconstituind un traiect existential marcat de momentele care i-au definit individualitatea artistica. Parcurgandu-l, regasim aici dimensiunile care fundamenteaza constante ale eului sau liric, conferindu-i atributul unicitatii.
Poemele Taniei Scurtu, scrise in graiul limpede al marilor rapsozi, oscileaza statornic intre doi poli ai trairii care figureaza o arta poetica guvernata de sentimente profunde. Cel dintai este iubirea, apanaj al varstei de tinerete, dar si reflex al unui mod perpetuu de a media relatia sa cu lumea, iar celalalt este sentimentul patriotic, expresie a unui mod de a trai, in deplina simbioza cu patria-mama.
Arta poetica a autoarei se construieste pe aceste doua coordonate ale trairii care dimensioneaza perceptia lirica.
Sentimentul inefabil al iubirii autoarea ni-l descrie in poeme precum ”Regasire”, ”Cununia florilor de tei”, ”Trecere”, ”Paralelismul singuratatii”, ”Scrumul sufletului tau”, ”Peisaj muzical”etc. Ele fixeaza toposul unor trairi bogate, in versuri cu reverberatii cristaline:
“Pian si candela de ceara
Acorduri vii de primavera
Si note umede din noi
Vibreaza peste amandoi” (Poemul 32).
Sufletul indragostit rezoneaza cu natura invesmantata de sarbatoare, in acordurile fastuoase ale nuntii florilor de tei:
“La cununia florilor de tei
Am invatat sa prind mireasma lor
Sa ma imbib cu-al pasiunii dor
Sa zbor in larg, avand desavarsirea ei” (Poemul 7).
Sentimentul trecerii inexorabile a timpului care niveleaza trairile este, pentru poeta, un prilej de a decanta noi sensuri ale vietii, care fac posibila apropierea de spatiul misterelor, al sacralitatii:
“S-au uscat trandafirii inocentei
S-au topit petalele iluziei
S-au dezradacinat amintirile (…)
(…) A ramas misterul lor” (Poemul 11)
Muzicalitatea versului cu inflexiuni elegiace capata, uneori, tonalitatea cantecului popular ori a romantei, prin care poeta mladiaza ganduri, trairi, sentimente:
“Acest vers leganand
Intre cer si pamant
E cuprins de dor si de speranta
Intr-un veac ce-a trecut
Si un gand ce-a durut:
N-a ramas decat o romanta” (Poemul 31)
Iubirea este punctul de plecare al meditatiei poetice care duce, inevitabil, la introspectie si autoananliza, febrila cautare de sine:
“Verde-i in tine si glasu-ti carunt
M-a adunat dintre sunt si nu sunt
Streasina ta m-a dosit in cuvant
Unde ma-ntreb daca sunt sau nu sunt” (Poemul 36)
Meditatia poetica grava, cu accente imprimate de seriozitatea temei abordate, o intalnim in poeziile de inspiratie patriotica: De tara, Doina, Tepese, Maria Ta, Ruga mamei-tara.
Limbajul poetic simplu, rostit in graiul molcom si dulce al spatiului moldovenesc, topeste in retortele sale toate comorile pastrate in pamantul framantat al Basarabiei. Rostirea solemna din letopisetele cronicarilor se impleteste cu verbul infiorat al Doinei eminesciene, reverberand in invectiva si imprecatie, ori transmitand patosul poeziei lui Alexe Mateevici si Grigore Vieru:
“Nistrule, de ce esti frate
Cu Prutul care desparte
Doi copii de-acelasi neam,
Doua frunze de pe-un ram?
(…)
Rauri, voi, ce despartiti
Si-napoi nu mai uniti,
Faca-vi-se apa vad,
Ca amarul sa mi-l scald”
(Poemul 18)
Tatiana Scurtu este, neindoielnic, tributara istoriei care a separat dureros cele doua maluri ale Prutului; lacrima ei devine strigat de lupta si arma care cheama la unitate, reclamand un drept consfintit de voievozii ce vegheaza din umbra manastirilor ctitorite de ei pe vremea cand aparau valorile crestinatatii, avand drept prieten “raul si ramul”din spatiul romanesc.
Invectiva adresata de poeta nu este simpla retorica, ci o emotionanta ruga, menita a izbavi tara de o istorie nedreapta:
“Ma rog de tine, Doamne, Tepes, Mariei Tale
Ii e ingaduit miseii de-a starpi
Si toata romanimea-ntr-un glas ti-o multumi
Covor de mare slava ti-o cade la picioare!”
(Poemul 19)
Precum odinioara Eminescu, tanara poeta evoca figura legendarului Vlad Tepes, singurul capabil sa redea tarii demnitatea pe care-au intinat-o nedemnii urmasi, resposabili cu destinul unui neam:
“Nu pot vedea destinul nepotilor ce trece
In lumea abisala si fara viitor
In care toti tiranii pentru avere mor
De-aceea-n teapa ta belsugul lor sa sece!”
(ibidem)
Privirea sensibila a poetei surprinde cu acuitate prezentul decadent, infatisand imagini de apocalipsa. Viziunii cutremuratoare din poemul “Se surpa temeliile”, ii contrapune atitudinea critica, condamnare a prezentului inacceptabil. Refuzand compromisul cu o epoca a dominatiei absurdului, Tatiana Scurtu identifica o logica a istoriei desfasurate dupa sistemul ciclicitatii. Adevarul lui ”nihil novi sub sole” il denunta cu patos in poemul ”Realitati”. Concluzia poemului are valentele unei sentinte implacabile: ”Sensuri absurde isi pun mastile vechi.”
Portretul artistei, din tineretea care irumpe bogat, este figurat in poemele care fixeaza coordonatele majore ale volumului, sublimand fiorul erotic si vibratia sentimentului patriotic. Toposul acestor trairi il alcatuiesc termeni care emotioneaza si rascolesc. Sunt cuvinte cu valoare de simbol, care strabat, ca un laitmotiv, paginile volumului: ”candela”, ”rugaciune”, ”Dumnezeu”, ”tara-mama”, ”masa”, ”paine”, ”vin”.
Elementul de coeziune este iubirea, care da poetei forta de a-si traduce gandurile, devenite poeme vibrante:
“Sa picure doar
Dragostea intr-un pahar
Si ce vin as face din ea!
L-as bea de sarbatori
Pe seara si in zori,
Si musafirilor l-as da.
Rabdarea s-o coc,
Cu lemne pe foc
Si paine din ea as dospi.
Cu miros romanesc
Sa ma impartasesc
Din ea, mi-as dori, zi de zi”
(Poemul 23, ”De sarbatori”)

Prof. Maria Stoica

ARTUR SILVESTRI… DIN NOU PRINTRE NOI!

On By nelursIn literatureLeave a comment

La doi ani de la inaltare in Nirvana

Nu intotdeauna cel care se inalta in „Patria vesniciei” lasa urme adanci si roditoare, precum brazda  rasturnata de plug in ogorul roditor, insa in cazul scriitorului, istoricului, filozofului si enciclopedistului Artur Silvestri urmele rodniciei sale din timpul vietii se vad si azi pe ogorul memoriei si al cuvantului „cules de pe pajistile infinit colorate si cu parfumuri inefabile, pe care le parcurge fara oprire, ne cuprinde si ne supune, strecurand in noi intelesuri superioare, menite sa ne extraga din contigent”. (Acad.Prof. Dr. Zoe Dumitrescu Busulenga).

Acest dor vesnic de Artur Silvestri izvoraste din intelepciunea  lasata in cartile de proza scrise, de istoria culturii si eseistica, de analiza imobiliara, economica si sociala, de documentele initiate si ingrijite de el, de generozitatea sufletului sau pusa la temelia publicatiilor infiintate si mai ales de caldura interumana pe care o degaja cand interactionai cu el.

Reverberatiile primite si acum de la Artur Silvestri, vin, nu numai dinspre paginile cartilor sale, dar si prin memoria celor care l-au cunoscut, prin amintirile vi turnate in samburii cuvintelor insamantate, intr-un rodul vesniciei, in ogorul fertil al paginilor recentei carti aparute „ARTUR SILVESTRI – Asa cum l-am cunoscut”, volumul I, Editura Carpathia Press, Bucuresti, 2010. Colectie initiata si ingrijita de Mariana Braescu Silvestri.

Cartea, ce se deschide cu „Fatetele unui portret” de Mariana Braescu Silvestri si o prefata „O carte onesta” de Teodora Mindru – sociolog, ce s-a ingrijit de alcatuirea acestui volum -, cuprinde 25 de marturii semnate de personalitati marcante ai culturii noastre care l-au cunoscut, in diferite etape ale vietii, pe autorul lucrarii „Perpetuum mobile – Piese improvizate pentru violoncel si oboi”.

Citind cu emotie marturiile lui Ion Marin Almajan, Nicolae Georgescu, Theodor Codreanu, Preot Theodor Damian, Adrian Dinu Rachieru, Vasile Parizescu, Melania Cuc, Viorel Roman, Doina Maria Pacurariu, Dimitrie Grama, Virgiliu Radulian, Lucian Hetco, Al. Florin Tene, Dan Brudascu, Vasile Andru, Elvira Irsai, Monica Atanasiu, Mariana Gurza, Teofil Rachiteanu, Elena Buica, Cristian Bunea, Maria Cristea Vieru, Elisabeta Iosif, Rodica Lazarescu si poezia lui Traianus, statura morala si  verticala a lui Artur Silvestri se incheaga, se recompune, precum bronzul modelat, intr-o statuie a vesniciei.

Imaginile de la sfarsitul cartii unde il revedem pe Artur Silvestri cu Nicolae Georgescu (reputat eminescolog), cu Vasile Parizescu, prof.univ. Virgiliu Radulian, Dan Atanasiu,  Dumitru Grama, Mariana Braescu, Aurel Sasu, Lucian Hetco, Mircea Micu, Al.Ruja, N.N. Negulescu, Nicolae Petre Vranceanu, Ion Spanu, Ovidiu Ghidirmic, Anghel Rugina, Z.Carlugea, Constantin M. Popa, Octavian Lohon, Mihai Unghianu, Gabriela Hurezean, Constantin Stan, Nicolae Dan Fruntelata, Vasile Levitki, dr.Rares Nechifor, A.I.Zainescu, Ion Marin Almajan, Iosif Constantin Dragan, Al. Florin Tene, Dan Atanasiu, Ion Rotaru, Florin Constantiniu, reconstituie asemeni unui puzzle, personalitatea acestui mare om de cultura despre care Pr.Dr. Theodor Damian spunea ca „Locul lui Artur Silvestri in cultura romana e cel de ctitor. Creator. Nu numai prin ceea ce a scris el, dar si prin faptele lui de cultura si spiritualitate”.

Monseniorul Vladimir Ghika spunea ca „Omul este una dintre fapturile care se alcatuiesc cel mai incet si care trec cel mai repede”. Din pacate acest adevar  la Artur Silvestri este mult mai dureros fiindca opera lui monumentala a ramas, neterminata. Multe ar fi avut de spus cel care a scris cu multa profunzime, interpretare si acribie „Arheologia unei ore”.

Acum, la doi ani de la urcare in Nirvana, acel repaus absolut, meritat pe drept cuvand dupa atata zbatere in folosul culturii si al „OMULUI MARE”   merita din plin sa-l citim, sa-i interpretam faptele si sa-i apreciem opera. Asa cum o fac prietenii sai ramasi aici, cei stiuti si ne stiuti, in Tara Morilor de Vant, dar mai ales scriitoarea Mariana Braescu Silvestri, a carei dragoste fata de memoria sotului, a carei inteligenta, spirit justitiar, luciditate, tenacitate si stapanire de sine, imi aduce aminte de o alta moldoveanca, din „Baltagul” lui Mihai Sadoveanu, Vitoria Lipan, personaj mitic si  figura reprezentativa de erou popular.

Al. Florin TENE
Cluj-Napoca
noiebrie 2010

Mos cu coarne / Bucatele copilariei (14) …povestite de FLORICA BUD

On By nelursIn Life and HealthLeave a comment

Pe vremea mazarii cu cont (fasolei cu afumatura) si a mosilor cu coarne putin imi pasa de cacofoniile limbii romane. Fericita perioada! Acum cu cat scriu mai mult cu atat imi dau seama cat de greu ma exprim literar, la prima trasatura de condei. Nu fiindca nu as fi romanca, nu am nici macar scuza aceasta, dar limbajul primilor cincisprezece ani si-au pus amprenta, chiar daca am citit mult, dar nu cu tinta precisa. Am facut-o din placere – avand in sange morbul lecturii – nu cu gandul sa imi insusesc limba literara. Dincolo de asta, am inceput sa vorbesc tarziu si destul de greu. Pana in ziua de azi am cuvinte care ma sperie si pe care ma feresc sa le pronunt. Dar ce vina au mosii, veti spune Feti-Logofeti Dumneavoastra!

In sambetele acelor ani lipsiti de griji, aveam parte de un desert special, numit mosocoarne. Eu, cea mai nealintata dintre alintate, ii spuneam mos cu coarne. Mosocoarnele se faceau fie din paine, fie din cozonacul special asogat (facut) din aluat de paine si umplut cu branza dulce de vaci. Dupa ce se scoteau din cuptor,  asa calde, painea ori cozonacul se rupeau cu mana si apoi bucatile din care mai ieseau aburi erau inecate in smantana obtinuta din laptele smuls (muls) de la Mandraia noastra. Aproape toate vacutele noastre au fost botezate cu numele Mandraia. Din cand in cand am avut si cate o Lunaie. Pana in ziua de azi eu si familia mea avem privilegiul, traind parintii mei, sa consumam lapte, branza si smantana de la nemuritoarea noastra vacuta buna de lapte, Mandraia.

Probabil de aici mi se trage si conservatorismul si frica de nou si, in acelasi timp, neputinta de a schimba ceva radical in viata mea. Pentru ca in familia lui Ioan Trif a Victorului lui Hedes (hedes inseamna drept, iar in cazul bunicului meu Victor porecla se referea la tinuta lui mandra si dreapta) banii se faceau greu si doar atunci cand se vindea cate un animal. Am fost educate sa avem grija de lucrurile noastre, care trebuiau sa ne tina… o viata. si, poate… de aceea imi displace efemeritatea lucrurilor de unica folosinta din multtrambitata societate de consum in care suntem nevoiti sa traim.

Cel mai trist este ca sunt silita, in ciuda firii mele blande, sa desfid, prin mii de terminale nervoase, existenta unor semeni cu sentimente de unica folosinta. Din nefericire, nicio societate, alta decat a noastra, nu are mai mare nevoie de idoli falsi, carora oamenii, mai mult sau mai putin simpli, sunt ademeniti sa li se inchine. Se intampla aceste ciudatenii, fie ca aripa neagra a disperarii in care sunt aruncati le intuneca vointa si dorinta de a-si trai propria viata, fie din lipsa de ocupatie si de modele adevarate. Da! Privita dintr-un anumit unghi, viata este o gogoasa in care s-a pus prea mult elestau (drojdie) si care tot creste, creste, gata sa crape pe fundalul unui cod galben, portocaliu sau rosu,  mereu anuntat la tv.

Sa lasam gogosile pe seama politicului si sa ne intoarcem la mosii cu coarne… dar nu cornite puse de nevestele lor, unele mult prea tinere si necoapte, facute din aluat nedospit! Rezultatul amestecului de paine calda si smantana era acoperit cu un dosoi din panura, tesuta in razboi de catre mamica. Mosocoarnele erau lasate pret de un Tatal Nostru si abia apoi ne primeam fiecare portia.

FLORICA BUD este scriitor, co-autor la “Mancaruri de altadata”. Alte titluri: “Barbatul care mi-a ucis sufletul intr-o joi”( Premiul ASB, 2005), “Mariatereza sunt eu” (Premiul Cartile Anului, 2008) si volumele de poeme “Pierd monopolul iubirii” si “Crucificat intre paranteze” (premiul revistei “Nord literar”, 2010).
http://www.bucatarescu.ro

ZIUA DOBROGEI

On By nelursIn HistoryLeave a comment

Tinutul dintre Dunare si mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui,  cunoscutul „parinte al istoriei” Herodot a facut afirmatia ca erau „cei mai viteji si mai drepti  dintre traci”(1) chiar in conditiile in care au fost infranti totusi de oastea lui Darius I, imparatul persan, care in 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri.

In timpul marii colonizari grecesti din secolele VIII-VI i Hr, la tarmul Pontului Euxin au fost intemeiate emporiile: Histria, Tomis si Callatis, ale caror ruine se vad si astazi. Marele rege dac Burebista, creatorul primului stat dac ce reprezenta o forta politica si militara in epoca, „primul si cel mai mare dintre regii din Tracia”(2),  a stapanit aceste teritorii dupa cucerirea lor in anul  55 i Hr.

Dobrogea a fost primul teritoriu din spatiul carpato-danubiano-pontic integrat in lumea romana, intai prin foedusul din 72-71 i Hr incheiat cu cetatile grecesti de reprezentantii Romei, care le transforma astfel in aliati, apoi prin cucerire efectiva si integrare in provincia romana Moesia in anul 46 d Hr.(3) Crestinismul a patruns in acest spatiu prin intermediul misionarilor si mai ales pe cale apostolica prin prezenta Sfantului Apostol Andrei, cel care a locuit, se pare, in vestita pestera din sudul Dobrogei.(4)

Etnogeneza romaneasca a cunoscut si aici doua etape, cea a formatiunilor prestale, amintite de Ana Comnena(5) in Alexiada, opera sa, numind conducatorii locali Tatos, Satza si Seslav, ori mentionate de  inscriptiile care ii amintesc pe jupan Dimitrie si jupan Gheorghe, precum si o a doua etapa, a statului feudal propriu zis, Tara Cavarnei, statul lui Balica despotul, a lui Dobrotici, apoi Ivanco.

Mircea cel Batran se pare ca a alungat vremelic pericolul turcesc devenind „singur stapanitor pana la Marea cea Mare”(6), la sfarsitul domniei lui (1418) sau a urmasului sau Dan al II lea(1420), Dobrogea devenind parte componenta a Imperiului Otoman, integrata pasalacului Rumelia, pastrata sub administratie turceasca timp de patru secole si jumatate. Razboiul de Independenta (1877-1878) a fost prilejul recuperarii Dobrogei prin jerta de sange a ostasilor romani pe campul de lupta. La finele razboiului, conform prevederilor Tratatului de Pace de la Berlin s-a hotarat reintegrarea Dobrogei in Romania.

23 noiembrie 1878 reprezinta ziua intrarii oficiale a autoritatilor civile si militare romane in orasul Constanta, dupa ce la 14 noiembrie Carol I emisese doua documente fundamentale si anume „Proclamatia catre dobrogeni“, respectiv „Inalt Ordin de Zi catre Armata“, prin care se arata ca „Dobrogea de astazi, vechea posesiune a lui Mircea cel Batrin, face parte din Romania”.

Numita in zilele nostre, din ordinul prefectului Danut Culetu, „Ziua Recunostintei Constantenilor”(7), Ziua Dobrogei merita sa fie sarbatorita in fiecare an ca data importanta in devenirea noastra ca natiune moderna.

De fapt, ziua de 14 noiembrie ar trebui marcata ca zi a Dobrogei, dupa spusele bine cunoscutului istoric conf.univ.dr. Stoica Lascu, presedintele Filialei Constanta a Societatii de Stiinte Istorice din Romania, cel care intr-un articol din ziarul „Telegraf” preciza: „14 Noiembrie 1878 este una din orele astrale ale Romaniei, fara de existenta careia cu greu ne-am putea imagina evolutia moderna si contemporana, independenta si prospera a tarii noastre. Este ceea ce putem numi Ziua Dobrogei”.(8)

„Ziua Dobrogei” se datoreaza cu precadere vizitei lui Carol I la Constanta si a faptului ca „Proclamatia Domnitorului Romaniei catre dobrogeni”, datata 14 noiembrie 1878, era o afirmare, era o asigurare si era un indemn: „Locuitori de orice nationalitate si religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Batran – de astazi face parte din Romania. Voi de acum atarnati de un Stat unde nu vointa arbitrara, ci numai legea dezbatuta si incuviintata de natiune hotaraste si ocarmuieste. Cele mai sfinte si mai scumpe bunuri ale omenirii: viata, onoarea si proprietatea sunt puse sub scutul unei Constitutii pe care ne-o ravnesc multe tari straine. Religiunea voastra, familia voastra, pragul casei voastre vor fi aparate de legile noastre si nimeni nu le va putea lovi, fara a-si primi legitima pedeapsa…  Armata romana, care intra in Dobrogea, nu are alta chemare decat a mentine ordinea si, model de disciplina, de a ocroti pasnica voastra vietuire. Salutati dar cu iubire drapelul roman, care va fi pentru voi drapelul libertatii. drapelul dreptatii si al pacii. In curand provincia voastra, pe cale constitutionala, va primi o organizatiune definitiva. care va tine seama de trebuintele si moravurile voastre, care va aseza pe temelii statornice pozitia voastra cetateneasca.   Iubiti tara la a carei soarta este lipita de acum si soarta voastra”.(9)
——————————-
(1) Adrian Radulescu, Ion Bitoleanu, Istoria romanilor dintre Dunare si Mare, Editura Stiin?ifica si Enciclopedica ,Bucuresti, 1979, p 50
(2) Idem, p 73
(3) Ibidem, p 77
(4) http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-pestera-sfantului-apostol-andrei-67904.html
(5) http://www.fordham.edu/halsall/basis/AnnaComnena-Alexiad.html
(6) Istoria Romaniei in date,( coordonator Horia C Matei), Mica intreprindere editorial- poligrafica „Crai nou”, Chisinau, 1992, p 234
(7) http://www.telegrafonline.ro/1195682400/articol/40867/prefectul_culetu_si_modelul_american.html
(8)  http://www.telegrafonline.ro/pdf/1be744933c7293bcd05d5d94d4979113.pdf
(9) http://moldova.go.ro/pagini/istorie/undobrogei.htm

—————-
Prof. Gigi STANCIU
Constanta
Noiembrie 2010

LACRIMA

On By nelursIn poetryLeave a comment

Din stana-mi de piatra, da-mi, Doamne, atat,
Da-mi lacrimi cu care sa-ti tin de urat –

Da-mi lacrimi in loc de credinta, si crez,
O lume intreaga, in plans, s-o botez –

Pe lumea cea cruda, semeata, si rece,
Da-mi lacrimi cu care nimic nu se-ntrece,

Doar lasa in urma o pace in care
Cu marea de lacrimi Te spal pe picioare –

Pe plansu-mi, de calci, am sa plang cu sfiala,
si piatra ce sunt, va fi lacrima goala

Tocita o viata, de tot ce am strans:
Cu lacrimi de aur, comoara de plans –

si Tu, Cel ce este, nu ma intreba
Ce rost are-n lume, si lacrima mea –

Ce poate sa faca, cand n-are putere,
Ce munte sa mute, cand cade, si piere –

Cand ea, de mi-e data, Tu stii, nu-i asa?
Ca plang, Doamne Sfinte, cu lacrima Ta…

LIVIU-FLORIAN JIANU

MOLDOVA A ALES! Rezultate FINALE: PCRM – 39,3%; PLDM – 29,4%, PDM – 12,7%; PL – 10% COMISIA ELECTORALA CENTRALA A REPUBLICII MOLDOVA

On By nelursIn NewsLeave a comment

COMISIA ELECTORALA CENTRALA A REPUBLICII MOLDOVA
str.Vasile Alecsandri nr.119, MD 2012 Chisinau, Republica Moldova
tel. (+373 22) 251-451, fax (+373 22) 234-047
www.cec.md, e-mail: info@cec.md
Luni, 29 noiembrie 2010
Comunicat de presa
„Pentru difuzare imediata”
Comisia Electorala Centrala a receptionat in format electronic 100% din procesele verbale
privind rezultatele numararii voturilor la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010.
Chisinau, CEC – CEC a receptionat in format electronic 100% din procesele verbale privind
rezultatele numararii voturilor la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010.
In conformitate cu datele electronice, voturile valabil exprimate s-au repartizat dupa cum urmeaza:
Nr.d/o – Concurentul electoral – Numarul de voturi obtinute – %
1 Partidul National Liberal – 11096 – 0.64
2 Partidul Democrat din Moldova – 218861 – 12.72
3 Partidul Liberal – 171445 – 9.96
4 Partidul “Moldova Unita – 8183 – 0.48
5 Partidul Popular Crestin Democrat – 9054 – 0.53
6 Partidul Miscarea ACTIUNEA EUROPEANA – 21109 – 1.23
7 Partidul Politic “Patriotii Moldovei” – 1572 – 0.09
8 Partidul Politic “Pentru Neam si Tara” – 5199 – 0.30
9 Partidul Republican din Moldova – 1854 – 0.11
10 Partidul Politic „Alianta MOLDOVA NOASTRA” – 35240 – 2.05
11 Partidul Umanist din Moldova – 15454 – 0.90
12 Partidul Comunistilor din Republica Moldova – 676291 – 39.29
13 Partidul Liberal Democrat din Moldova – 505638 – 29.38
14 Candidat independent Plesca Valeriu – 2725 – 0.16
15 Partidul Conservator – 2086 – 0.12
16 Candidat independent Gabriel Stati – 8180 – 0.48
17 Partidul Popular Republican – 2004 – 0.12
18 Miscarea Social-Politica “RAVNOPRAVIE” – 1782 – 0.10
19 Partidul Social Democrat – 10136 – 0.59
20 Candidatul independent Stepaniuc Victor – 1031 – 0.06
21 Miscarea Social-Politica a Romilor din Republica Moldova – 2388 – 0.14
22 Candidatul independent Nazarenco Evgheni – 454 – 0.03
23 Candidatul independent Russu Gheorghe – 185 – 0.01
24 Partidul Muncii – 875 – 0.05
25 Candidatul independent Laguta Maia – 1799 – 0.10
26 Partidului Politic Partidul Ecologist „Alianta Verde” din Moldova  -1373 – 0.08
27 Candidat independent Timbalist Tatiana – 721 – 0.04
28 Candidatul independent Cereteu Romeo – 265 – 0.02
29 Candidatul independent Birlateanu Afanasie – 509 – 0.03
30 Candidatul independent Bolotnicov Oleg – 199 – 0.01
31 Candidatul independent Cazac Oleg – 198 – 0.01
32 Candidat independent Taulean Vitalie – 350 – 0.02
33 Candidatul independent Burghila-Leonte Elena – 369 – 0.02
34 Candidatul independent Cusnir Valentina – 351 – 0.02
35 Candidatul independent Demian Alexandru – 168 – 0.01
36 Candidatul independent Iachim Sergiu – 171 – 0.01
37 Candidatul independent Axenova Natalia – 681 – 0.04
38 Candidatul independent Lupascu Vasile – 399 – 0.02
39 Candidat independent Banari Sergiu – 762 – 0.04
CEC constata ca pragul electoral a fost depasit de 4 concurenti electorali, care, in cazul validarii
rezultatelor alegerilor ar urma sa obtina mandate de deputat dupa cum urmeaza:
Partidul Comunistilor din Republica Moldova – 42
Partidul Liberal Democrat din Moldova – 32
Partidul Democrat din Moldova – 15
Partidul Liberal – 12
Alaturat mentionam ca in cele 75 de sectii de votare constituite in afara tarii au votat circa 65.200 alegatori. Cei mai activi au fost alegatorii din Italia (28285), Romania (9724), Federatia Rusa (4330), Portugalia (3642), SUA (2778), Spania (2528), Republica Elena (2499), Franta (2247) si Canada (1737).
Intre partidele care potrivit rezultatelor preliminare vor accede in Parlament, voturile valabil
exprimate peste hotarele tarii s-au repartizat dupa cum urmeaza:
PLDM – 31 975 voturi
PL – 16 299 voturi
PDM – 5 693 voturi
PCRM – 4 351 voturi
Subliniem ca rezultatele prezentate poarta un caracter preliminar. Rezultatele oficiale finale vor fi disponibile doar dupa receptionarea si verificarea proceselor verbale de totalizare in original.

Les citoyens utiles de la societe roumaine

On By nelursIn Life and HealthLeave a comment

Par Tatiana Scurtu-Munteanu

Le Club „C.S.M. Dunarea” Galati, represente par son directeur general, recommande le professeur-entraineur d’hockey sur glace, Cristi Munteanu, l’employe de la societe sportive deja mentionee, comme une personne remarquable: perseverant, honnet, un bon travailleur, ouvert a toute innovation dans tous les domaines, un bon pedagogue et technicien, sociable, avec une forte personnalite.

Au cadre de ce club, il s’est remarque en ayant sous sa comande pendant 8 ans les equipes des juniors qui ont obtenu des resultats sportifs notables et qui peuvent constituer le noyau pour le relancement d’hockey a Galati.

Dans le meme temps, par l’etablissement des relations de collaboration et d’amitie avec d’autres collegues de la Pays de Bas et de l’Angleterre, il a reussi par sa propre initiative la partipation pendant trois et apres deux annees consecutives aux tournees internationales (Hague et Solihull) en obtenant de tres bons resultats.

On doit mentionner aussi le fait que, en Novembre 2004 et en Fevrier 2005, Cristi Munteanu a represente le club et la Federation Roumaine d’Hockey sur Glace avec beaucoup de succes a Camp Development organise par I.I.H.F. a Budapeste et a Zagreb.

En raison de ces exemples je dois conclure que l’employe du club Cristi Munteanu peut derouler des activites dans le domaine sportif et tant que chef  d’equipe de sport n’importe quelle institution.

Genunchii vremii

On By nelursIn poetryLeave a comment

De ce sa-mi tremure genunchii vremurilor din urma?
Cum se numea vremea gropii lui Daniel?
Sau vremea visului lui Nebucadnetar?
(Daniel 2:28)
Genunchii increderii lui
Au astupat gurile leilor,
Ca noua in vremea gropii din urma
Semetului vrajmas ce ne va tine-acolo
Sa-i astupam gura cu tarana pocaintei noastre,
Presarandu-i pe cap cenusa bobului de mustar.
Ca-n culmea vremii prigoanei moderne
Leilor ce racnesc sa ne inghita…
Danile, invata-ne in jertfa ciorchinilor toamnei,
Tari, cu impotrivirea credintei
Prin umbra Vaii veacului din urma,
Sa umblam urmandu-l pe Pavel,
Prin credinta aruncandu-ne ‘nainte,
Iar veacul, cu adevarat in urma lasandu-l!
De ce sa ne tremure genunchii vremurilor din urma? 
Marcel Vasilache,
www.marcelvasilache.com

Le journaliste Octavian Curpas

On By nelursIn Christian LifeLeave a comment

Par Vavila Popovici

Né au mois d`août en 1972 à Oradea en Roumanie, Octavian Curpas est arrivé en Amérique en mars 1997. Il y a travaillé pendant trois ans comme rédacteur en chef d’un journal roumain. Pour commencer, il a choisi la Californie, où il a vécu pendant huit ans, et après il s`est établi dans la ville Surprise en Arizona aux États-Unis. La même année, il s’y est marié avec Roxana.
Par la force puissante de leur travail, les deux époux ont ouvert une affaire dans le domaine de l`immobilier qu`ils continuent à présent. Le19 mai 2009, ils ont reçu le plus beau cadeau de la part de Dieu, leur premier enfant, Janice, un nom choisi par les parents pour sa signification particulière: «Dieu miséricordieux.”
Ecrivain et journaliste, ayant des études supérieures en journalisme, affaires internationales et juridiques, Octavian Curpas est aujourd’hui un nom important des médias. Il écrit avec une grâce particulière et beaucoup de dévouement à plusieurs publications américaines et roumaines; il est rédacteur en chef des publications „Gândacul de Colorado” et  „Phoenix Magazine”. J’ai toujours souhaité que le  journaliste soit un admirateur des lettres, des gens; qu`il ait un caractère agréable, qu`il aime de tout coeur son métier, qu`il soit muni d`une certe vocation et du talent, avec un vif esprit d’observation et de justice et, pas dernièrement,  profondément sensible  à tout ce qui l`entoure.

J’ai toujours cru et je le crois encore, que le journaliste ne doit pas se laisser trompé par les apparences, qu`il  doit garder son discernement dans tout ce qu’il voit, entend ou écrit ; qu`il doit être honnête avec lui-même et avec les autres, sans arrogance, mais plein de dignité, amical, ayant le sens de l`humour, pas rancunier. Il doit avoir le courage, l’audace et l’amour de Dieu. Il doit pouvoir écrire un article bref tout en transmettant un maximum d`informations dans un minimum de mots . Très exigent avec lui-même, mais bien intéressé de rechercher ces qualités dans son âme, au-délà des apparences illusoires.
Nous avons bien trouvé toutes ces qualités chez Octavian Curpas. C`est un journaliste de grand souffle. Nous avons pu constater maints fois , nous le voyons dans d’innombrables interviews, dialogues où il fait preuve et  usage des  qualités que nous venons de mentionner.Il sait avec aisance mettre en évidence des gens spéciaux qui méritent d’être mieux connus. En ce qui concerne la critique littéraire, il est capable de distinguer un bon livre d’un mauvais livre; il peut découvrir certains écrivains introvertis et inconnus, mais auteurs d`un  œuvre littéraire précieux qui mérite l`attention du grand public. Dans ses chroniques littéraires il est capable d`identifier les idées directrices, de mettre en évidence les éléments importants, originaux, les valeurs des oeuvres littéraires approfondis par une réflexion rafinée que lui permet  de trouver des titres très inspirés.
Contrairement à certaines opinions superficielles, Curpas Octavian préfère faire une brève monographie du livre, mettre en lumière les beautés cachées de la création, tout en leur donnant de la brilliance, selon les considérations de Cioran : “Lorsque vous écrivez un livre, vous ne savez jamais quel sort aurait-il. Un livre oublié ou un livre sans écho peut toujours revenir à la vie.”
Vue que la littérature est l’art du mot par lequel les écrivains donnent l’expression artistique de l`imagination, des sentiments, des phénomènes sociaux, la critique littéraire est elle aussi un art et celui qui veut l`exercer  est plus qu`un écrivain, tel Octavian Curpas, un vrai maître artisan des mots, toujours assoiffé de culture.
Je suis convaincu que tous les journalistes du quotidien „Gandacul de Colorado” ont commené leur vie et leur carrière avec enthousiasme, optimisme et de hauts idéaux.
Des années vont passe, mais  nos journalistes seront plus jeunes et plus beaux, parce qu’ils ont cette mystérieuse lumière sur les visages.
Pour finir, j`avoue que nous vivons une grande satisfaction professionnelle et nous sommes fiers d’être votre collègues, car Le Seigneur nous bénisse, IL nous donne la santé et la volonté de pouvoir profiter de tout ce que nous avons accompli ensemble!

Dinspre Betleem spre Mare

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

Cele mai agitate perioade din an, si cele mai pline de semnificatii sunt sarbatoarea Craciunului, si sarbatoarea Pastelui si asta desigur, o stim toti oamenii. Dar, si cele mai propice perioade din an in care cel rau nu doarme, sunt tot in jurul celor doua sarbatori. Avem dovada vie chiar printre cei crestini evanghelici, care manati de forta nevazuta(in plasa caruia e usor sa cazi) au iarasi o motivatie de discutie cu totul alta decat bucuria Nasterii Mantuitorului. Se considera a fii prea devreme o astfel de abordare onomastica asa ca, isi mai acorda timp fiecare interesa(n)t sa despice firul in 7 despre cine si ce se mai strajuieste. Nu voi intelege niciodata de ce oamenii se asteapta ca unele  Tembleme sa nu  “cocleasca” sa nu “oxideze”. Omul este supus greselilor. Debaptizarea unora sau altora nu este si nu trebuie sa fie un motiv de mare neliniste, un motiv de dezbatere intensa si aprinsa asupra “modului de predicare” sau de tinere a unei ore de rugaciune( ba, chiar). Ma surprinde si ma intristeaza sa vad atata inversunare in a face demonstratie si reclama asupra greselilor, asupra modeleleor de:  ”asa Nu” .  Oricine ar fi si orice ar fi un om, ramane TOT… un om. Nimic din ceea ce este acum nu este NOU. Toate sunt vechi. Iar in final, Pamantul cu TOT ce este pe el va arde. Unde este Bucuria si unde este Pacea pe care o dau Credinta, Nadejdea si Dragostea ?  Risipe de teorii au fost si vor mai fii. Dar unde este raspandirea vestii si unde este Steaua ? Putin mai incolo…acum, avem timp pentru alte dezbateri. De ce? Fiindca atunci cand vom muri, sa fim impacati cu gandul ca ne-am expus bine Punctul de vedere, ca ne-am facut bine auzita vocea, ca am luat decizia corecta, ca nu am lasat la voia intamplarii caderea unora si altora si ca nu ne-am lasat dusi in ratacire de nistre idioti de strajeri care mai si atipesc la usa mormantului unde a fost trupul, iar cand vine Ingerul pur si simplu cad, se prabusesc speriat, infricosati. Daca vocea si atitudinea celor intelepti dintre adorabili au  fost/sunt  in prim plan, atunci Cuvantul Domnului va propasi. Fals. Cand vom muri nu vom fi intrebati cate dezbateri am facut, cat de bine ne-am impus teoriile, cat de mult am combatut… cred ca Fiul Omului va cauta Credinta din oameni. A dezbate un subiect cu atata inversunare, il face pe cel rau sa se bucure fiindca vede in oameni temerea din spatele portilor unde se dezbate, si unde subiectele sunt atent aranjate pe capitole. Biserica adevarata ar trebui sa dea dovada de Liniste sufleteasca, de Pace, de Bucurie de cantec. Pot veni oricate erezii pot veni oricate incercari. Ei trec peste toate, si isi concentreaza atentia si credinta in jurul persoanei Mantuitorului Hristos. Vorbesc despre El,  il slavesc pe El,  si NU se tem de niciun val. Vor fi ramanand putin din acestia dar vor fi Adevarati si ei vor pleca din Betleem catre Marea  cea (a)mare la pescuit pe un alt drum departe de ochii lui Irod.  Nu invatatilor li s-a aratat ingerul in campia intinsa in care oile pasunau spund celor ce erau acolo :” nu va temeti !”  ci, celor mici si slabi, celor ce stiau doar putintica carte.  Acelora le-a fost dat sa propovaduiasca in jurul lor, si sa se inchine intaia data pruncului, si iata ca lumea nu i-a uitat nici pana in ziua de azi.  ESTE o stea pe cer si pana in Betleemul din Iudeea, inca e cale de mers.  Pe drumul pietruit, greoi si stramt, putini, tot mai putini, mai pot pasi din vreme spre ai duce darul inimii, Pruncului Isus.

Liliana Corbu
http://liapoem.wordpress.com