Author: nelurs

MARCOULE – CONTINUAREA RAZBUNARII PAPALE?!

On By nelursIn EuropeLeave a comment

                                         prof. dr. Adrian Botez

…Luni, 12 septembrie 2011, estompata de „începutul anului scolar” (deci, de gafele grotesti si de agramatismele revoltatoare ale lui Funeriu si, în general, ale întregii gasti pedeliste!) – a aparut, pe canalele de stiri (Antena 3 si Realitatea TV), o veste (care s-a stins în aceeasi seara…!), pe care o consideram ciudata: în orasul Marcoule, din sudul Frantei, ar fi avut loc o explozie:

1-întâi, s-a spus ca „la un depozit de deseuri radioactive”, apoi, ca

2-„la CENTRALA NUCLEARA” din Marcoule.

Ziarul Gândul da stirea mai pe larg, pe 13 septembrie 2011(dupa care tace si el…!): „O explozie s-a înregistrat luni la uzina nucleara Marcoule, situata în sudul Frantei, într-un centru de tratare a deseurilor care apartine unei filiale a EDF (Electricite de France), generând un risc de scurgere radioactiva, au anuntat pompierii si prefectura, citati de AFP.

“Pentru moment, nu au existat scurgeri în exterior”, a precizat un purtator de cuvânt al Comisariatului pentru Energie Atomica (CEA).

O purtatoare de cuvânt a Ministerului francez al Energiei a confirmat ca explozia “nu a ocazionat scurgeri radioactive”.

Explozia unui furnal folosit la reciclarea deseurilor slab radioactive s-a soldat cu un mort si patru raniti, dintre care unul grav, au informat Autoritatea pentru Siguranta Nucleara (ASN) si EDF.

Accidentul nu a provocat nici o scurgere radioactiva sau chimica în exteriorul instalatiei, subliniaza ASN si EDF în comunicate distincte.

“Conform primelor informatii, este vorba despre o explozie într-un furnal care serveste la topirea deseurilor radioactive metalice de slaba si foarte slaba activitate”, precizeaza ASN, care si-a activat centrul de urgenta în urma accidentului.

Potrivit unui purtator de cuvânt al EDF, societate a carei filiala Socodei exploateaza centrul situat la Marcoule, “acesta este un accident industrial, nu un accident nuclear”.

“În acest tip de furnal, exista doua tipuri de deseuri: deseuri metalice (vane, pompe, unelte) si deseuri combustibile precum manusile sau salopete de lucru ale tehnicienilor”, a declarat el.

“Incendiul declansat de explozie a fost controlat”, a adaugat EDF.

Centrul de tratare si conditionare a deseurilor de slaba activitate (Centraco) este situat în localitatea Codolet, dar depinde de uzina nucleara Marcoule” – cf. Gândul online, 13 septembrie 2011 – …dupa care se produc câteva contradictii informationale flagrante – urmate, fireste, de…TACERE: “PREFECTURA A ANUNTAT CA EXPLOZIA A GENERAT UN RISC DE SCURGERE RADIOACTIVA. DAR COMISARIATUL PENTRU ENERGIE ATOMICA (CEA) A DAT ASIGURARI CA DEOCAMDATA NU A MASURAT RADIOACTIVITATE ÎN EXTERIORUL UZINEI, relateaza Europe 1 în pagina online (…)O explozie s-a înregistrat luni la uzina nucleara Marcoule din Gard (Franta), au anuntat pompierii si prefectura, citati de AFP.

Explozia a generat un risc de scurgere radioactiva, potrivit surselor citate.

Vom reveni cu amanunte” – …dar revenirea nu s-a mai produs…!

…Agentia Mediafax, din 14 septembrie 2011, spune: “Midi Libre informeaza la rândul sau ca în urma exploziei a murit o persoana, gasita carbonizata, si alte patru au fost ranite, dintre care una foarte grav. Aceasta a fost transportata de urgenta, cu elicopterul, la Centrul medical universitar Lapeyronnie, din Montpellier. Cele trei persoane ranite usor au fost transportate la centrul medical din Bagnols-sur-Ceze”.

…Marcoule este o localitate din Occitania/Languedoc, situata la 30 de km de Avignon, la 40 de km de Nîmes si cam la tot atâtia kilometri de… Montpellier!

Si, atunci, întrebarea este nu “De ce s-a produs explozia de la Marcoule?” – ci: “DE CE A FOST CONSTRUITA O CENTRALA ATOMICA TOCMAI LA MARCOULE?”

…Carcassone, Toulouse, Avignon, Béziers, Nîmes… – au fost, în Evul Mediu, centre ale CATHARILOR – adversarii cei mai redutabili ai papalitatii: “Catarii isi spuneau <<oameni buni>> sau <<buni crestini>> si erau numiti de clerul catolic <<catari>> (de la gr. Kataros/kataroi / care inseamna pur, imaculat, neprihanit).
Adversarii lor sustin insa o alta etimologie a cuvantului: din germ. katte (pisica). In iconografia biblica, in secolul XI, ereticii erau intotdeauna reprezentati alaturi de o pisica, considerata in Evul Mediu un simbol al diavolului.

„Catarii se numeau pe ei insisi <<buni crestini>>, deoarece incercau sa traiasca in mod efectiv ideile extrase din Biblie, considerand ca numai prin punerea acestor idei in practica omul poate deveni mai bun si poate fi un adevarat crestin. O semnificatie asemanatoare cu aceasta are si denumirea lor de <<prieteni ai lui Dumnezeu>>, deoarece toata aceasta traire in practica a ideilor inscria fiinta intr-un traseu evolutiv ce urmarea o apropiere treptata de Dumnezeu, o inaltare a fiintei umane cat mai aproape de conditia divina.
Biserica catara mai era numita si <<Biserica Iubirii>> (…) – cf. avenir.ro

…dar avem si informatii cu privire la dogma cathara (nu prea “simpatica”, semanând izbitor de mult cu aceea a asa-zisilor “Martori ai lui Yehova”, buimacii de azi, din România!) : “Secta catara a aparut la sfârsitul secolului al XI-lea, în regiunea Languedoc din sud-vestul Frantei, si era caracterizata prin credinta într-un dualism absolut. În interpretarea maniheista catara, existenta este caracterizata prin lupta continua dintre doua principii eterne: principiul bun (ce a dat nastere sufletelor si Binelui) si principiul rau (care se afla la originea Raului, a materiei si a corpului uman). Adoptând punctul de vedere al ereticilor marcionisti, ALBINGENZII SUSTIN CA DUMNEZEUL VECHIULUI TESTAMENT NU ESTE ACELASI CU CEL AL NOULUI TESTAMENT, dar ei merg chiar mai departe: îmbinarea catara dintre marcionism si maniheism are ca rezultat o viziune asupra istoriei care consacra crearea lumii ca actiune a lui Satana.

Materia fiind în esenta rea, întruparea lui Isus nu are loc. Acceptia catara este docetista: Isus, ca si Fecioara Maria, e doar un spirit cu infatisare umana. Prin urmare, Hristos nu sufera pe cruce, nu moare si nu învie, iar pacatele omenirii nu sunt rascumparate prin sacrificiul Fiului lui Dumnezeu. De altfel, viziunea catara despre moarte este cu totul diferita de cea crestina: catarii cred ca prin moarte sufletul scapa din împaratia raului si revine în împaratia binelui. Moartea este, prin esenta, eliberare dintr-o lume demonica.

Ierarhia catara este secreta, iar promovarea se face în urma unor rituri speciale. Din punct de vedere social, catarii se împart în doua categorii de adepti: credinciosii si desavârsitii. Credinciosii încearca sa mai pastreze aparentele unei vieti normale, dar nu si desavârsitii. Acestia din urma sunt modelul existentei catare si reprezinta punctul final al rationamentului catar. Îmbracati în negru si respectati de credinciosi, ei se separa de familii si traiesc în comunitate. PROPRIETATEA PRIVATA ESTE STRICT INTERZISA, IAR OSTILITATEA FATA DE BISERICA ESTE TOTALA. Pentru a deveni unul asemenea lor, este necesara primirea unei binecuvântari; un alt desavârsit o acorda prin punerea mâinii în cadrul ceremoniei de consolamentum.

Consecintele sociale ale unei Weltanschaung care respinge lumea ca lucrare satanica sunt greu acceptabile. Carnea este impura, asa ca multi desavârsiti refuza sa consume produse animale si se hranesc vegetarian si cât mai putin posibil. Pentru catari, procrearea este odioasa – nasterea unui copil înseamna nici mai mult, nici mai putin decât aruncarea unui suflet în împaratia lui Satana. În practica, aceasta oroare fata de procreare duce de cele mai multe ori la o abstinenta totala; întrucât scopul principal al casatoriei este fondarea unei familii (parinti si copii), casatoria este condamnata. Uneori, desavârsitii chiar îsi parasesc sotii” – cf. Mitul exterminarii albigenzilor, în revista online inliniedreapta.net

…Iata ce zice istoria, despre pamântul însângerat de maceluri („cruciato”-papale, se zice…) din aceste locuri:

„Carcassonne a devenit faimos în istorie pentru rolul sau crucial în sângeroasa represiune catolica soldata cu exterminarea populatiei locale adepte a catarismului, religia unei secte crestine cu multe influente gnostice si chiar maniheiste. Deranjati la cume de existenta unei populatii care se sustragea cultului romano-catolic, deci implicit eretica în viziunea Vaticanului, scaunul papal a lansat teribila Cruciada Albigenziana, iar Carcassonne a devenit o fortareata pentru catarii vorbitori de occitana. În trista luna august a anului 1209, dupa cum mentioneaza cronicile, o armata aflata sub comanda lui Simon de Montfort (sau Arnaud Amaury, dup alte surse) a cucerit Carcassonne, izgonindu-i pe locuitorii sai.

(Cu doar cîteva saptamâni înainte, acelasi Simon de Montfort cucerise, în fruntea armatei cruciate, orasul Béziers, unde traia o importante comunitate catara, si îi macelarise pe toti locuitorii sai. A ramas în istorie scurtul, dar edificatorul dialog, dintre un cavaler cruciat – îngrijorat de soarta celor câtorva catolici din cetate – si conducatorul cruciatilor, înainte de macelul final:

<< -SIRE, DAR SUNT SI CREDINCIOSI CATOLICI PRINTRE EI, CE SA FACEM ?>>
<< – OMORÂTI-I PE TOTI, DOMNUL O SA-I RECUNOASCA PE AI LUI…!>> )

Raimond-Roger de Trencavel, seniorul de atunci al cetatii Carcassonne, a fost capturat viu de catre Simon de Montfort si ulterior condamnat sa moara de foame într-o temnita a castelului. Grabit, contele de Montfort s-a instaurat, cu de la sine putere, viconte al întregii regiuni. A purces la ridicarea de noi fortificatii, facând astfel din Carcassonne o cetate de granita între regatul francez si regatul de Aragon” – cf. Carcassonne – calatorie în cetatea catarilor.

…Vom oferi cititorilor si varianta OPUSA celei despre masacrarea “totala” a catarilor, de catre “cruciatii” papalitatii (noi NU suntem de acord cu mai nimic din doctrina catara, mult prea pe placul iudeo-masoneriei mondiale…!!! – dar modul de viata al catharilor medioevici este, credem, REMARCABIL…: deci, o medie între dogma si mod de viata-existenta/ontologie, poate ar oferi cititorului o viziune mai aproape de Sfintele Evanghelii HRISTICE – si mai departe de mult prea multele erezii ale “bisericii de zid”, care, în tot mai mare masura si pe zi ce trece, înceteaza de a mai fi, cu adevarat, Biserica Mântuitorului HRISTOS!):

“Este adevarat ca în anul 1209 locuitorii din Beziers au fost masacrati de cruciati, dar la fel de adevarat este ca acelasi lucru s-a întâmplat la Pujols, 4 ani mai târziu, din ordinul liderul catarilor, contele de Toulouse: victimele au fost catolice. Intoleranta a fost comuna. Se uita si ca albigenzii, mereu minoritari, nu au ezitat sa recurga la teroare pentru a-si impune punctul de vedere. Oamenii Buni nu era pe atât de buni pe cât s-ar crede, citind operele celor ce cauta sa puna sub semnul întrebarii crestinismul.

Acestea fiind zise, trebuie evidentiat ca toate aceste evenimente faceau parte din practica vremii. Cavalerismul si crestinismul au putut impune niste limite razboiului, dar alunecarile în barbarie erau inevitabile. Totusi, chiar si asa, ele palesc în comparatie cu razboaiele „civilizate” si a-religioase ale secolului al XX-lea.

Nu este lipsit de importanta nici faptul ca la originea cruciadei împotriva albigenzilor se afla complicatii de natura seculara. Contele de Toulouse, Raimond al VI-lea, era un oportunist care îsi propusese sa profite prezenta catara pentru a-si însusi bunurile Bisericii. În acest sens, a promovat o atitudine conciliatoare fata de albigenzi. Cererea expresa a Bisericii ca Raimond sa combata erezia a facut ca relatiile dintre conte si Vatican sa fie oscilante, marcate de excomunicari urmate îndeaproape de promisiuni din partea lui Raimond si absolviri din partea Bisericii. Abia dupa ce trimisul papal, Pierre de Castelnau, a fost ucis din ordinul lui Raimond, papa Inocentiu al III-lea a îndemnat la cruciada împotriva razvratitilor.

Cruciatii sunt cavaleri francezi ce vin atât din Nord, cât si din Languedoc. În cele din urma, cruciada s-a încheiat cu semnarea tratatului de la Meaux prin care Raimond al VII-lea, noul conte de Toulouse, cedeaza regelul Frantei Languedoc-ul de jos. Dar pacea nu a fost de durata: Raimond al VII-lea, asemenea predecesorului sau, era un adversar al Bisericii Catolice si al regelui francez. Intrat într-un nou conflict cu suveranul Frantei, Raimond a instigat la asasinarea a doi inchizitori, crima ce a fost comisa cu participarea conducatorului cetatii catare Montsegur, Pierre-Roger Mirepoix. În sudul tarii au izbucnit alte rebeliuni antiregale si anticatolice.

Reactia suveranului a fost prompta. Rebeliunile au fost înfrânte, iar Raimond s-a trezit pus la respect. Montsegur a fost încercuit si cucerit dupa un asediu de 10 luni (1224). Învingatoare, fortele monarhiste au permis mercenarilor care au luptat de partea catara sa paraseasca cetatea ca oameni liberi. Toti catarii care renuntau la erezie urmau sa fie crutati, dar fideli crezului lor ce considera lumea materiala o creatie a Raului, cei mai multi desavârsiti au refuzat sa o faca, ceea ce a dus, implicit, la arderea lor pe rug de catre soldati. Astfel s-a încheiat conflictul militar cu catarii.

(…)Dar victoria finala împotriva ereziei catare nu a fost de natura militara. Albigenzii nu au fost exterminati, ci reconvertiti la crestinism. Actiunea calugarilor dominicani, cuplata cu activitatea inchizitorilor, a fost cea care a eliminat, în cele din urma, secta albigenzilor, nu campaniile de natura militara duse de nobilii francezi. De altfel, Inchizitia nu este, oricât de incredibil ar putea fi, un tribunal stalinist care lucra pentru un tiran divin. Aceasta imagine de domnie a arbitrariului si fanatismului este falsa, rezultat al ostilitatii unei lumi care vâneaza orice greseala a Bisericii si îi neaga orice virtute” – cf. Vlad M., Mitul exterminarii albigenzilor, în revista online În linie dreapta, 11 februarie 2011.

…Si, pentru ca bizarul „abate” Saunière (cel care construise, la Rennes-le-Château, o bazilica înafara oricaror canoane arhitecturale romano-catolice, dar ascunzând, în schimb, în constructia ei, mistere catharo-albigenze! – de aceea, „bisericii” lui i se zice, si azi, „CONTRA-BISERICA”!) traia, înca, la începutul secolului XX (a murit, se pare, prin 1917… – cf. Jean Blum, Staretia Sionului si Conspiratia Graalului – vizigotii, catharii, templierii si abatele Saunière – secretul ereticilor, Antet, Buc., 2003) – avem vaga banuiala ca o continuare a razbunarii „cruciato”-papale, pe acesti redutabili adversari (catharii, ale caror mistere supravietuind, înseamna ca supravietuiesc si cei care mai cred într-însele!) – ar putea avea obiect!

…O centrala nucleara, plasata/construita, parca special, nu? – într-o zona catharo-albigenza (dupa ce, toti, am trait „lectia Fukushima”!) – miroase urât si destul de pronuntat…: „Simon de Montfort”-macelarul „cruciato”-papal nu a murit, se pare, nici el – ci „traieste” astral, cu Duhul trecut în avatarul „centrala nuclearo-apocaliptica”!

…Este o supozitie, nimic mai mult. Dar, zicem noi, în aceste vremuri atât de întunecate de monstrii crimei mondialiste, nimic nu trebuie neglijat… – NICI MACAR IPOTEZA CONTINUARII RAZBUNARII PAPALE, ÎNCEPUTA, VIJELIOS, ÎN VEACUL AL XIII-LEA!!!

„DESTEPTII” SI „PROSTII”

On By nelursIn EssaysLeave a comment

…În lumea noastra (româneasca, terestra…tot aia!), o lume „pe dos” – semantica vorbelor si cea ontologica se „torsioneaza” si chiar se inverseaza, cu viteza titirezului. Din an în an, ba chiar de la ceas la ceas!

Spre exemplu, cuvântul „destept”, ca si „desteptul” în sine, au devenit …”ceva de invidiat” – dar nu pentru ca sunt inteligenti, ci pentru mega-escrocheriile lor „cool/„reusite”: Traian Basescu este „destept”, atunci când se fofileaza, ca o sluga ce este, pe lânga Obama, numai ca sa-l „egaleze” pe…Vanghelie! De parca n-ar sti tot românul ca tot aranjamentul era pe baza de…”Deveselu”, adica de slugarnicie nationala româneasca, determinata de atitudinea servila a guvernantilor: nu le pasa nici „la bocanc” ca polonezii si cehii, care au refuzat amplasarea scutului antiracheta, al SUA, ne privesc, acum, de sus, ca pe niste…”ospatari si tinichigii” ai „Marelui Licurici”!

…Tot Basescu e grozav de „destept” („E destept sefu’, ba! BETON!!!” – te bubuie, cu un pumn „de beton”, în umar, mahalagiul manelist, ori „desca” barurilor bucurestene… – strafulgerat, dintr-odata, de admiratie pentru „stirea televizata”, la B1 TV, despre…Golanul -Sef al României…!), pentru ca (zgâltâit de nerabdarea si febra extatica – …asa, cât si-o betie buna cu whiskey, la Cotroceni…: „febra” de a-si încasa, rapid si prin „iuteala de mâna si nebagare de seama” – dividendele de la RMGC!!!) ne prosteste cu aurul de la Rosia Montana, ca…nu poate fi exploatat decât de evreo-canadienii de la Gold Corporation ”Rosia Montana” (RMGC) – …de parca DACII ZALMOXIENI, ADEVARATII STAPÂNI AI AURULUI ROMÂNESC, AR FI AVUT NEVOIE SA CHEME „FIRME DIN ROMA ANTICA”, pentru a scoate aur, din Pamântul Sfânt al Daciei!!! – …si, tot asa, numai firmele straine au dreptul sa-si „bage” nasul” în AURUL ROMÂNIEI/ROMÂNILOR!!! – „<<patrulaterul aurului>> – adica perimetrul Baia de Cris, Sacarâmb, Zlatna si Baia de Aries, din Muntii Apuseni – dar si în Maramures (…)OPT FIRME STRAINE AU PRIMIT LICENTE DE EXPLOATARE ÎN ZONELE <<EPUIZATE>>, CARE S-AU DOVEDIT A FI FOARTE BOGATE: CONTIN AUR ÎN VALOARE DE 54 DE MILIARDE DE EURO. EXPLICATIA: <<AU AVUT HARTILE GEOLOGICE ALE STATULUI ROMÂN>>, ne-a spus dr. ing. Florea Neagu ” – cf. Libertatea, 22 aprilie 2011.

 

…Iata cum “desteptaciunea” este identificata, de fraieri si idioti, cu însusi… ACTUL DE TRADARE NATIONALA!!!


…”In primul rand, seful statului (n.n.: Traian Basescu) evoca exploatarea resurselor proprii.De parca ar fi cineva cu mintea intreaga din aceasta tara care s-ar opune exploatarii resurselor naturale pe care le avem! Nu, esentialul aici este ca resursele sunt date in conditii total dezavantajoase firmelor/corporatiilor private, statul roman iesind mai mult decat pagubit din aceasta afacere.CAT PRIVESTE LOCURILE DE MUNCA, ELE SUNT NECESARE, DE FAPT, TOT EXPLOATATORULUI STRAIN: UNDE MAI GASESTE EL FORTA DE MUNCA IEFTINA SI FURNIZATA CU SPRIJIN DE STAT CA IN ROMANIA?

In al doilea rand, observam cu stupoare ca presedintele nu doar ca nu cere respectarea stricta a unor conditii optime de exploatare, ci considera chiar ca Gold Corporation a facut deja prea mult in aceasta privinta si chiar poate sa isi permita sa fie mult mai neglijenta si relaxata in privinta concentratiei de cianura! Contrazicandu-l, astfel, direct, pe ministrul mediului, pe care nu rateaza ocazia sa-l atace si in privinta emisiilor de carbon.

Daca ar fi fost doar atat si ne-am fi confruntat cu o situatie foarte grava. Insa este mai rau chiar si decat atat, asa cum o arata articolul excelent al lui Mihai Gotiu, care dezvaluie pana unde merge subjugarea statului roman intereselor corporatiilor private: IMPUNEREA UNOR LEGI PRIN CARE STATUL DEVINE EXPROPRIATORUL DISCRETIONAR PUS, DE ACEASTA DATA, IN SLUJBA INTERESELOR PRIVATE.

Gândindu-ne si la privatizarea sistemului sanitar, avem deja un model de putere care se contureaza tot mai mult: UN STAT MINIMAL FATA DE INTERESELE CETATENILOR, ALE POPORULUI, SI MAXIMAL FATA DE INTERESELE CORPORATIILOR STRAINE. Sau, cum spune chiar Mihai Gotiu, ACUM DEVENIM EFECTIV SI FARA EXAGERARI SAU METAFORE, COLONIE, DEVENIM DE JURE, STRAINI SI SCLAVI IN TARA (CARE NU MAI ESTE…) A NOASTRA!” – cf.art.Statul minimal… fata de interesele românesti si… maximal fata de interesele corporatiilor straine, în revistaonline Razboi întru cuvânt, 29 august 2011.

…Cel cu mutra de paralitic „contorsionist”, Sebastian Lazaroiu, este „destept”, pentru ca, din pacient la Spitalul 9, care delira basme de Fratii Grimm, a devenit… câtumai Ministrul Muncii! Si se pregateste sa devina, cica, prim-ministru…

Probabil ca si robotelul Boc va fi numit (de catre golani!) „destept”, când va deveni… Presedintele Curtii Constitutionale!

…Elena Udrea este „femeie desteapta”, pentru ca, de-a lungul vietii ei (din cale-afara de …”aventuroase”!), tocind un anume soi de mobilier, zic unii ca va deveni…prima Presedinta a României! Dar, atunci când se va petrece acest lucru, chiar nu va mai avea importanta cine va fi…”presedinte”, pentru ca nu va mai avea pe/peste cine…”prezidentia”: o tara si un popor care accepta ceea ce acceptam si înghitim noi, ca strutii (fara sa avem, însa, stomac de strut!), se otraveste, dispare…ori se transforma în… COLONIE DE MUTANTI! Si, deci, în niciun caz nu se va mai putea numi „popor”!

…Gigi Becali este „destept”, pentru ca … îl plictiseste Imnul National al României, admirând Imnul…”Maseuza”! Eu zic, însa, ca Gigica nu e mai destept decât lepra de popa Tökes, care ne-a adus steagul României la nivelul…Ciadului!

…”Destept” este, sa zicem (pentru linistea golanilor!), chiar si acel fotbalist român care, precum Ianis Zicu (fost la Steaua!), „pentru un pumn de euro în plus”, îsi tradeaza „camarazii de front” sportiv si (în cazul evocat mai sus!), angajat la TSK-Sofia, lupta, fratricid, alaturi de bulgari, contra românilor de la Steaua – …tot asa cum fac mii si mii de alti sportivi (într-un articol trecut, vorbeam de fratii argentinieni, Diego si Gabriele Milito: „Diego Milito a fost in centrul atentiei intr-un meci sustinut impotriva lui Gabi  Milito prin anul 2002,cand actualul jucator al celor de la  FC Barcelona l-a faultat foarte dur pe coechipierul lui Diego Milito de atunci,Juan Manuel Torres,iar centralul,respectatul Horacio Elizondo l-a eliminat fara ca faultul sa fie foarte dur. Ei bine,Diego a sarit la gatul lui Horacio Elizondo si astfel temperamentul arbitru argentinian l-a eliminat,pentru ca cei doi sa se duca la dusuri mult mai repede decat se asteptau fanii celor doua mari echipe din Avellaneda. Asta ce inseamna oameni buni? Vorba aceea, <<sângele apa nu se face>>!” – cf. Doi frati lupta pentru patrunderea in finala Ligii Campionilor, pe Blogul suporterilorcatalani, 20 aprilie 2010). Deci, a fi „destept”, pâna la urma, înseamna (fie ca esti fotbalist, fie ca esti…Traian Basescu!) a fi un escroc jalnic, un NENOROCIT DE MERCENAR SI TRADATOR, aflat în slujba si „leafa” Marilor Bancheri si Camatari ai Lumii Terestre…!!!

…”DESTEPT” ESTE DIAVOLUL, O, FRATII MEI ÎNCA „DESTEPTATI”…(DA, DRACUL ESTE SINGURUL „DESTEPT” AUTENTIC SI TATAL TUTUROR… „DESTEPTILOR-SUROGAT”!) – … MARIA SA DIAVOLUL, ADICA, ÎNTUNECIMEA SA COMPLET NE-GRATIOASA!

…”Prostii” sunt…aaa…”prostii”! Ce definitie mai trebuie, pentru „nedescurcaretii”, ne-escrocii etc. – …adica, pentru cei care nu-si tradeaza Dumnezeul, Tara si Neamul, pe 6 vile si pe o turma de „masini tari” si pe…slugarnicie si tradare „cât încape”?!

…Da, ia sa vedem, cine-s „prostii”, într-o tara ca România, asa de bine „garnisita” cu… „destepti”?

…”Prost” este straveziul si luminatul la obraz, Calugar din Chilie, care se roaga, prabusit sub lumina viziunii Cerului Dumnezeiesc, pentru ca Mântuitorul-HRISTOS sa ne mai pasuiasca, oricât de ticalosi ne-am dovedit, în ultimii ani…si sa nu ne azvârle, înca, în bezna cea vesnica! Poate ca, daca Mântuitorul ne va mai da un ragaz de existenta pe Pamânt, Duhul nostru va învia si vom drege, macar în parte, câte am stricat, paraduit, înstrainat, otravit si darâmat, în Gradina Maicii Domnului…!

…”Prost” este Dascalul de Scoala, care nu vrea sa-si tradeze nici Dumnezeul, nici Tara ori Neamul – si, cu riscul ca statul super-ateu (ateismul pornind înca de pe treptele…Patriarhiei!) al anului 2011 sa-l dea afara din mizera slujba, DAR ÎNALTA MISIUNE, aceea de „dascal” (de muritor de foame…dar urmas al lui Ravvi-Hristos!), preda elevilor/ucenicilor sai, din toata inima si din cât i-a mai ramas din plamânii sai sângerânzi, Adevarul Revelat: despre Hristos-Dumnezeu, cât si despre Martirii si Eroii si Adevaratii Stramosi ai Românilor…cât si despre Adevaratele „Granite” ale Gradinii Maicii Domnului (daruita „Trakes-ilor”/Sfintilor celor Luminati): LUMEA ÎNTREAGA!

…”Prost” este numit, fireste, si Elevul/Studentul (dar acestea sunt cazuri din ce în ce mai rare…”de muzeu”!), care urmeaza sfaturile si calauzirea Dascalului Martirizat de un stat tâlhar, asasin – si, fireste, SUPRA-ATEIZAT, în esenta sa!!!

…”Prost” a ajuns sa fie numit acel Judecator al Fratiei Oamenilor Luminii – care nu raspunde la…telefoanele BEZNEI de la Cotroceni…care nu-si largeste buzunarul si urechea spre nedreptatea bogatului, tâlhar arogant si tradator nonsalant…- …ci spre plânsetul vaduvei si al orfanului, si al pensionarului si al celui umilit si obijduit… – …si care Judecator încearca, deci, sa faca, în lumea asta (haotizata/hipnotizata/anomizata de Diavol si de catre slugile lui preaplecate!), cât de cât, sa mai pâlpâie Lumina Dreptatii – în acelasi ritm de vapaie cu aceea pe care, slab si nevolnic, o întrevede el, Judecatorul de Buna-Credinta, în Cerurile Dumnezeiesti! Ceruri înspre care se roaga, neîncetat, spre a i se împrumuta câteva clipe de Lumina, spre a diminua anomia revoltatoare si entropia gretoasa, din Lumea asta, care seamana, tot mai mult, a Mlastina Terestra Puturoasa…!

…”Prost” a ajuns sa fie numit, de catre bortosii lumii (care se opereaza la Viena…si tot acolo si mor!), Medicul-Tamaduitorul cu Putere de la Dumnezeu – Tamaduitor care, umilit grosolan si înghesuit, în metroul ori tramvaiul, cu care a facut 10 km pâna la spital… – si netinând cont de ghioraitul matelor proprii! – … face operatii de câte sase, opt si zece ore, ADEVARATE MINUNI INSPIRATE DE HRISTOS-DUMNEZEU! – salvând sute si mii si zeci de mii de vieti omenesti…!

…De ce Profesorului-GENIU, ALEXANDRU PESAMOSCA, „Doctorul Copiilor”, nu i s-au facut FUNERALII NATIONALE, atunci când a trecut la îngeri?! Sfântul de la spitalul (în curs de desfiintare!) „Marie Curie” – a murit aproape…”clandestin”!

„Ieri, ore întregi, pe perioada cât trupul neînsufletit al profesorului Pesamosca a fost vegheat de rude în camaruta de la etaj, curtea spitalului <<Marie Curie>> a ramas pustie. Dupa ce sicriul a fost purtat pe brate în interiorul Capelei, au început sa apara si oamenii, de parca ceva nevazut îi trezise (…)<<Mare nenorocire, domnilor, a murit tocmai acum, când au aparut cancere la copii. Pai, ce? Înainte, sub Ceausescu, nici nu întâlneai copii bolnavi de leucemie>>, spune o batrâna care a venit sa îi aduca un ultim omagiu. (…)<<A ajuns pâna la Papa Ioan Paul al II-lea, dar si la Preafericitul Teoctist, ca sa ceara sprijin pentru constructia unei biserici si a unui spital de urgente pentru copii. Iubea mult copiii>>, spune pensionara Gabriela Teodorescu, care s-a numarat printre apropiatii doctorului.


De alaturi, ÎNTR-UN SPATIU ÎNGUST DIN FATA CAPELEI SPITALULUI, CÂTIVA MUNCITORI S-AU APUCAT, ÎNDEMNÂNDU-SE UNII PE ALTII, SA SCOBEASCA ÎN BETON CU UN CIOCAN PNEUMATIC: ACOLO VA FI MORMÂNTUL DOCTORULUI ALEXANDRU PESAMOSCA. A FOST ULTIMA SA DORINTA” – cf. Evz.ro.

…Dimpotriva, se „preconiza” ca Tamaduitorul Lui Dumnezeu, ALEXANDRU PESAMOSCA, sa fie dat afara si din camaruta lui de ascet: „La începutul anului 2006, profesorul Alexandru Pesamosca a fost foarte aproape sa fie evacuat din camaruta de la etajul 1 a Spitalului “Marie Curie”, unde locuia de la moartea sotiei. Profesorul a fost anuntat ca nu mai poate ocupa locul respectiv de managerul de atunci al spitalului, un fost elev al lui, profesorul Iordachescu” – cf. Evz.ro, 1 septembrie 2 011.

 

Pai, cum sa i se faca “funeralii nationale” tocmai “Tamaduitorului Copiilor”, când Franc-Masoneria Mondiala (prin camatarii ei, dar si prin… “savantii criminali”!) ordona… “teracidul”, reducerea populatiei Pamântului, de la cca 7 miliarde -7 miliarde si jumatate – la…CEL MULT 240 de milioane de “humanoizi”, sclavi ai Corporatiilor Multinationale/Transnationale???!!!

…“În scopul de a stabiliza populatia lumii, TREBUIE SA ELIMINAM 350.000 DE OAMENI PE ZI. Acesta este un lucru oribil pe care trebuie sa il spun, dar este la fel de rau sa nu-l spun “ – cf. J. Y. Cousteau, 1991 – explorator si reprezentant UNESCO. Sau: -“Astazi lumea are 6.8 miliarde de oameni. Si ar putea creste pâna la aproximativ noua miliarde. Acum, daca am face o treaba foarte eficienta cu noile vaccinuri, cu asistenta medicala, cu serviciile de sanatate si control a reproducerii, am putea reduce aceste cifre cu 10 sau chiar 15 la suta!” – zice însusi … BILL GATES !

…”Prost” este si Actorul cel Ne-descurcaret, sau Cântaretul-Autentic ORFEU…ARTISTUL, în general (…care…”el munceste, el plateste!”) – care NU se prostitueaza pe la reclamele odioase ale Camatarilor Lumii – …ci asteapta, rabdator si absurd… – sarac, dar cu demnitate! – …sa vina, iar, Vremea Luminilor Culturii Divine, când va putea împrumuta, vifornic, sufletul sau de zeu/arhanghel – cititorilor si privitorilor si ascultatorilor devotati, ori spectatorilor-devoti!

 

…”Destepti” si “prosti”…”prosti” si “destepti”…

 

Depinde unde esti situat si …”din partea cui privesti”: daca privesti “din partea Credinciosilor/Închinatorilor Diavolului” – da, “desteptii” sunt toti ticalosii, criminalii, impostorii, tradatorii, demolatorii lumii si pervertitorii Duhului Divino-Uman – care pregatesc instaurarea cât mai grabnica a Fiarei Apocaliptice, a ANTIHRISTULUI…!

 

…Daca privesti, însa, “din partea Credinciosilor Mântuitorului Hristos” – “PROSTII” REPREZINTA SINGURUL POTENTIAL DE SALVARE A LUMII!

 

…Soldaritate si Fratie, între toti “prostii” – cei LUMINATI si DESTEPTATI ai Lumii! Solidaritate si Fratie, între toti cei care nu neaga, nu blasfemiaza – ci marturisesc, cu toata convingerea lor, luminând martiric, Adevarul, Învierea Luminii si Mântuirea prin Hristos-Dumnezeu!!!

 

…Doar asa vom scapa de consecintele catastrofale, aneantizatoare, ale “muncii” sordide, dar încrâncenate, întru demolarea de Duh si de Lume, “prestate” de catre Smecherii/”Desteptii” cei Îndraciti, de pe Planeta Terra – …si vom putea, astfel, sa razbim prin negurile apocaliptice ale Sfârsitului Lumii, având strânsa, în noi, VLAGA DIVINA de a întemeia o Lume Noua, un Nou Palier de Existenta Spirituala Umana: cel al Duhului Curat si Luminat!

 

prof.dr. Adrian Botez

In memoriam

On By nelursIn MemoriesLeave a comment

In memoria lui Nicolae Iorga si Ionel I. Bratianu

Jianu Liviu-Florian

Au fost odata, intr-un parlament,

Un inginer si-un mare intelept.

Se discuta cu patima, ardent,

Vreun caz despre Istorie, si Drept.

 

 

 

Si inginerul, Prim Ministru , chiar,

Dupa-ntelept, vru sa deschida  gura.

“Ce sa ne-nveti?,  spuse-nteleptul, rar.

Si inginerul a raspuns: “Masura!”

 

 

 

Simfonia dragostei, in treime de dor

On By nelursIn poetryLeave a comment

Jianu Liviu-Florian

 
Ce anonimi sunt norii, apa, muntii,
Ce anonima  este si natura,
Ce anonim, in catedrala fruntii,
Isi lasa Anonimul, semnatura –

Ce anonim, padurile fac valuri
De umbra, in oceanele de soare,
Ce anonime vieti raman pe maluri
Din marea de elanuri migratoare –

Ce anonima, iarba creste verde,
Ce anonim, zapada cade-n lume,
Ce anonima stie sa dezmierde
Lumina celui care ne da nume…

Chivot de viata pastrator

On By nelursIn Christian LifeLeave a comment

Arca!

Florian GULER

 

L-acest chivot… de viata pastrator,

La Arca salvatoare din lume si genuna

Se-ntorc mereu hulubii ce-au ostenit in zbor,

Caci- n-au gasit o Stanca picioarele sa-si puna.

 

Iar Arca e un Staul, pe apele nauce,

Si-n ieslele-i s-ascunde Copilul Dumnezeu.

Spre cer e o ferastra; privind-o pare o cruce,

Iar fanul lui miroase a Har si curcubeu.

La Multi Ani de Ziua Inginerului

On By nelursIn HistoryLeave a comment

By Simona Botezan, Washington D.C.

 

În data de 14 septembrie 2011, Asociatia Generala a Inginerilor din România (AGIR) va împlini 93 de ani de activitate.

Începând cu anul 2000, printr-o hotarâre de guvern, în data de 14 septembrie se sarbatoreste “Ziua Inginerului Român”. Cu aceasta ocazie doresc sa-i felicit pe toti inginerii români si în mod special pe cei care îsi reprezinta cu cinste tara si profesia pe toate meridianele.

 

“Succesul este un joc, cu cât joci de mai multe ori cu atât câstigi de mai multe ori si cu cât câstigi de mai multe ori, cu atât vei juca mai bine.” spunea Allan Pease.

Inginerii din lumea întreaga aplica acest concept în practica de zi cu zi.Îndemnul inginerului Cezar Parteni Antoni (exprimat în anul 1940), sta la baza codului etic al inginerului român: “Orice inginer trebuie sa aiba idealul de creatie, dorinta de a descoperi adevarul si de a stapâni natura cât mai mult posibil. Sentimentul dreptatii sa-i fie infiltrat în sânge si mereu sa se considere în serviciul natiunii si omenirii, pentru o cât de slaba îmbunatatire a soartei celor multi si necajiti.”

 

Situatia economica, sociala si politica din România impune schimbari pe toate planurile, iar inginerii sunt primii din familia intelectualilor, care au pregatirea necesara pentru a aduce în societate progresul si disciplina sociala atât de necesare. Din pacate, începând cu 1990, cei mai capabili ingineri români profeseaza în strainatate. Agonia economiei, lipsurile disciplinare si etice din societatea româneasca, readuc în actualitate cuvintele politicianului Ion Bratianu: “Tara nu se poate ridica decât prin ingineri!”

Profesia de inginer are o veche traditie în România, primul Corp Tehnic din tara fiind înfiintat la 15 iunie 1894. Prima asociatie inginereasca este consemnata în cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, “Societatea de Ingineri si Arhitecti” înfiintata în1876.

Societatea Politehnica a fost constituita la 6 decembrie 1881, în prezenta regelui Carol I, cu ocazia inaugurarii primei cai ferate Buzau-Marasesti, proiectata si realizata în întregime de ingineri români.

Asociatia Generala a Inginerilor din România (AGIR) a aparut în anul Marii Uniri (1918) si este o federatie nationala preocupata de rezolvarea problemelor inginerilor indiferent de specialitate, cuprinzând probleme profesionale, organizatorice, de reprezentare pe lânga guvern si în organizatiile similare internationale. Asociatia a încheiat protocoale de colaborare bilaterala cu asociatii similare din alte tari, de pe toate continentele si a obtinut acreditarea facultatilor tehnice din România în strainatate. AGIR este membra a Federatiei Mondiale a Organizatiilor Ingineresti ( WFEO/FMOI); Federatiei Europene a Asociatiilor Nationale de Ingineri (FEANI). Este reprezentata în Consiliului de Coodronare Regionala a Asociatiilor Ingineresti din ?arile Central si Est Europene (RCC); în Comitetul de Tehnologie al WFEO/FMOI si în Consiliul de Administratie al Asociatiei Internationale de Educatie Continua Inginereasca – IACEE.

Conform site-ului propriu al organizatiei, AGIR recunoaste importanta cuvântului scris, care reprezinta în continuare cel mai important mediu de comunicare. AGIR a intiat un proiect de lege pentru recunoasterea si protejarea meseriei de inginer si înfiintarea Registrului National al Inginerilor din România.

Lumea a evoluat odata cu inginerii, contributia lor fiind decisiva la progresul stiintific si tehnologic al planetei. Confortul nostrum zilnic este rezultatul muncii unor ingineri. Masini cu pilot automat, camere de luat vederi, senzori si GPS-uri; roboti industriali, I-pod-uri si Black Berry’s; tuneluri subacvatice, vase de croaziera luxoase, avioane invizibile, transatlantice; structuri de sticla si metal care ating cerul; poduri care sfideaza gravitatia; nave spatiale si sateliti; materiale, aparatura medicala si medicamente desprinse parca din literatura stiintifico-fantastica; plante si animale modificate genetic; vopsele, cosmetice si parfumuri, sau banale solutii de curatat, toate sunt rezultatul inteligentei creatoare a inginerilor.

La începutul mileniului trei, inginerii ofera mapamondului minuni greu de imaginat. Rolul lor este de a face posibile cele mai îndraznete vise ale omenirii. “O idee, oricât de valoroasa ar fi, nu face doi bani daca nu o pui în practica.” spunea Thomas Edison, un reputat inventator, cercetator stiintific si om de afaceri. Acesta este unul dintre dezideratele inginerilor, iar realizarile recente tind sa învinga si ultima frontiera – puterea gândului. Iata câteva exemple:

PARC EOLIAN ÎN MIJLOCUL MARII La 20 km de coasta Danemarcei se afla Horns Rev, cel mai mare parc eolian din lume, compus din 80 de elice înalte de 110 m fiecare, cu o putere de 160 MW, mult mai puternice decât oricare centrala eoliana de uscat. Elicele cu o lungime de 30 m fiecare se asambleaza la sol si sunt transportate pe mare cu ajutorul unor barje speciale. Montajul pe stâlpi în mare se face cu echipe formate din câte 4 tehnicieni si macarale immense, montate pe vapoare ce stationeaza lânga stâlpii uriasi, ce rasar din mare asemeni unui gard straniu si alb.

AUTOSTRADA IMPOSIBILA Numele ei oficial este Autostrada Articului si se afla în Canada. Uneste orasele Tibbitt si Contwoyoto si este considerata cea mai periculoasa sosea din lume. Situata în tinuturile arctice din nordul taigalei canadiene, soseaua se desfasoara pe o lungime de 500 km, pâna la uriasele mine de diamante din nordul înghetat. Este periculoasa deoarece 85% din suprafata ei traverseaza lacuri înghetate, iar stratul de gheata se poate rupe înghitind camioanele care strabat soseaua de gheata. Acest traseu se poate face doar iarna, în lunile cu temperaturi foarte scazute.

În fiecare iarna, angajatii de la Nuna Logistics intra în actiune! Pornesc masinariile enorme de curatat si nivelat zapada. Utilajele lor deschid o strada larga de 70 m, echivalentul unei autostrazi cu 8 benzi, care permite camioanelor de 70 de tone sa ajunga la minele de diamante. Câteodata natura are ultimul cuvânt, iar camioanele dispar sub stratul gros de gheata. Poate ca si acesta este un motiv pentru care diamantele sunt atât de scumpe…

COLOSI PE MARE Cele mai mari meganave din lume se folosesc pentru a transporta obiecte foarte mari si grele, cum ar fi statiile petroliere off-shore, utilaje pentru lichefierea gazului pentru platformele de exploatare marine, statii militare radar, submarine, alte nave de tonaj mai mic. V-ati întrebat vreodata cum se încarca aceste meganave? Mare parte din suprafata unui asemenea vas o reprezinta platforma transportoare. Aceasta se scufunda, se parcheaza deasupra încarcatura, apoi platforma se ridica si navigheaza spre destinatie. Simplu, nu?

PODUL DE APA PESTE APA Este un pod real, seamana cu o autostrada inundata si exista pe Terra, nu este o halucinatie a lui Jules Verne. Este vorba despre podul Magdeburg din Germania, cu o lungime de un kilometru si latimea de 32 m. Este necesar sa-l privesti de mai multe ori ca sa-ti dai seama ca exista si ca este construit de mâna omului. Este un pod de apa care traverseaza fluviul Elba si permite circulatia navelor între cele mai mari canale fluviale din Germania. A costat peste 500 milioane de euro, iar conceptia si constructia lui au durat 6 ani.

La toate aceste proiecte si-au adus aportul si inginerii români. Daca-i adaugam si pe cei care lucreaza pentru Bill Gates&Microsoft, pe inginerii români din Silicon Valley, pe cei de pe platformele petroliere din Golful Mexic si pe cei implicati în proiecte guvernamentale americane; pe inginerii romani din bazele NATO sau pe constructorii români din Europa Occidentala si Orientul Mijlociu, vom avea dimensiunea reala, valoarea si puterea creatoare a scolii politehnice românesti.

Cinste lor, iar de ziua profesiei un sincer si calduros: “La Multi Ani!”

 

Epigrama

(La ziua inginerului poet)
De Horia Ivascan, Turda

La ziua inginerului poet
Contestatori cerura-n van
Un strop de vin, vreo tuica, un cotlet
Dar el spuse simplu : Ce-s barman?

 

SALVATI SINAIA

On By nelursIn RomaniaLeave a comment

motto: pasivitate inseamna complicitate!

atitudini: DESPRE LIMBAJ (1)

arh. Nicolae Dan MANEA

Pentru a ne transmite intentiile sau gandurile, pentru a comunica intre noi, folosim limbajul.

El poate fi vizual: prin semne scrise, pin imagine sau prin gesturi; auditiv: atunci cand vorbim, ascultam muzica sau pur si simplu fosnetul padurii, olfactiv, tactil, si desigur putem continua. Felul in care ne exprimam prin orice fel de limbaj are o stransa legatura cu felul nostru de a fi si cu modul nostru de a gandi. Un bun orator are o minte agera si ordonata, un pictor este tacut fiindca ne vorbeste intr-un alt fel, un muzician renumit poate compune chiar daca e surd iar un balbait este dezordonat si nu se poate concentra la nimic.

Considerand cladirile, dar si localitatile pe care ele le compun, ca rod al gandirii unor oameni, putem considera si arhitectura ca fiind, la randul ei, un anumit fel de limbaj. Frumusetea si armonia proportiilor unei constructii reflecta o anumita cultura, stare de spirit si de echilibru a arhitectului dar si a epocii in care a creeat. Modul de a gandi si de a actiona al unui grup de oameni sau a unei societati s-a reflectat mereu in limbajul folosit, inclusiv in arhitectura. O societate profund democratica a creat spatii publice ample (agora, teatrul), larg deschise cum este Acropola Atenei dominata de minunatul Parthenon, simboluri ale echilibrului, luciditatii, prieteniei, modestiei si al aspiratiei spre perfectiune. Un alt fel de societate, bazata pe cuceriri razboinice si pe inrobirea oamenilor, a construit cetati de necucerit cocotate pe inaltimi de unde domina imprejurimile (asa cum o fac si ocupantii lor) dar si orase izolate, inconjurate cu ziduri inalte iar o dictatura a produs constructii colosale, coplesitor de mari si de inutile, in care doar aspectul opulent si nu continutul sunt menite sa transmita mesaje privitorului.

Ca si limbajul, arhitectura a suferit in diferite perioade de timp influentele civilizatiilor vecine, ale popoarelor razboinice ale culturilor cuceritorilor sau invadatorilor. Constatam ca si in zilele noastre, aceste influente asupra limbajului (arhitecturii) sunt prezente sub diferite forme:

Ni s-a spus multa vreme, cu insistenta, folosind mereu aceleasi putine cuvinte ca toti suntem egali, deci toti suntem la fel. Personalitatea si exceptia au fost excluse si inlocuite cu mediocri tatea. Ce a insemnat asta in arhitectura: tipizarea, prefabricarea, repetare (care tot un fel de balbaiala este), mai exact cartierele de blocuri. Toate apartamentele sunt la fel, toate blocurile sunt la fel, toate cartierele sunt la fel asa cum si noi trebuie sa fim la fel. Balcoanele, ferestrele, acoperisurile, strazile toate se repeta obsesiv si sunt rareori diferite, asa cum la fel se repeta si frazele pe care le auzim, fraze compuse dintr-un numar limitat de aceleasi cuvinte. Apartamentul si blocul in care locuim sunt deci lipsite de personalitate asa cum ar trebui sa ajungem si noi. Spatiile comune (scari, holuri) sau cele publice (piete, parcuri) sunt reduse la minim pentru a limita posibilitatea ca oamenii sa se intalneasca, sa discute unul cu altul, sa se cunoasca.

Tot la bloc, cheltuielile se impart, grijile se impart, terenul aferent se imparte si in final se imparte si responsabilitatea in bucati atat de mici, incat in cele din urma dispare, asa cum si sentimentul de apartenenta se restrange strict la proprietatea personala (adica se opreste la usa apartamentului, mai exact la fata ei interioara) excluzand dreptul legitim de proprietate (grija, responsabilitatea) asupra intregului bloc, asupra intregului cartier si asupra intregului oras.

In imaginea pe care v-o prezint stau alaturi un bloc si o locuinta traditionala. In ambele cladiri locuiesc oameni. Prima intrebare pe care ne-o punem este ce cauta aceste cladiri una langa alta. Apare apoi evident faptul ca blocul, adica constructia mai noua, este cea care deranjaza vechea casa. Observati pe urma diferenta de marime, diferenta de grija pentru detalii si pentru frumos, diferenta de prestanta si de personalitate, diferenta de conceptie si de mentalitate si trageti dumneavoastra in locul meu cuvenitele concluzii.

SINAIA, 12.09.2011,

in cadrul campaniei SALVATI SINAIA

arh. MANEA Nicolae Dan

O noua lege eliminatoare a cultelor în Ungaria

On By nelursIn HistoryLeave a comment

Parlamentul de la Budapesta a aprobat o noua lege a cultelor care va intra în vigoare începând cu 1 Ianuarie 2012 în urma careia vor fi recunoscute doar 14 comunitati religioase, care include si trei comunitati evreiesti. Printre aceste comunitati se numara si Biserica Crestina Baptista. Dintre comunitatile nerecunoscute fac parte si Biserica Evanghelica Metodista, Biserica Adventista de Ziua a Saptea, Biserica Penticostala si Armata Salvarii.

Dr. Kalman Meszaros, Presedintele Uniunii Baptiste din Ungaria, a afirmat ca baptistii au fost recunoscuti în Ungaria din 1895, iar predecesorii lor, anabaptistii, au fost prezenti începând cu 1523. Baptistii din Ungaria sunt organizati în 368 de biserici locale care însumeaza un numar de 12 000 de credinciosi. Este regretabil, a adaugat Meszaros, ca noua lege nu arata suficient interes pentru comunitatile religioase independente.

Presedintele comunitatii adventiste din Ungaria, Tamas Ocsai, a protestat alaturi de alti activisti si aparatori ai drepturilor omului împotriva legii. În momentul de fata, comunitatea adventista numara 4600 de membri în 110 biserici. Metodistii au 2000 de membri în 34 de biserici.

Organizatiile religioase care vor dori sa obtina recunoastere oficiala trebuie printre altele sa fi existat de cel putin 20 de ani în Ungaria si sa respecte prevederile constitutionale. Actuala lege se aplica si în cazul orelor de religie din scoli care sunt finantade de catre stat. Dupa intrarea în vigoare a legii se estimeaza desfiintarea a 300 de comunitati si organizatii religioase.

Suntem chemati sa aducem în rugaciunile noastre cazul cultelor din Ungaria.

(First Romanian Baptist Church of Virginia)

Rugaciunea fetelor!

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

 Florian Guler

(inspirata de Ruth Bell)

 

 

Da-mi sot inalt, asa Iti cer…

Când sta ingenunchiat,

S-ajunga Doamne pân-n cer

La Tronu-Ti Indurat.

 

Si umerii sa-i aibe largi,

In de ajuns sa-i fie,

Mereu sa poate pe cei dragi,

Smerit cu bucurie.

 

Sa aibe buzele curate

Cât Adevarul a purta,

Dar in de-ajuns de delicate,

Sa poata saruta.

 

Sa aibe palme de plugari,

Dar mângâierea lina

Si bratele destul de tari,

Un copilas sa tina.

 

CÂND „CEI USURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, ÎNTELEPTII POTOLESC MÂNIA”

On By nelursIn EssaysLeave a comment

 Vavila Popovici


Incidentele care au avut loc la Londra luna trecuta (august) au fost considerate ca cele mai violente din ultimii 30 de ani. Potrivit politiei londoneze, peste o mie de persoane au fost arestate, dintre care 396 minori. Violentele, care au început în nordul Londrei s-au extins ulterior în mai multe orase britanice, între care Birmingham, Manchester si Liverpool. A fost vorba în principal de actiuni de efractie, vandalizari de autoturisme si furturi, dar si incendii provocate. Incidentele au provocat o mare indignare asupra populatiei acestei tari si au determinat o reactie ferma din partea autoritatilor. Potrivit Scotland Yard, din cele 1.838 de persoane retinute în timpul violentelor, 1.049 au fost puse sub acuzare, 218 dintre acestea fiind minore. Premierul britanic David Cameron si-a întrerupt vacanta si a declarat în Parlamentul britanic : „Nu este vorba despre politica, nici despre manifestatii, ci despre furt […] Aceasta este infractionalitate, pur si simplu si pentru aceasta nu exista scuze. Nu este o problema de saracie, ci de cultura. O cultura a violentei, lipsei de respect fata de autoritate […] trebuie sa aratam lumii ca Marea Britanie nu este o tara care distruge, ci o tara care construieste, care nu se resemneaza, o tara care face fata, care nu priveste în urma, ci totdeauna înainte”. În cele din urma violentele au fost stopate, fiind antrenati în aceasta actiune 16000 de politisti. Au fost implicate persoane cu statut social diferit, copii, tineri si oameni mai în vârsta.

De aici începând, fenomenul, fiindca el poate fi denumit astfel, poate fi amplu analizat. Nu am sa îndraznesc decât o succinta analiza, privita din punctul de vedere al libertatii zilelor noastre, prost înteleasa de unii oameni. Si nu este o remarca noua si nici restrânsa, ci valabila pentru foarte multe tari de pe glob.

Libertatea este un concept filosofic, a carui semnificatie ar putea fi rezumata prin sintagma „lipsa constrângerilor”. Ea zugraveste comportamentul uman. A fost o tema care a preocupat filosofii, teologii, precum si statul.

Pentru Socrate, de exemplu, libertatea este poarta tuturor dereglarilor individuale si sociale, calea spre desfrâu si descompunere; pentru Aristotel, aparator al libertatii, este poarta prin care intra bucuria de a trai, poarta prin care intra viciile fiind cea a pasiunii. Venind mai aproape de vremurile noastre, pentru filosoful britanic John Stuart Mill (1806–1873), libertatea este determinata de raporturile dintre individ si societate, sfera libertatii umane cuprinzând anumite libertati printre care si „libertatea alegerii unui stil de viata”. Si ce stil de viata trebuie ales? Chiar nu stim sa alegem, nu stim sa discernem? Stilul de viata presupune într-adevar cultura! Este gustul pentru elevat si frumos. Stilul nu presupune cantitatea, ci calitatea; înseamna atitudine corecta, cuviincioasa, actiune folositoare, idei sanatoase, înseamna bucuria de a trai, dragostea, prietenia, dorinta de înaltare, de a deveni o persoana cu o carte frumoasa de vizita. A fi bogat si lipsit de caracter, nu poate fi decât un stil ales daunator atât tie cât si oamenilor din jurul tau.

Pentru a ajunge sa te poti bucura de libertate, trebuie mai întâi sa-ti înfrângi barbaria, pe care o purtam fiecare dintre noi, unii într-o masura mai mica, altii mai mare, si pentru a-ti înfrânge barbaria trebuie sa te cunosti pe tine însuti si sa reusesti sa-ti modelezi caracterul. La început nu esti atât de constient, te ajuta parintii, scoala, mai apoi te straduiesti singur sa dobândesti un comportament moral care sa fie în armonie cu cei din jur. De altfel normele comportamentului moral au fost cuprinse în cele zece legi biblice comune religiilor mozaica, crestina si mahomedana, religii dominante si la ora actuala în lume. Incorectitudinea, obraznicia, minciuna, lipsa de respect, tin de zonele întunericului; numai spiritul benefic este creator, spiritul malefic este distrugator; omul care ia în brate spiritul malefic ajunge la desfrâu, se deconecteaza de la spiritul Divin. „Vai de feciorii razvratiti, zice Domnul, vai de cei ce fac planuri fara Mine, care fac legaminte ce nu sunt în Duhul Meu, ca sa gramadeasca pacate peste pacate!”(ISAIA 30, 1)

Conceptul de libertate ideal în societate se presupune a fi acela în care orice om e liber sa faca ceea ce doreste, atâta timp cât nu încalca libertatea altui om. Exista si extremele acestui concept. Si vai, cât a avut omenirea de suferit din cauza extremismului! Una dintre extreme este libertatea totala reprezentata în principal de catre curentul Punk. Filosofia acestui curent e simpla: „Sunt liber sa fac ce vreau, inclusiv sa îmi înfig bocancul în fata ta”, filosofie total anarhista. Curentul Punk a aparut între anii ’76-’80. Un adept Punktrebuia sa fie altfel decât ceilalti, sa socheze, violenta fiind omniprezenta în manifestari, de la înfatisare, la limbaj, comportament; un revoltat fara cauza, un om nelinistit, caruia îi place sa traiasca periculos. Cealalta extrema este reprezentata de totalitarism, în care nimeni nu are dreptul sa faca nimic decât ceea ce i se spune. Chiar daca la prima vedere par doua extreme total diferite, ele au un lucru în comun, ni se spune, si anume acela ca societatea e împar?ita în doua grupuri, unul care are libertatea totala ?i unul care nu are deloc.

Rolul statului ar fi sa se apropie cât mai mult posibil de conceptul ideal de libertate, cât mai multi oameni sa se poata bucura de cât mai multe libertati. Pentru a asigura acest lucru exista legi care trebuie respectate. Corectitudinea comportamentala este o manifestare de respect în primul rând fata de tine, dar si fata de cei din jurul tau, respect „fata de autoritate”, dupa cum a exprimat Premierul britanic. A te purta corect, politicos, a fi calm, a cunoaste legile tarii si a le respecta, indica un om care-si iubeste tara, un om instruit, un om care a învatat sa se poarte în societate. Astfel de oameni ofera încredere si lumina celor din jur lor. Iata câta dreptate a avut premierul britanic când a afirmat ca este „o problema de cultura”!, morala fiind aceea care trebuie sa stea la temelia culturii unui individ si a vietii politice a societatii, deoarece se mai întâmpla „sa fii instruit, dar natâng, brutal si simplist” spunea un gânditor român. Mergând mai în adânc, filosoful german Friedrich Nietzsche afirma ca morala apartine credintei, nu politicii.

Dintre cele sapte Pacate capitale, face parte si Mânia, numita si furie, prin care se întelege respingerea iubirii si adoptarea sentimentelor razbunatoare si a gândurilor pline de ura. Ce ne spune Biblia despre mânie? „Nu te grabi sa te mânii în sufletul tau, caci mânia locuieste în sânul nebunilor.”

Filosoful român Nae Ionescu (1890-1940) precizeaza ca problema libertatii se pune în modul urmator: „Exista mai multe drumuri de urmat si omul alege unul din ele. El alege, dar el nu poate actiona decât atunci când cunoaste conditiile multiple în care aceasta actiune este posibila.Daca nu cunoaste aceste posibilitati si implicatii, atunci actiunea nu o face el, ci ea se întâmpla cu el.” Cu alte cuvinte, este luat de val, în necunostinta de cauza! Se pare ca acesta a fost si cazul acelor tineri mâniosi, iesiti în strada pentru a fura, a distruge.„Exista întotdeauna o limita a libertatii. Este un nonsens sa se vorbeasca despre o libertate absoluta. Omul nu poate fi liber sa faca orice vrea el: Libertatea îsi are limitele ei, care sunt indicate de natura omului. Prin urmare, tot ceea ce depaseste normalul, natura omului, poate sa fie interzis, fara însa ca aceasta sa reprezinte un atentat la libertate.”

Statul la emiterea legilor are în vedere conceptele de bine si rau si gaseste un echilibru pentru a reusi sa asigure libertatea cetatenilor sai. Dar mai sunt si reguli pe care statul nu le poate stabili si care tin de bunul simt al omului. Iata ca ajungem din nou la Credinta, la Religie, la invocarea Decalogului care este suma bunului simt crestinesc – Porunca a VIII: „Sa nu furi” si porunca a X-cea: „…sa nu poftesti vreun alt lucru care este al aproapelui tau”.

Este minunat sa ai moralitate de ordin religios! Si cartea de capatâi a acestei moralitati este Biblia. Se stie ca o viata lipsita de credinta este o ratacire în spatiu si timp. Ratacim, ratacim si nu mai gasim calea cea buna!

Apostolul Pavel spunea acum 2000 de ani ca morala este înscrisa în inima omului.

Exista o lege morala cu care te nasti, adica acea predispozitie de a alege binele de rau; dar exista si o constiinta morala, cea care-l face pe om sa discearna cu buna stiinta, adica cunoscând, sa poata alege si sa se manifeste ca atare. Atât legea morala cât si constiinta morala (constiinta fiind un produs al activitatii creierului uman) îsi au izvorul în fiinta lui Dumnezeu. Constiinta morala se poate capata în timp, dupa cum am spus prin educatie, cultura. Ce cultura, ce educatie au avut acei copii si tineri implicati în incidente? Care a fost rolul familiei, scolii, Bisericii? Li s-a vorbit despre Credinta? I-a dus cineva în Biserici unde ar fi putut învata sa fie linistiti, sa nu vorbeasca când nu trebuie, sa cunoasca respectul, sa-si înfrâneze pornirile necuviincioase, sa învete blândetea, bunatatea, corectitudinea, iubirea de Dumnezeu? Cu câti dintre copiii nostri s-a mai întâmplat acest fericit lucru în aceste ultime decenii?

Libertatea poate fi si poarta de intrare a viciilor, însemnând si dreptul de a pacatui, de a face si rau nu numai bine, dar evlavia (religiozitatea) înseamna a cunoaste si a lua din libertate numai ceea ce este bun si frumos, adica a discerne, din dragoste de Dumnezeu.

Întelepciunea poporului român a creat multe zicatori, versuri, în legatura cu educatia omului, a copilului în familie. Zicala „Asta nu-i dus de multe ori la biserica”, atribuita unui om pacatos, spune mult despre acel om”.

Redau mai jos fragmente din „Vorbe cu tâlc” ale poetului român Vasile Militaru (1885-1959) decedat într-una din închisorile comuniste:

„Când copilului nuiaua nu-i sta – sfânt – la poarta mintii,/ Râde fericit copilul, dar la urma plâng parintii! […] Pe copil sa-l tii în frâie, de vrei om la toti sa placa;/ Nu-l lasa orice sa-ngâne, nu-l lasa orice sa faca;/ Nu-l lasa dupa placerea-i unde vrea el sa se duca;/ Din acelasi lemn se face si icoana si maciuca./ În rasfat de-ti cresti copilul si-l lasi zilnic fara frâu,/ Tu ai semanat neghina, socotind ca semeni grâu…/ Caci, precum îti cresti copiii, vor fi oameni sau neoameni:/ Din ogor nicicând nu iese decât ceea ce sameni!/ Cei care trudesc o viata si comori mereu aduna/ Ca sa lase mostenire la copii o viata buna,/ Din copiii lor fac trântori care-si vor munci doar dintii/ Sa manânce toata viata ceea ce au strâns parintii.”

Desi traim alte vremuri, poate este bine sa cunoastem si gândurile celor de dinaintea noastra.

Si despre celelalte aspecte ale fenomenului, poate… cu alta ocazie. Dar ar fi trist sa mai existe!

Vavila Popovici – Raleigh, Carolina de Nord

Orasul Stamford

On By nelursIn USALeave a comment

Vavila Popovici

Statul Connecticut se învecineaza cu Long Island Sound la sud, la vest cu statul New York, la nord cu Massachusetts, iar la est cu Rhode Island. Capitala statului este Hartford. Cuprinde si alte multe orase, printre care si orasul Stamford. Râul Connecticut curge prin centrul statului, revarsându-se în Long Island Sound, gura Connecticutului în Oceanul Atlantic. Aria orasului face parte din New York Metropolitan. La începuturile sale a purtat si alte denumiri. Începând cu secolul XIX, rezidentii din New York si-au construit case de vara aici, si mai apoi s-au mutat în Stamford, ajungând cu trenul în Manhattan.

Emblema orasului are si o panglica cu inscriptia „Stamford – Conneticut” – 1641. A fost declarat oras în 1893, iar anul 1916 a fost anul recunoasterii societatii istorice a Stamford – ului, aici dezvoltându-se industria usoara, mecanica si chimica.

Între anii 1960 si 1970 s-au construit multe centre comerciale, sedii administrative, precum si multe cladiri înalte. Orasul a continuat si continua sa se dezvolte. Suprafata lui este de aproximativ 135 kilometri patrati, formata din pamânt si apa (aproximativ 29%).

Oceanul Atlantic patrunde cu blândete în pamân­tul Stamford – ului, geometrizând locuri placute pentru plaja si înot. Cladirile au arhitectura moderna, variata; în centru si în imediata vecinatate nordica sunt numeroase cladiri înalte cu apartamente si garsoniere, iar în partile de sud si vest, precum si cele de lânga ocean, sunt construite locuinte pentru oamenii cu câstiguri mai mici. Constructiile centrale sunt foarte scumpe.

Plajele sunt atractive, oferind posibilitatea scaldatului în soare si în apa oceanului; ofera de ase­menea picnicuri terestre, plimbari cu barci cu motor, iahturi. Locurile de plaja au în preajma si mici paduri (wild life sanctuary), locuri interesante de unde poti privi la nesfârsit pasarile care plutesc la marginea apei.

Orasul cu aproximativ o suta treizeci de mii de suflete, are muzee, teatre si cinematografe, orchestra simfonica si opera; de asemenea – biserici numeroase. De altfel, în toata America sunt multe culte si religii, ceea ce determina o viata spirituala dezvoltata si libera. Toleranta, respectul stau la baza comportamentului oamenilor fata de diversitatea bisericilor si a modului în care se manifesta actul credintei.

Majoritatea credinciosilor acestei tari sunt crestini: 60% sunt protestanti, 20% catolici, apoi mozaism si ortodoxism. Un mare grup religios îl reprezinta protestantii si acestia sunt diversificati în mai multe categorii.

Deoarece protestantii sunt împartiti în multe denominatiuni, cea mai mare biserica de sine statatoare este cea catolica (circa 25%). Credinta ortodoxa este identificata ca „Eastern Orthodox” (Ortodoxia rasariteana), în America fiind numai 0,3%; sunt înglobati nu numai românii, ci si rusii, grecii, sârbii, bulgarii, ucrainenii, cipriotii etc.

Majoritatea americanilor sunt în adevaratul sens al cuvântului cre­dinciosi, sunt prac­ticanti activi, care se duc regulat la biserica si sunt implicati în acti­vitati religioase în comunitatile lor. Mai sunt desigur si intelec­tuali, chiar profe­sori universitari tineri, jurnalisti de la mari ziare si canale media, artisti, actori etc., bântuiti de câteva decenii de ateism si dispret pentru cei ce practica credinta. Dar acestia nu sunt multi si cred ca Dumnezeu le va arata în curând Calea.

Una dintre cele mai înalte cladiri din Stamford este un Business Center care gazduieste birouri ale diverselor companii. Este cladirea cea mai importanta a complexului One Landmark Square, are 22 de etaje si o înaltime de 90 de metri. A fost construita între anii 1970-1973. În interior are un mall, sali de cinema, sali de masaj etc.

În weekendul zilelor de vara, adica numai sâmbata si duminica, în centrul orasului se organizeaza un târg al artelor, în care meseriasii vând diferite obiecte artizanale. Uneori, în zilele de sâmbata seara, într-un parc, vine câte o trupa muzicala si sustine un concert sub cerul luminat de lumina felinarelor si a stelelor. În jur sunt banci si oamenii se aseaza, asculta câteva melodii si pleaca; vin altii; unii ramân uitati pe banci, fascinati de ritmul muzicii moderne. Alteori vin mici orchestre care executa piese din muzica clasica.

Orasul are farmecul sau, pot spune ca are un aer european. Sunt strazi care seamana cu cele vazute în orasele mai mici ale Germaniei, au o oarecare intimitate care te face sa te simti bine. În centrul orasului circulatia masinilor este interzisa. Pe principala strada – Atlantic Street – se afla statuia a lui Abraham Lincoln, presedinte de seama care a condus armatele Nordului împotriva Suditilor secesionisti si a promulgat Proclamatia de emancipare, abolind sclavia. Este vazut ca o personificare a valorilor de onestitate si integritate, de respect pentru drepturile individuale si minoritare, a libertatilor umane în general. Împuscat în 1865 de catre un spion sudist, a fost victima fanatismului si a urii, aidoma lui Kennedy. Cuvintele asasinului ar fi fost acelea rostite si de Brutus la înjunghierea lui Cezar „Sic semper tyrannis!” (Aceasta întotdeauna tiranilor!). Pe chipul marelui presedinte poti citi hotarârea de a zamisli un viitor linistit acestei tari.

Populatia aici în Stamford se compune din albi, majoritatea de origine italiana, negri, indieni, asiatici, cei veniti din insulele Oceanului Pacific, spanioli si altii. Americanii, în general, sunt de origine europeana, latino-americana sau asiatica, printre ei, oameni de valoare autentica.

Am întâlnit multi polonezi, magazine poloneze. De curând au venit si multi mexicani. Cei care au imigrat aici, în majoritate si-au dat sârguinta pentru afirmare, muncind de multe ori peste puteri; unii nu s-au adaptat si îsi duc zilele de azi pe mâine, în acelasi mod în care traiau, probabil, si în tara din care au venit. Ca peste tot: oameni harnici, mai putin harnici si lenesi. Procentajul însa este important!

Îmi vin în minte versurile pe care le-am scris cu câtiva ani în urma: „Suntem precum iarba,/ Suntem precum florile, / Plapânde, marunte si multe,/ Împodobind pamântul./ Un vânt nou bate,/ Duce semintele atât de departe… / Ne risipim, ne amestecam,/ Ne schimbam în ce nu am fost/ si nu ne mai întrebam/ Ce-am fi putut fi, daca… / Manipulati vesnic/ De un destin,/ Sub acelasi soare,/ Pe acelasi pamânt,/ Suntem precum iarba,/ Suntem precum florile… “

Am întâl­nit oameni in­teresanti, dar daca esti atent, peste tot poti întâlni oameni interesanti, nu numai aici. Întotdeauna avem de vazut si de descoperit câte ceva nou în jurul nostru. Totul prezinta un interes care nu trebuie sa ne scape. Important este sa privim în jur cu atentie, cu multa întelegere si dragoste.

Dimineata, aici în Stamford, poti privi ivirea soarelui printre cladiri, razele lui venind încarcate cu o energie însumata, adaugându-li-se cea a apei Oceanului Atlantic. Doar câteva zeci de minute, dupa care începe sa se auda rumoarea orasului.

Seara poti privi luminile orasului, cerul încarcat cu stele si poti simti nevoia sa saruti cerul care te surprinde de fiecare data si te farmeca…

(Vavila Popovici – Raleigh)

Relatiile credinciosului cu lumea

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

MEDITATIE LA CUVÂNTUL DOMNULUI ISUS

Ana Tatar-Andras

„Daca va uraste lumea, stiti ca pe Mine M-a urât înaintea voastra.“

Relatiile credinciosului cu lumea adesea sunt relatii grele

  Lumea are felul ei de a gândi, de a vorbi, de a petrece timpul, de a cheltui banii, etc.

[pullquote]

“Daca va uraste lumea, stiti ca pe Mine M-a urât înaintea voastra.Daca ati fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru ca nu sunteti din lume si pentru ca Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea va uraste lumea. Aduceti-va aminte de vorba pe care v-am spus-o: „Robul nu este mai mare decât stapânul sau.” Daca M-au prigonit pe Mine, si pe voi va vor prigoni; daca au pazit cuvântul Meu, si pe al vostru îl vor pazi. Dar va vor face toate aceste lucruri pentru Numele Meu, pentru ca ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis. Daca n-as fi venit si nu le-as fi vorbit, n-ar avea pacat; dar acum n-au nicio dezvinovatire pentru pacatul lor. Cine Ma uraste pe Mine uraste si pe Tatal Meu. Daca n-as fi facut între ei lucrari pe care nimeni altul nu le-a facut, n-ar avea pacat; dar acum le-au si vazut, si M-au urât si pe Mine si pe Tatal Meu. Dar lucrul acesta s-a întâmplat ca sa se împlineasca vorba scrisa în Legea lor: „M-au urât fara temei.” Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatal, adica Duhul adevarului, care purcede de la Tatal, El va marturisi despre Mine. Si voi, de asemenea, veti marturisi, pentru ca ati fost cu Mine de la început. “

Evanghelia dupa Ioan, 15:18-27

[/pullquote]

 Valorile lumii sunt diferite de cele ale lui Cristos.

Domnul Isus a ales calea smereniei, a iubirii semenilor, a ascultarii de Dumnezeu. A ales sa se consume pentru binele oamenilor, iar in final si-a dat sângele ca pret de rascumparare pentru pacatele noastre!

Si credinciosul autentic alege sa se consume pentru binele semenilor sai!

Lumea alege calea mândriei, a egoismului si a necredintei, a neascultarii de Creatorul omului si al Universului. Alege alte surse de informare si de credinta!

In locul Bibliei, pune Horoscopul, in locul petrecerii unui timp in biserica, alege alte locuri in care sa-si distreze firea pamânteasca (spectacole, restaurante, sport, televiziunea). In locul partasiei cu Dumnezeu si cu semenii, alege mai degraba izolarea sau lupta de afirmare personala, in loc de a privi pe semenul sau mai presus de sine insusi.

Cine ramâne în Cristos, nu se întoarce la calea cea veche, la calea lumii, ci traieste o viata prin puterea Celui ce L-a chemat din moarte la viata si din întuneric la lumina cea minunata. El întelege adânc în fiinta lui ca suferinta pentru Cristos aduce o bucurie, deoarece „suntem partasi suferintelor lui Cristos”.

Noi primim cam aceleasi reactii de la lume ca si Domnul nostru Isus Cristos.

Puterea de a trai o viata curata, cu bucurie si scop chiar si în mijlocul suferintelor, dovedeste prezenta lui Dumnezeu în credincios caci „despartiti de Mine nu puteti face nimic“.

Domnul ne-a dat trei resurse ca sa putem trece cu bine prin persecutie si suferinta.

Duhul Sfânt este Sfatuitorul nostru, Ajutorul nostru, Mângâietorul nostru. Trupul nostru este templul Duhului Sfânt. Nimeni nu poate opri lucrarea Duhului Sfânt. El convinge si astazi pe multi dintre cei ce persecuta pe credinciosi si-i aduce la crucea Domnului Isus.

Cuvântul Domnului este îndrumatorul nostru, adevarul nostru. Cuvântul Domnului este clar si ne spune ca vom suferi. Trebuie sa-l cunoastem, ca sa deosebim adevarul de erezie.

Fratii de credinta sunt cei folositi de Dumnezeu sa ne ajute în luptele zilnice, prin rugaciuni, încurajari, suport material, atentionari, întelegerea Cuvântului si aplicarea lui.

Domnul sa te binecuvânteze cu suport în rugaciune, în luptele tale zilnice!

DECLARATIA DE LA TIMISOARA

On By nelursIn RomaniaLeave a comment

Va rugam semnati!

Mai avem nevoie de inca 500 de adeziuni

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

 (update septembrie 2011)

Buna dimineata! Au trecut 6 saptamâni de la ultimul apel pe care l-am facut pentru semnarea Declaratiei de la Timisoara. Atunci ajunsesem la 6.600 de semnaturi.

 Va multumim pentru semnaturile care ni le-ati dat de atunci incoace. Tocmai am trecut de 7.000. Dar maratonul timisorean nu s-a incheiat. Dar nici mult nu mai avem. Tinta campaniei de semnaturi este sa ajungem la cel putin 7.500 de semnaturi. Avem convingerea ca se poate. Cu ajutorul d-voastra.

 Mai avem nevoie de inca 500 de adeziuni. Va rugam deci sa continuati sa ne sprijiniti si sa semnati Declaratia si sa o dati la altii sa o semneze si ei.

Reamintim ca suntem singura tara din lume, in afara spatiului anglo-saxon, care a emis o Declaratie a constiintei crestine. Suntem mândri de asta si mai ales de d-stra, de toti cei care ati semnat si continuati sa sprijiniti eforturile noastre de a obtine cât mai multe semnaturi.

  Ce Rost Are Aceasta Declaratie?

Cind am lansat Declaratia in august anul trecut, unii ne-ati intrebat, ce rost are aceasta petitie sau declaratie? De ce sa tot dam semnaturi? Petitiile si declaratiile isi au rostul lor si in multe cazuri isi ating scopul. O spunem din experienta. In 2006 ne-ati dat 650..000 de semnaturi pentru inscrierea in Constitutia Romaniei a casatoriei naturale barbat-femeie. Inca nu ne-am atins scopul, dar perseveram. Semnaturile voastre au ajuns in Guvernul si Parlamentul tarii. In 2009 legile tarii au fost revizuite si casatoria crestina a fost inserata in noul cod civil. Nu ne oprim insa aici. Se discuta tot mai mult despre revizuirea Constitutiei Romaniei. Vom face tot ce ne va fi in putinta ca definitia casatoriei si a familiei naturale sa fie inscrisa si in Constitutie asa cum a facut-o Ungaria in aprilie si asa cum Constitutia Moldovei deja prevede.

 Un alt exemplu pozitiv sunt semnaturile care ni le-ati dat in 2008 si pe care le-am inregistrat in Consiliul Europei. In vara lui 2008 am colectat peste 10.000 de semnaturi online plus 5.000 de semnaturi manuale pe care dupa aceea le-am inaintat Consiliului Europei afirmindu-ne opozitia fata de incercarile Consiliului Europei de a extinde casatoriile intre persoane de acelasi sex in toate tarile membre ale Consiliului Europei. Actiunea noastra a avut succes. Semnaturile noastre au fost folosite de catre unii delegati in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei pentru a pleda impotriva unor rezolutii care cauta extinderea drepturilor homosexualilor. Rezolutia, adoptata dupa aceea in primavara lui 2009, nu a afirmat un drept la casatorii unisex, nici la adoptiile copiilor, si a afirmat libertatea religioasa. Multumim inca o data tuturor care ne-ati dat semnaturi in 2006 si 2008. Dupa cum vedeti nu le luam doar sa ne aflam in treaba ci pentru a va promova valorile si interesele.

 Ce vom face cu adeziunile la Declaratia de la Timisoara?

Dumnezeu are un plan si cu ele. Noi doar trebuie sa avem credinta. Recent au inceput dezbateri preliminare in UE privind declararea anului 2014 ca An al Familiilor in Uniunea Europeana. AFR se pregateste pentru dezbaterile care vor avea loc si va vom face auzita vocea. Documentele preliminare care privesc acest eveniment difuzeaza ideea ca exista mai multe feluri de familii, inclusiv familii intre persoane de acelasi sex, concubinaj, si alte structuri paralele sociale necrestine si daunatoarea societatii.. AFR pregateste o position paper (adica un document declarativ) pe care la vremea potrivita il vom inregistra in forurile europene afirmind pozitiile nosatre si ale fiecarui semnatar ca exista doar o singura familie si forma de casatorie, aceea dintre un barbat si o femeie. Deci, cu cit obtinem mai multe semnaturi, cu atit mai bine.

Dar in alte tari?

 Petitii similare au dat rezultate similare si in alte tari. Ultimul exemplu concret este al crestinilor australieni. In iulie 2010 au lansat Declaratia de la Canberra, si ea o declaratie a constiintei crestine, menita sa promoveze viata si casatoria crestina. Am scris deja ca in vara acestui an guvernul australian a initiat consultari nationale privind posibilitatea legalizarii casatoriilor intre persoane de acelasi sex. Declaratia de la Canberra a fost documentul in jurul caruia crestinii australieni s-au raliat si mobilizat pentru pastrarea si protejarea familiei traditionale. Pe 24 august parlamentarii australieni au respins eforturile de legalizare a casatoriilor homosexuale. Doar 31 din 150 de parlamentari s-au pronuntat in favoarea lor. Va recomandam comentariul alaturat care reliefeaza rolul crestinilor australieni in acest efort: http://www.abc.net.au/unleashed/2870676.html

 De-a lungul istoriei petitiile si declaratiile au avut si ele un rol crucial in declansarea revolutiilor morale. Aceasta este teza de baza a cartii publicate in 2010 de filozoful american Kwame Anthony Appiah, profesor la Princeton University, si intitulata The Honor Code – How Moral Revolutions Happen (“Codul de onoare – cum se produc revolutiile morale?”). (Recomandam o recenzie a cartii http://www.nytimes.com/2010/10/24/books/review/Haidt-t.html) Unul din cazurile studiate de el este abolirea sclaviei si a comertului in sclavi la inceputul secolului XIX. Miscarea abolitionista a fost declansata de un crestin care si-a pus in practica constiinta crestina, William Wilberforce. Colegii si prietenii lui au calatorit prin Marea Britanie de-a lungul si de-a latul luind semnaturi si petitii. In doar citeva luni in 1787 Manchester a dat 11.000 de semnaturi, un numar enorm, considerind ca pe atunci femeile inca nu aveau drept de vot si ca orasul avea doar 50.000 de locuitori. In anii 1790 intre 300..000 si 400.000 de britanici au boicotat produsele fabricate din munca sclavilor. Revolta britanicilor impotriva sclaviei a fost motivata de sentimente crestine. Mai mult de 20% dintre barbatii britanici de peste 15 ani au semnat petitia de abolire a sclaviei. Raportat la populatia SUA de astazi, asta ar reprezenta mai mult de 23 de milioane de semnaturi!! Semnaturile au fost inaintate autoritatilor britanice si comertul in sclavi a luat sfarsit.

CUM SE SEMNEAZA DECLARATIA?

 Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php si semnati Declaratia. Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura dvs. nu vor apare in lista semnatarilor.

 Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

Important: Declaratia accepta doar o singura semnatura de adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceeasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

 Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

CUM CRESTEM SEMNATURILE IMPREUNA?

 Cum putem creste impreuna numarul de semnaturi? Nu implica mare lucru sau investitie de timp. Doar câteva actiuni simple care iau doar citeva minute. In consecinta:

 1. Cei care inca nu ati semnat Declaratia sunteti invitati inca o data sa o semnati.

 2. Trimiteti linkul Declaratiei sau mesajul acesta la toate persoanele din baza dvs. de adrese electronice pentru a fi semnata. Daca deja ati facut-o va rugam sa o faceti inca o data, sau chiar periodic, eventual saptamânal, pentru câteva luni.

 3. Postati Declaratia si linkul ei pe siturile dvs. electronice, biserici, parohii, grupuri de discutii, etc.

 4. Promovati-o in scoli, la clasele de stiinte sociale sau religie.

 5. Cei care sunteti inscrisi pe situri de socializare (facebook, hi5, netlog…) sunteti rugati sa postati periodic informatii despre Declaratia de la Timisoara si linkul, cu indemnul de a fi semnata.

 6. Parinti – aveti copii care sunt ei inscrisi pe diferite site-uri electronice. Mergeti la ei, cand sunt la calculator, si cereti-le sa dea un mesaj in retea solicitand semnarea Declaratiei – sau scrieti-l dvs. si trimiteti-l de pe contul lor.

TEXTUL DECLARATIEI DE LA TIMISOARA

 Redactata de Alianta Familiilor din Romania cu prilejul conferintei anuale AFR tinuta la Centrul Areopagus din Timisoara pe 20 martie 2010 si deschisa publicului spre semnare

 Preambul

 Societatea umana a trecut, in epoca moderna, prin schimbari majore in plan politic, social, cultural si economic. Aceste transformari, care au cunoscut un ritm accelerat in secolul XX si care continua in secolul XXI, au condus societatea umana spre mai bine. Viata comunitatilor si a indivizilor a fost in general imbunatatita. Au fost eliminate, in multe parti ale lumii, nedreptati si inechitati profunde, prin asigurarea unor drepturi fundamentale si prin salturi calitative ale vietii.

 In acelasi timp insa, acest context a adus cu sine coagularea unor curente care submineaza valori fundamentale ale societatii umane. Secularismul agresiv, tendinte radicale de redefinire a familiei, marginalizarea valorilor moral-crestine sunt o realitate manifesta. Societatea romaneasca nu a ramas izolata de aceste evolutii. Iesita dintr-o lunga perioada totalitara, Romania si locuitorii sai inca lupta pentru re-gasirea de sine, pentru redescoperirea acelor valori comune, care fac parte din tesatura sa intima. Din aceasta identitate comuna face parte, la loc de frunte, credinta crestina, impartasita de un procent covarsitor dintre cetatenii Romaniei, intretesuta in ethosul nostru national si care influenteaza manifestarile sociale, culturale si politice ale romanilor, fiind reperul la care ne raportam ca la un standard comun, atemporal si absolut.

 Totusi, in contextul transformarilor social-politice ale secolului XXI, s-a creat potentialul pentru un conflict incipient intre valorile moralei crestine si “noile valori” seculare, in esenta anti-crestine, promovate la nivel international, in special in cadrul Uniunii Europene. Putem constata ca acest conflict este deja manifest in unele state membre ale UE. Asistam, in ultima vreme, la tot mai multe cazuri in care crestinii sunt adusi in fata Justitiei ca invinuiti datorita credintei lor, suferind o forma de pedeapsa pentru ca valorile lor crestine exprimate incalca noi legi sau noi “drepturi ale omului”, in marea lor majoritate iluzorii, contrare ratiunii si binelui autentic al omului. Aceasta evolutie nefericita creeaza o presiune asupra crestinilor, pentru a-si cenzura sau chiar abandona credinta si valorile, pentru a nu se face pasibili de incalcarea unor norme ale statului sau vietii publice. Nu putini crestini vad in aceasta situatie o intoarcere la perioadele istorice in care crestinii erau prigoniti pentru credinta lor.

 Avand in vedere cele de mai sus, subsemnatii, crestini care urmam invatatura Sfintei Scripturi, a Sfintilor Apostoli ai Domnului si Mantuitorului Iisus Hristos si a celor ce le-au urmat lor si care ne-au invatat calea lasand deoparte disputele teologice, marturisim valorile crestine comune insuflate de Sfantul Duh si afirmam cu tarie cele ce urmeaza:

a. Iisus Hristos este acelasi, ieri si azi si in veci (Evrei 13:8). Credinta crestina pe care o marturisim este deasupra transformarilor sociale vremelnice ori a spiritului unei epoci sau al alteia.

 b. Aceasta credinta ne determina viata si actiunile de zi cu zi, in tot locul si in tot ceasul. Ea nu poate fi tinuta ascunsa; nu putem fi crestini numai acasa sau doar la biserica.

 c. Potrivit Sfintei Scripturi, intelegem sa ne facem datoria de cetateni si sa dam Cezarului – conducerii legitime a Statului – ceea ce se cuvine si sa ne supunem autoritatilor si legilor, in masura in care acestea nu contravin constiintei si valorilor noastre crestine.

 d. Familia intemeiata pe casatoria intre un barbat si o femeie este o institutie fundamentala a societatii, creata de Dumnezeu si expresie a complementaritatii naturale dintre barbat si femeie, a dragostei si respectului reciproce.

 e. In calitate de parinti crestini, avem fata de copiii nostri datoria sa ii crestem si sa-i educam in spiritul ascultarii de Dumnezeu. Suntem ingrijorati de manifestarile imorale, permise sau chiar promovate in numele drepturilor omului si al unei tolerante fara discernamant.

f. Drepturile parintilor sunt drepturi fundamentale, intre ele primordial fiind dreptul de a dispune de educatia civica, morala si religioasa a copiilor lor.

 g. Fiecare copil are dreptul sa fie nascut si crescut intr-o familie care se constituie dintr-un barbat si o femeie.

 h. Dreptul la viata, incepand cu momentul conceperii si pana la moartea naturala, este un drept fundamental al tuturor fiintelor umane

  i. Libertatea religioasa si libertatea de constiinta sunt drepturi fundamentale si istorice.

 j. Demnitatea umana este intrinseca fiecarei fiinte umane, creata dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si este deasupra oricarei autoritati lumesti.

 k. In participarea noastra la viata cetatii si viata politica, sprijinim si conlucram cu acei factori care adera la valorile in care credem. Oricare ales sau reprezentant trebuie sa ii reprezinte pe cei ce-l voteaza si sa afirme valorile lor.

 In incheiere, chemam Statul Roman si reprezentantii sai sa respecte si sa reflecte, in formularea legilor si politicilor publice, valorile si traditiile sociale si culturale, de inspiratie crestina, ale poporului roman, pentru a nu se ajunge la conflicte – de constiinta sau manifeste – intre cetatean si autoritatea din care izvorasc aceste legi.

Va rugam:  Semnati: http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

 Rugaminte: Va rugam postati si publicati peste tot apelul nostru privind semnarea Declaratiei de la Timisoara, inclusiv linkul petitiei.

CONSTIINTA CRESTINA IN ACTIUNE IN ALTE TARI: pentru românii din California

 Reinnoim apelul care l-am facut cu o luna in urma cind v-am informat ca in iulie guvernatorul Californiei a semnat o lege care impune predarea in scolile publice din California a unui curs despre homosexualitate, in speta, “contributia” homosexualilor la civilizatia mondiala.

 Crestinii californieni vad acest curs ca unul deghizat sa indoctrineze adolescentii si copiii in homosexualitate. Suntem de acord. Au lansat un referend de abrogare a legii. Pina pe 7 octombrie trebuie sa obtina si sa inregistreze la autoritati 775.000 de semnaturi valabile pentru ca initiativa sa fie pusa la vot in toamna acestui an. Detalii despre acest proiect pot fi aflate aici: http://www.pacificjustice.org/news/%E2%80%9Cgay-history%E2%80%9D-law-halted-referendum-drive Rugam pe toti romanii si bisericile romane din California sa se implice. Tabelele de semnaturi pot fi descarcate aici: http://stopsb48.com/get-involved/sign-the-petition/ Va rugam sa le tipariti si sa le dati prin biserici sa fie semnate. Important: semnaturile trebuie date in conformitate cu prevederile legal mentionate in petitie. In caz contrar vor fi anulate.

  VRETI SA FITI INFORMATI?

 Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://www.alianta-familiilor.ro.

 FACETI-NE CUNOSCUTI!

 Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

 ANUNTURI

 Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

 Alianta Familiilor din Romania

http://www.alianta-familiilor.ro