Cine esti?
Cine esti de vii noaptea somnul sa mi-l furi?
Ca din povesti aduci fior, aduci un vis;
plecând în zori lasi un abis,
neîncetat ma tulburi.
Iar când lipsesti în clipe osebite,
înfrigurata eu te caut si mi-e teama
ca ai pierit si nu-mi dau seama,
de esti un vis ascuns în gândul ostenit.
Doar în poezie, în singuratate,
poti cuprinde
raza cea mai alba a inimii curate
si dorul crud, neiertator si viu.
Vavila POPOVICI – Din volumul “Scrisori de departe”
CĂDEREA ÎN PĂCAT
George Danciu
Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească.Geneza, 2.15
Să ne dezbrăcăm, dar, de faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii. (…) îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziţi poftele. Epistola către Romani, 13.12;14
Acoperirea – de care avem nevoie
Dumnezeu a creat lumea noastră, extraordinară, și întreg Universul, cu galaxiliile care-l alcătuiesc. Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. (Geneza, 1.31).
Așezându-l pe om în Gradina Continue reading “Geneza conflictului spiritual”
Comunicat de presa:
SEARA DE FOTOGRAFIE
VERNISAJ EXPOZITIE DE FOTOGRAFIE
“ABSINTH”
Cu ocazia sarbatorilor de iarna va invitam sa vizitati o noua expozitie de fotografie.
Vino miercuri 14 decembrie 2011, ora 19.00 la CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI et.I pentru o intalnire cu autorii:
SIMONA ANDREI si SERBAN TUDOR
Organizatori:
* CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI
Departamentul Cultural Artistic & Cenaclul “Ion Chiric”
Dir.CCSG: ec.Ovidiu Ioan Manole
* proiect in colaborare cu “atelierele de creatie ale poetei angela baciu”
Expozitia cuprinde 40 de lucrari asezate sub semnul senzualitatii bizarului
Fotografiile sunt alb-negru si color, lucrate in sistem digital, dar si pe film in maniera clar obscurului.
Se intalnesc: portretul, abstractul, conceptualul, colajul intr-o atmosfera de…experiment.
Perioada expozitiei: decembrie 2011/ianuarie 2012
La finalul expozitiei, fotografiile pot fi achizitionate, pentru detalii se ia legatura cu autorii.
Vernisajul se va incheia cu o agapa cu iz interbelic; va asteptam cu un ceai fierbinte si un strop…de absint sa petrecem sarbatorile impreuna !!!
Coordonator proiect: Angela Baciu – scriitor,cons.cult.
Multumim presei, colaboratorilor, voluntarilor si tuturor prietenilor.
“Absint: iubirile-furii, iubirile-asteptari, umbrele-taceri.
Un dram de nebunie si neconventional in fotografie.” (Simona ANDREI)
“Absint: sa deschizi usa verde, te asezi pe un scaun in balconul vechi undeva intr-un colt uitat de lume.
visele tale incep sa roiasca, se tin de maini si zboara precum fluturii. inchizii ochii si sorbi din licoarea verde,
pasiune inflacarata fara limite, interzisa. ne asteapta o noapte lunga. ameteala dulce-amarui plina de pacat…ei da, licoarea verde ne invaluie
incet-incet, suntem in aceeasi fotografie…” (Angela BACIU)
***
SIMONA VALENTINA ANDREI
– Studii: Facultatea de istorie, Filosofie, Teologie, specializarea Filosofie, Universitatea “Dunarea de Jos” , 2007, Galati
– Premii: – Salonul National de Fotografie “Dan-Mihai Calinescu” Craiova 2008, premiul I sectiunea “Portret”
– Activitate in domeniul fotografiei:
– Salonul de vara, expozitie colectiva, iunie 2007, Galati
– Salonul National de Arta Fotografica Muntenia – Mileniul III, Campina 2007, editia a IV-a
– A XII-a Bienala a Salonului National de Arta Fotografica “Eva” Slatina decembrie 2007
– Salonul de iarna, expozitie colectiva, ianuarie 2008, Galati
– Expozitie personala “Dor de Eva”, februarie 2008, Galati
– Salonul National de Arta Fotografica – editie jubiliara, organizator Foto Club “Mircea Faria”, Craiova 2008, editia XXV
– Lucrari publicate in albumul On Exposure, Suedia, editia 2008 si 2009.
– Membru debutant AAFR, ianuarie 2009
– Salonul de iarna, expozitie colectiva, februarie 2009, Galati
– Membru al Fotoclubului Dunarea de Jos, mai 2009, Galati
– Expozitie personala “Cusca”, iunie 2009, Galati
– Lucrari acceptate la Salonul International de Fotografie Sibiu 2009
– Expozitie personala „ Semn de apa”, ianuarie 2011, Galati
– Expozitie personala „Semn de apa”, iunie 2011, Craiova
***
= SERBAN TUDOR =
Studii:
Actualmente: Doctorand, anul IV de studii doctorale in cadrul Universit?tii de Arte si Design Cluj Napoca, inscris in anul 2007 cu lucrarea cu titlul : ‘’Social ?i estetic în Banda Desenat?”.
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca , Programul de Studii Universitare de Master, departamentul Grafica in perioada 2005-2007
Examen de Disertatie sesiunea iunie 2007
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca-sectia Grafica Sevalet Promotia 2005
Bursa de studiu Socrates-Erasmus-februarie-mai 2005 Ecole Supérieure des Beaux-Arts de Cornouaille-Quimper-Fran?a
Liceul de Arte “Dimitrie Cuclin”- Gala?i -sectia grafica-promotia 2001
Colaborari:
1. 15-31 mai, 15 septembrie-15 octombrie 2011 “Cusca” si “Evadarea” cu miscarea Athanor- Muzeul de Arta Vizuala Galati
1. 03-05 iunie 2011 participarea la “ACU fest”- Festivalul de arta si cultura urbana Galati cu o lucrare de graffiti si o lucrare din cadrul gruparii Athanor cu expozitia “Cusca”
2. 01 august-15 august 2010 tabara de creatie ecologica “Alandala” grupul Athanor-Muzeul de Arta Vizuala Galati
3. Membru stagiar in Uniunea Artistilor Plastici Romania , Filiala Galati, sesiunea iunie 2009- 2010
4. Saatchi&Saatchi Romania-20 noiembrie 2006-15 ianuarie 2007: ca Ilustrator
5. British Council Cluj-Napoca-noiembrie 2004 Work-shop:Centenar Screen-Printing
6. Casa de Cultura a Studentilor Cluj-Napoca : realizare afis in cadrul festivalului Student Fest 2002-2003
Activitati Expozitionale:
2011 octombrie-noiembrie-“Salonul anual de desen” UAPR –Muzeul de Arta Vizuala Galati
2011 24 mai-03 iunie –“Cusca”- Galeriile UAP N. Mantu Galati-expozitia gruparii Athanor
2010 13 decembrie -21 ianuarie 2011 “Salonul de Iarna” UAP N. Mantu Galati- expozitie de grup
2010 13 septembrie -09 octombrie “Salonul de Toamna” UAP N. Mantu Galati-Braila – expozitie de grup
2010 august-septembrie „Saloanele Moldovei” Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau – Muzeul de Arta- editia a xx-a-expozitie de grup.
2010 01 august-15 septembrie “Alandala” grupul Athanor-Muzeul de Arta Vizuala Galati-expozitie de grup – Participare cu lucrarea Omagiu lui Peyo,W. Disney si O. Tezuka
2010 iulie-“Atelier 35”-expozitie de grup –Galeriile Alfa Bacau.
2010 26 iulie – 07 august “Salonul National de Arta Satirica” UAP N. Mantu Galati-expozitie de grup organizata de Florian Doru Crihana
2010 15 iunie “Eminsciana”–Galeriile UAP N. Mantu Galati-expozitie de grup
2010 1 iunie – organizarea expozitiei de grup a studentilor Facultatii de Arte sectia pictura Universitatea Dun?rea de Jos intitulat? “Tehnicile Gravurii”-Mon d’art Galati
2009 16 noiembrie -05 decembrie “Salonul de Iarna” UAP N. Mantu Galati- expozitie de grup
2009 august “Motion E-Motion”-Galeriile UAP N. Mantu Galati-expozitie personala
2009 august-septembrie-octombrie „Saloanele Moldovei”, expozitie de grup organizata la Chisinau , respectiv Bacau-expozitie de grup.
2009 07 iulie “Atelier 35”-expozitie de grup –Galeriile Alfa Bacau.
2009 aprilie “A?a” grupul Athanor-Muzeul de Arta Vizuala Galati-expozitie de grup
2008 noiembrie “V”-Mon d’Art Galati-expozitie personala
2008 septembrie “Pana acum…”-Muzeul de Arta Vizuala Galati-expozitie personala
2007 “Film de scurt metraj si fotografie digitala”-“Xfuture Galerry” Sibiu-expozitie de grup
2005 participare la expozitia tematica de grup“Scene D’interieure 2” organizata de Ecole Supérieure des Beaux-Arts de Cornouaille-Quimper Franta-pentru studentii din anii terminali
2004 British Council Cluj-Napoca-participare expozitie “As Is When”
2004 septembrie “Obscurity”-Mon d’Art Galati-expozitie personala
2004 aprilie “Liturgical”-Mon d’Art Galati-expozitie personala
2003 martie “Blacky & Pinky”-Art Caffé Sibiu-expozitie personala
2001-2002-2003-2004 “Student Art”-Muzeul de Arta Vizuala Galati-expozitie de grup
Premii:
2001 Olimpiada Nationala de Arte Plastice Arad-Locul II Grafica; Mentiune-Desen
2000 Olimpiada Nationala de Arte Plastice Tulcea-Mentiune Grafica; Locul III Desen
1999 Olimpiada Nationala de Arte Plastice Craiova-Locul I Grafica
1999 Concursul national “Gh. Naum” Braila-Premiul II
1996 Concursul International Japonia “Save The Earth!”-Preserve the Beautiful Oceans, Skies, Forests for the 21th Century-Locul IV
1996 Concursul national “Icoana din sufletul copilului”-Locul I
Hobby: Banda Desenata, Comics, Manga, Film de animatie, Science Fiction
Apari?ii in edi?ii de specialitate:
2011 Dic?ionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova , 1800-2010, Editura Art XXI
2009 “Un secol de arte frumoase in Moldova ” vol II- Valentin Ciuca, Editura Art XXI,
VA ASTEPTAM SI VA URAM
“LA MULTI ANI!”
http://casasindgalati.blogspot.com/
http://angelabaciu.blogspot.com/
Lânga tine e tot lunea spre seara,
Început de saptamâna si lumina
nu s-a mai curbat,
Îmi pui creionul în mâna si vina
sa fac sex cu tine când primaverile s-au terminat.
În acest anotimp e o pierdere de dorinta,
amestec orb de cuvinte, doar pâna joi,
de îmbratisari înverzite peste inspiratie
pâna la terminarea poemului, apoi
continuam cu o adânca respiratie
si ramân mai sarac de cât tine
si mai lipit de pagina alba!
Ah! Si cât am mai dorit sa mai vii,
Dar primavara nu mai vine
Si astfel am rezistat presiunii
verbului din ultimul vers.
Am dorit sa-l sterg dar nu m-ai lasat
Doreai sa locuim în acesta, univers
pentru un fel de a usura uitarea,
Si nu mai stiu daca esti lânga mine
si împreuna sa serbam plecarea.
Timpul se adunase tot într-un caer,
Când am vrut sa te strâng în brate
m-am trezit cu trupul tau de aer.
Al.Florin TENE
Octavian D. Curpas
Atunci când autenticitatea si prospetimea devin o emblema în rime
Poezia Corinei Lupu este ornamentala, linistita, expresiva. Poeta priveste cu interes constructiv viata, cu imaginile si experientele ei, astfel ca versurile seamana cu un mozaic. Cu o desfasurare de registre tematice si de exprimari cuminti, emotionate si emotionante, lumea din poemele Corinei Lupu este diversa si atragatoare prin varietate, ca o despletire a sufletului ce atrage si stimuleaza imaginatia.
Corina Diamanta Lupu s-a nascut pe 7 aprilie 1967, la Bucuresti. În iulie 1989, îsi ia licenta la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine din cadrul Universitatii Bucuresti, iar în octombrie acelasi an, se casatoreste cu Octavian Lupu. Dupa terminarea studiilor, aceasta este profesoara de limbra si literatura româna si apoi, traducator. Pasiunile sale ramân neschimbate, aceleasi ca si în anii studentiei. Autoarea este atrasa de arta în general, si în special de literatura, preferându-i pe Pierre Lotti, Jane Austen, Daphne du Maurier, Aghata Christie si Georges Simenon. În ceea ce priveste poezia, are o adevarata pasiune pentru Sara Teasdale, Emily Dickinson si Ezra Pound, iar în pictura pentru tablourile lui Karl Briulov, Ingres, Emil Munier si Elisabeth Louise Vigee Le Brun.
Pe lânga arta, una dintre preocuparile de capatâi ale Corinei Lupu sunt lucrurile spirituale. Dragostea pentru Dumnezeu, studiul Bibliei si închinarea fac parte din viata ei obisnuita de credinta. Apartenenta la o biserica crestina îi aduce liniste si pace interioara si o sustine pe calea vietii. În afara de Cartea Cartilor, din lecturile Corinei Lupu fac parte scrierile unor autori crestini ca John Bunyan si Charles Spurgeon. De altfel, din literatura religioasa, aceasta a preluat în poeziile sale nota de verticalitate, standardul moral, exprimarea “cu suflet” a ideilor.
„Literatura nu e în genere, o vocatie feminina, ci barbateasca“, spunea Eugen Lovinescu. Minusurile atribuite în general, literaturii feminine (considerata, lirica, subiectiva, imatura, etc.) nu se regasesc în poezia Corinei Lupu, care foloseste un stil cultivat, dar în acelasi timp lejer, degajat, dinamic. Apelând la unelte literare cum ar fi epitetul, comparatia, metafora, pentru a crea imagini estetice de valoare, poeziile Corinei Lupu dau impresia de tablouri, de pânze atent lucrate, de pictura în cuvinte, în culori vii, pastelate, însa în acelasi timp diafane. Versurile ei se remarca prin abilitatea de a surprinde în mod clar, fara ezitari si cu detalii pretioase, un anumit aspect din realitate. Corina Diamanta Lupu are puterea de a transfigura, de a declansa fara ostentatie, emotia generala, sintentizând imagini autentice, ce pornesc de la evenimentul trait. Poemele sale sunt rezultatul unei sensibilitati dispuse la comunicare, necenzurate, care o situeaza sub zodia originalitatii.
Corina Lupu descrie ceea ce vede si ceea ce aude, întorcând totusi privirea asupra propriului continut sufletesc. Ea stie sa ne atraga atentia, cu tact, într-o demonstratie eleganta si convingatoare, asupra atributului „feminin“. Compozitia sa este autentica, uniliniara, fara alunecari de prisos si fara crispari morale, oferind ragazul trairilor launtrice lucide si pertinente. Fara sa se abata de la obiectivul initial – sa fii sincer la modul absolut, aceasta ne convinge ca dincolo de cuvinte, se afla un om viu, în permanenta miscare. Iar optiunea sa ramâne orientarea spre nuante filologice limpezi, cu semne, deprinderi si expresii caracteristice. Iata de ce, meritul poeziilor Corinei Lupu este acela al simplitatii si spontaneitatii unor rostiri elementare.
Autoarea dovedeste o fantezie inteligenta, alegând categorii limpezi în domeniul spiritului si având vocatia directitatii si gustul pentru propozitiile concise. Chiar daca nu ajunge la concepte, adica la filosofie, poezia sa nu este cu nimic inferioara, întrucât poeta prefera scenariul clasic, însa într-o rescriere moderna. Formularea frazelor este, în versurile Corinei Lupu, nuantata si riguroasa, iar stilul este controlat, elegant, sobru, fara efuziuni retorice si clisee lenese. Caracterizându-se prin coerenta si expresivitate, analizele sale sunt atente, migaloase, de o logica impecabila. Lectura ne descopera o autoare cu un spirit liber, deschis, colocvial, echilibrat, cu o atitudine relaxata, dezbarata de orice inhibitie.
Poezia Corinei Lupu se remarca prin capacitatea de a nu anihila intimitatea, inefabilul, visarea, frumosul si alte sentimente, stari si ipostaze care tin de complexitatea persoanei poetice si de autonomia esteticului. Trairile sale sunt intense, ceea ce o determina sa deschida supapa expresiei, în speranta ca marturisirea în versuri îi va aduce eliberarea. Aristotel spunea ca “speranta este visul omului treaz”, iar poezia Corinei Lupu depaseste limitele iluziei, îmbratisând într-un mod miraculos o realitate necosmetizata.
Nu exista monotonie, ambiguitate, lipsa de perspectiva în poemele acesteia. Stihurile sale vorbesc despre semnificatia vietuirii într-un univers unic, real, însa în acelasi timp, estetic prin sine însusi.
Octavian D. Curpas
Phoenix, Arizona
PRICINA DE POTICNIRE
Petru Lascau
http://lascaupetru.wordpress.com/
Atunci ucenicii Lui s-au apropiat si I-au zis: „Stii ca fariseii au gasit pricina de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit? ” Evanghelia dupa Matei 15:12
Fariseul se poticneste. Des. Cât mai des. În orice. În oricine. Poticnitul, este stilul lui de viata. Fire sensibila si fragila se poticneste usor.
Ce este poticnitul? A te împiedica de ceva. Mergeai bine – mercy, si când colo ai dat cu piciorul în ceva care îti taia calea. Era sa cazi. Cât pe-aci. Figurativ, fariseul se împiedica în ideile altuia. În ale lui Isus. Era cât pe-aci sa cada de la credinta, saracul. Norocul lui ca n-a cazut. A ramas în ratacirile lui. Vechi. De când lumea.
În ce se poticnisera aceste fete bisericesti? În cuvintele Domnului, care-i avertizau pe ascultatori ca „nu ceea ce intra în gura, spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea spurca pe om” (Matei 15:11).
Poticnitul se împiedica de adevar, pentru ca el crede în minciuna sa. El crede inversul. De fiecare data. De fapt, fariseul este uitat pe invers. El crede ca ceea ce manânca el poate sa-i spurce trupul. De aceea are o lista cu o dieta stricta. Stie ceea ce este curat si ceea ce este spurcat. A mâncat toata viata kosher. De aceea, îi dispretuieste pe aceia care manânca orice si oricum. Ei sunt spurcati. Nu trebuie sa ai nici o legatura cu ei. Nu poti sta la masa cu ei.
În timp ce Poticnitul îsi pazeste gura sa nu guste din nimic ce este spurcat, nu da nici o ceapa degerata pe ceea ce-i iese din gura. Si vomita cu nemiluita peste toata lumea invectivele, acuzatiile false, bârfele si hulele lui. Nu scapa nimeni.
Poticnitul este cu ochii pe tine si pe religia ta. „Pentru ce calca ucenicii Tai datina batrânilor? Caci nu-si spala mâinile când manânca” (Matei 15:2). El nu se îngrijeste doar de curatenia bucatelor pe care le manânca el, ci se uita în farfuria ta. Nu se îngrijeste doar de curatenia mânilor sale ci se uita daca te-ai spalat tu. Se poarta ca un politai religios. Talibanul. Sa nu cumva sa diluiezi religia sa concentrata. Concentrata în eul sau.
Pentru ca el „tine credinta asa cum a primit-o”, Poticnitul îti tine libertatea credintei tale sub colimatorul pretentiilor lui. Pare cu atât mai pe calea cea îngusta, cu cât îti îngreuneaza tie mersul. Când nu te conformezi are cuvinte grele de acuzare la adresa ta.
Poticnitul se spurca pe sine nu doar cu acuatii la adresa religie tale, dar îsi ocaraste parintii si familia, tot la fel. Striga la fel de tare si la sotie ca la adunarile generale din biserica. Este la fel de caustic cu copiii sai ca si cu membri comitetului bisericii. Datina sa este mai importanta ca oamenii. Indiferent cine sunt acestia. Chiar parintii lui. Dar el manânca kosher.
Poticnitul se împiedica în cuvintele care desconspira duplicitatea vietii sale. Gaseste pricina de poticnire în adevarul care îl poate elibera. Se ciocneste periculos de esente în alergarea sa dupa forme. Dar, el se tine tare. Nu va cadea de la credinta sa! N-o va schimba-o nici pe adevar. Va ramâne infelxibil. Beton.
Este usor de recunoscut. Poticnitul te vorbeste de rau, dar te spala pe picioare la Cina Domnului. Te denigreaza dar tine zile de post. Te batjocoreste, dar se spala de dinti dupa aceea. Îti scrie scrisori anonime pline de venin, dar vine la rugaciune împreuna cu tine. Te uraste de moarte dar te saluta cu „Pacea Domnului!”
Cei ce se poticnesc, se poticnessc pentru ca umbla în întuneric.
Sfatul Domnului, este simplu: „Lasati-i!” Trebuie sa fugi din calea lor. Sa n-ai de-a face cu ei. Sa nu te lasi calauzit de ei. Calauzele acestea oarbe te vor duce cu ei în groapa.
De la fereastra mea de sus, l-am urmarit ani buni pe Poticnit. Se poticneste mereu. În orice si în oricine. În tot ce nu este dupa placul si datina sa. Ceea ce ma mira ca dupa atâta poticneala este mereu în picioare. Uneori am impresia ca este un fel de pisica sau un Hopa Mitica. Se tot poticneste si nu cade de fel. Datinile si religia sa strâmba îi slujesc de cârje. Ramâne mereu în picioare cu toate ca se poticneste la tot pasul. M-am tot caznit sa aflu misterul acestui echilibru de circusist. Banuiesc acum ca Poticnitul n-are unde sa mai cada. E un cazut pe dinauntru. E la pamânt. Echilibrul cel mai sigur este la sol. Sau în pamânt. Mortii nu-si pierd echilibrul niciodata.
Preluat: http://lascaupetru.wordpress.com/
Cartea neamului lui Isus Hristos
George Danciu
Există două genealogii, paralele, care redau firul istoric nevăzut, asemeni firului cărămiziu întins de Rahav în cetatea Ierihon pentru a-si salva casa, la intrarea poporului evreu în ţara promisă, când a legat ca semn de recunoaștere și protecție funia de fir cărămiziu la fereastra prin care i-a coborât pe cei do Continue reading “Minuni, ca excepții de la regulă, în Genealogia Sfântului Prunc”
.
Vavila POPOVICI, Raleigh NC
Clipa de prabusire
Sunt clipe în viata când te prabusesti
prin aerul ce nu mai opune rezistenta.
Când framântarea, durerea din tine
atinge limita suportabilitatii,
când nu mai poti accepta „temperatura
normala” a vietii, atunci… te prabusesti!
Cazi într-un gol, în tine însuti cazi,
în neantul fiintei tale.
Ciudata, unica senzatie sa cobori
înspre adâncul tau infinit!
De sub o lespede de plumb
pare c-auzi tonuri vibrând…
Peretii odaii te privesc surâzând.
Alergi spre oglinda vindecatoare.
Te privesti.
Înspaimântat de figura-ti grotesca
si de vraja demonica ce te-a înstapânit o clipa,
din abisul imaginat te trezesti.
.
(Din volumul “Reverberate gânduri” – Vavila Popovici)
George Danciu
Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.
Evanghelia dupa Ioan, 17.3
Si prin aceasta stim ca Îl cunoastem, daca pazim poruncile Lui. Cine zice: „Îl cunosc”, si nu pazeste poruncile Lui, este un mincinos, si adevarul nu este în el.
Epistola 1 Ioan, 2.3-4
IESI DIN TARA TA SI DIN CASA TATALUI TAU
Întotdeauna am avut o alta parere decât a multora, într-o anumita privinta.
Noi, românii, ne laudam foarte mult cu Eminescu. Daca doresti sa ai un raspuns cumva usor si acoperitor – în fata oamenilor –, pomenind un autor român de referinta, spui fara ezitare, Eminescu!
Doar putini sunt aceea care ezita, dar asta nu pentru ca se îndoiesc de locul luceafarului …, ci deoarce cunosc o prevedere legala lasata de Nicolae Iorga, care suna asa: Nu te lauda cu înaintasii tai, daca nu le calci pe urme. Ca sa ne edifice definitiv, acest om între oameni, mai adauga o vorba cu tâlc: daca ai înteles cele citite, mai ca meritai sa fii însuti autorul!
Dar, cel mai adesea, oamenii, n-ar trebui sa-l dea ca pilda pe cel care a nemurit ODA- în metru antic. Si asta din simplul motiv ca nu-l cunosc nici pe Eminescu, omul si nici opera sa.
În cartea Genesa, 12, gasim aceste celebre cuvinte:
1 Domnul zisese lui Avram: „Iesi din tara ta, din rudenia ta si din casa tatalui tau si vino în tara pe care ti-o voi arata.
2 Voi face din tine un neam mare si te voi binecuvânta; îti voi face un nume mare si vei fi o binecuvântare.
3 Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta si voi blestema pe cei ce te vor blestema; si toate familiile pamântului vor fi binecuvântate în tine.
4 Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, si a plecat si Lot împreuna cu el. Avram avea saptezeci si cinci de ani când a iesit din Haran.
5 Avram a luat pe Sarai, nevasta sa, si pe Lot, fiul fratelui sau, împreuna cu toate averile pe care le strânsesera si cu toate slugile pe care le câstigasera în Haran. Au plecat în tara Canaan si au ajuns în tara Canaan.
6 Avram a strabatut tara pâna la locul numit Sihem, pâna la stejarul lui More. Canaanitii erau atunci în tara.
7 Domnul S-a aratat lui Avram si i-a zis: „Toata tara aceasta o voi da semintei tale.” Si Avram a zidit acolo un altar Domnului care i Se aratase.
8 De acolo a pornit spre munte, la rasarit de Betel, si si-a întins cortul, având Betelul la apus si Ai la rasarit. A zidit si acolo un altar Domnului si a chemat Numele Domnului.
9 Avram si-a urmat drumul, înaintând mereu spre miazazi.
Daca citim atent Biblia, vedem ca Avraam, un om din multimea celor chemati în mod direct si personal de catre Dumnezeu, nu fusese mai dinainte un om iesit din comun. Caracterul deosebit i s-a slefuit si a intrat in galeria eroilor credintei odata cu umblarea sa în ascultare si împreuna cu Dumnezeu.
Din viata lui Avraam putem învata si noi:
Chemarea (ta) e personala. Vei fi chemat pe nume, singur vei auzi si întelege chemarea Domnului. Niciodata nu e prea târziu, pâna mai e har, sa începi o relatie cu Dumnezeu. Avraam a fost chemat la vârsta de 75 de ani!
Chemarea este specifica. Fiecare dintre noi, suntem chemati specific, sa iesim din rutina noastra, din obiceiurile noastre, din mersul nostru cu care ne-am obisnuit. Sa iesim din necredinta. Sa iesim din inertia necitirii Bibliei, a rautatii, a mândriei, a pacatului, a nescultarii etc
Raspunsul – la chemare – este personal. Nu poate raspunde nimeni în locul nostru.
Binecuvântarile sunt o urmare a deciziei noastre la chemare! Cititi versul 4 si veti revedea ce binecuvântari extraordinare i s-au promis lui Avraam, care s-au împlinit, dupa ce a fost trecut prin câteva probe (încercari ale credintei), si, apoi prin testul final în care i s-a cerut sa aduca ca Jertfa ca ardere de tot pe singurul lui fiu pe care-l iubeste, pe Isaac, pe muntele Moria (exact locul în care peste veacuri, Fiul lui Dumnezeu va ridica pacatele lumii, prin supliciul suferit pe Crucea pe care a fost rastignit cu violenta si apasare), însa, atunci când Avraam, prin credinta, a ridicat cutitul ascultând de Dumnezeu…, a fost oprit, trecând testul ascultarii! Daca pâna aici, îi zisese ca urmasii sai vor fi ca nisipul Marii, acum Domnul îi zice ca (22.16-18)„Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentru ca ai facut lucrul acesta si n-ai crutat pe fiul tau, pe singurul tau fiu, te voi binecuvânta foarte mult si-ti voi înmulti foarte mult samânta, si anume: ca stelele cerului si ca nisipul de pe tarmul marii; si samânta ta va stapâni cetatile vrajmasilor ei. Toate neamurile pamântului vor fi binecuvântate în samânta ta, pentru ca ai ascultat de porunca Mea!”
Dumnezeu i se arata. Dumnezeu va purta de grija. A întors ochii si a vazut un miel încurcat cu coarnele într-un tufis (Gen.22.13). Vezi si Evanghelia dupa Ioan, 1.29. A doua zi, Ioan a vazut pe Isus venind la el si a zis: „Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii!
(v.8) A zidit si acolo un altar Domnului si a chemat Numele Domnului. Avraam i S-a închinat Lui Dumnezeu. Sa rastignim firea noastra mândra, sa-i dam lui inima noastra si neputintele noastre (chiar si reusitele) ca o ardere de tot (Romani, 12.1-2).
Avraam e tatal tuturor credinciosilor, stramosul celor care au credinta si traiesc în ascultare de Dumnezeu.
Nu poti asculta si nu poti sa te încrezi în cineva fara sa-l cunosti.
Si prin aceasta stim ca Îl cunoastem, daca pazim poruncile Lui.
Cine zice: „Îl cunosc”, si nu pazeste poruncile Lui, este un mincinos, si adevarul nu este în el.
George Danciu
Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu. Evanghelia după Ioan, 17.3
Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui. Cine zice: „Îl cunosc”, şi nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos, şi adevărul nu este în el. Epistola 1 Ioan, 2.3-4
Asculți doar de Acela pe care îl cunoști
Noi, românii, ne lăudăm foarte mult cu Eminescu. Dacă dorești să ai un răspuns cumva ușor și acoperitor – în fața oamenilor –, pomenind un autor român de referință, spui fără ezitare, Eminescu!
Doar puțini sunt aceea care ezită, dar asta nu pentru că se îndoiesc de locul luceafărului …, ci deoarce cunosc o zicere de-a lui Nicolae Iorga, care sună așa: Nu te lăuda cu înaintașii tăi, dacă nu le calci pe urme. Ca să ne edifice și mai bine, marele istoric român, mai adaugă o vorbă cu tâlc: daca ai înțeles cele citite, mai că meritai să fii însuți autorul!
Dar, probabil că tot mai puțini ar trebui să-l dea ca pildă pe cel care a nemurit ODA- în metru antic. Și asta din simplul motiv că nu-l cunosc nici pe Eminescu, omul, dar nici opera sa.
În cartea Genesa, 12, găsim aceste celebre cuvinte:
1 Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.
2 Voi face din tine un neam mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare.
3 Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.
4 Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, şi a plecat şi Lot împreună cu el. Avram avea şaptezeci şi cinci de ani când a ieşit din Haran.
5 Avram a luat pe Sarai, nevasta sa, şi pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile pe care le strânseseră şi cu toate slugile pe care le câştigaseră în Haran. Au plecat în ţara Canaan şi au ajuns în ţara Canaan.
6 Avram a străbătut ţara până la locul numit Sihem, până la stejarul lui More. Canaaniţii erau atunci în ţară.
7 Domnul S-a arătat lui Avram şi i-a zis: „Toată ţara aceasta o voi da seminţei tale.” Şi Avram a zidit acolo un altar Domnului care i Se arătase.
8 De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel, şi şi-a întins cortul, având Betelul la apus şi Ai la răsărit. A zidit şi acolo un altar Domnului şi a chemat Numele Domnului.
9 Avram şi-a urmat drumul, înaintând mereu spre miazăzi.
Dacă citim atent Biblia, vedem că Avraam, un om din mulțimea celor chemați în mod direct, personal, de către Dumnezeu, nu fusese apriori unul de excepție. Caracterul deosebit i s-a făurit odată cu umblarea sa în ascultare împreună cu Dumnezeu.
Ce putem învăța din viața lui Avraam?
Chemarea (ta) e personală. Vei fi chemat pe nume, singur vei auzi și înțelege chemarea Domnului. Niciodată nu e prea târziu, până mai e har, să începi o relație cu Dumnezeu. Avraam a fost chemat la vârsta de 75 de ani!
Chemarea este specifică. Fiecare dintre noi, suntem chemați specific, să ieșim din rutina noastră, din obiceiurile noastre, din mersul nostru cu care ne-am obișnuit. Să ieșim din necredință. Să ieșim din inerția necitirii Bibliei, a răutății, a mândriei, a păcatului, a nescultării etc
Răspunsul – la chemare – este personal. Nu poate răspunde nimeni în locul nostru.
Binecuvântările sunt o urmare a deciziei noastre la chemare! Citiți v4. Și veți revedea ce binecuvântări extraordinare i s-au promis lui Avraam, care s-au împlinit, după ce a fost trecut prin câteva probe (încercări ale credinței), și, apoi prin testul final în care i s-a cerut să aducă ca Jertfă ca ardere de tot pe singurul lui fiu pe care-l iubește, pe Isaac, pe muntele Moria (exact locul în care peste veacuri, Fiul lui Dumnezeu va ridica păcatele lumii, prin supliciul suferit pe Crucea pe care a fost răstignit cu violență și apăsare), însă, atunci când Avraam, prin credință, a ridicat cuțitul ascultând de Dumnezeu…, a fost oprit, trecând testul ascultării! Dacă până aici, îi zisese că urmașii săi vor fi ca nisipul Mării, acum Domnul îi zice că (22.16-18)„Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentru că ai făcut lucrul acesta şi n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, te voi binecuvânta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, şi anume: ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării; şi sămânţa ta va stăpâni cetăţile vrăjmaşilor ei. Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea!”
Dumnezeu i se arată. Dumnezeu va purta de grijă. A întors ochii și a văzut un miel încurcat cu coarnele într-un tufiș (Gen.22.13). Vezi și Evanghelia după Ioan, 1.29. A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!
(v.8) A zidit şi acolo un altar Domnului şi a chemat Numele Domnului. Avraam i S-a închinat Lui. Să răstignim firea noastră mândră, să-i dăm lui inima noastră și neputințele noastre (chiar și reușitele) ca o ardere de tot (Romani, 12.1-2).
Avraam e tatăl tuturor credincioșilor, strămoșul celor care au credință și trăiesc în ascultare de Dumnezeu.
Nu poți asculta și nu poți să te încrezi în cineva fără să-l cunoști.
Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui.
Cine zice: „Îl cunosc”, şi nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos, şi adevărul nu este în el. (1 Ioan, 2.3-4)
Jianu Liviu-Florian
În pamânt, din stele,
Bate inefabil,
Ceasul vietii mele
Biodegradabil.
Si ma zbat cu grele
Clipe de nimic,
Din pamânt, în stele,
Sa îl mai ridic.
Îmi scuzati deranjul,
Dati-mi, pentru-o clipa,
Dintr-un umar, franjul
Pentru o aripa.
Si platesc contorul
CEASUL DIN TURN La dobânzi, cvintuplu:
. Când îmi voi lua zborul,
. Va restitui trupul.
9 Decembrie 2011
Sorin Sabou
Psalmul 19 este unul dintre cele mai frumoase poeme scrise vreodata în toata literatura universala (C.S. Lewis). Acest poem cauta sa surprinda cititorul cu cele mai subtile lucruri pe care le pune Dumnezeu în calea lui.
Avem o trecere de la macrocosmos la microcosmos, o trecere de la trecerea vremii la cercetarea inimii pentru ca omul sa poata identifica pacatele cele mai greu de vazut: mândria si pacatele comise fara sa-si dea seama.
Vigoarea creatiei este prezentata prin personificarea ei, în special a celui mai deosebit obiect al ei: soarele. Bucuria acestuia este surprinsa în termenii mirelui care iese în prima dimineata din camera nuptiala, si ca un viteaz este gata de lupta. Dinamica creatiei istoriseste despre Creatorul ei, dar nu tot omul aude aceasta istorisire. Mesajul creatiei este auzit doar de catre cei care au o sensibilitate pentru acesta, altfel acesta trece fara sa fie perceput.
Daca cerurile proclama slava lui Dumnezeu, Legea/Cuvântul proclama voia lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu în cele sase ipostaze (Lege, marturie, orânduire, porunca, frica, judecata) aduce ceea ce îsi doreste fiecare om sub soare: suflet înviorat, întelepciune, bucuria inimii, lumina ochilor, vesnicie, sustinere. Aceasta lucrare a Cuvântului da aceste roade doar daca omul ajunge sa-l pretuiasca precum pretuieste aurul, si-i place la gust precum îi place mierea. Atunci Cuvântul poate patrunde atât de adânc încât omul sa ajunga sa se verifice în privinta celor mai subtile pacate: cele facute din nestiinta si cel al mândriei. Asa ajunge omul sa fie un om integru/fara prihana.
Sorin Sabou, http://www.sorinsabou.com/files/Creatie_si_Cuvant.html
***
Psalmul 19
1 Cerurile spun slava lui Dumnezeu, si întinderea lor vesteste lucrarea mâinilor Lui.
2 O zi istoriseste alteia acest lucru, o noapte da de stire alteia despre el.
3 Si aceasta fara vorbe, fara cuvinte al caror sunet sa fie auzit:
4 dar rasunetul lor strabate tot pamântul, si glasul lor merge pâna la marginile lumii. În ceruri El a întins un cort soarelui.
5 Si soarele, ca un mire care iese din odaia lui de nunta, se arunca în drumul lui cu bucuria unui viteaz:
6 rasare la un capat al cerurilor si îsi ispraveste drumul la celalalt capat; nimic nu se ascunde de caldura lui.
7 Legea Domnului este desavârsita si învioreaza sufletul; marturia Domnului este adevarata si da întelepciune celui nestiutor.
8 Orânduirile Domnului sunt fara prihana si înveselesc inima; poruncile Domnului sunt curate si lumineaza ochii.
9 Frica de Domnul este curata si tine pe vecie; judecatile Domnului sunt adevarate, toate sunt drepte.
10 Ele sunt mai de pret decât aurul, decât mult aur curat; sunt mai dulci decât mierea, decât picurul din faguri.
11 Robul Tau primeste si el învatatura de la ele; pentru cine le pazeste, rasplata este mare.
12 Cine îsi cunoaste greselile facute din nestiinta? Iarta-mi greselile pe care nu le cunosc!
13 Pazeste, de asemenea, pe robul Tau de mândrie, ca sa nu stapâneasca ea peste mine! Atunci voi fi fara prihana, nevinovat de pacate mari.
14 Primeste cu bunavointa cuvintele gurii mele si cugetele inimii mele, Doamne, Stânca mea si Izbavitorul meu!
Jianu Liviu-Florian
Revista ARMONIA - Saltmin Media 