S-a despicat în flori autumnale
Parfumul nedormitelor tăceri,
Cu gândurile pe diagonale,
În tihna promenadelor de ieri.
Înrâuritu-s-a căderea din orbite,
Mărgăritare-n bipolare zări,
Asfixieri de ploi peste cuvinte
Și preschimbate frunze în dureri. Continue reading “Tatiana Scurtu-Munteanu, Poezie”
Poate că ai fost fumător, și ai reușit să te lași. Fii mândru că ești român!
Poate că ai fost ucigas de fetuși, și ai reușit să te lași. Fii mândru ca ești român!
Poate că ai fost in inchisoare, și ai reușit să te lași. Fii mândru ca ești român!
Poate că ai fost ucigas, și ai reușit să te lași. Fii mândru ca ești român!
Poate că ai fost robot, și ai reușit să te lași. Fii mândru ca ești român!
Poate că ai fost bătăuș de părinți, și ai reușit să te lași. Fii mândru ca ești român!
Poate ca ai fost desfranat, și ai reușit să te lași. Fii mândru ca ești român!
Poate că ai fost tradător, și ai reușit să te lași. Fii mândru ca esti român! Continue reading “MÂNDRU SĂ FII ROMÂN”
JOHANN PAUL FRIEDRICH RICHTER ( 1763-1825 )
“Abuzând, obtii doar o treime, iubind și cedând, obtii totul.
In această lume, este mult mai usor să auzi ecoul, decât răspunsul.
Se spune ca cea mai bună regulă a politicii este să nu conduci prea mult. Această regulă este la fel de justă și în educație.
Oamenii de ispravă câstigă mai mulți inamici prin discursurile lor, decât cei netrebnici prin faptele lor rele. Continue reading “JEAN PAUL”
Interesant: Deși este tot în plan ideologic, cei care ne-am născut sub regimul comunist nu ne considerăm ,,automat“ … comuniști. Atunci prin ce logică cei care se nasc acum în România pot deveni dintr-o dată, (ca milioanele aflate în viață la căderea comunismului) … creștini ortodocși ?
Logica aceasta îmi … ,,scapă“. Pentru a intra în rândurile unui partid cu o anumită
View original post 57 more words
by Boris Marian
Vorbeau, surâdeau, se sărutau, dar nu precum libidinoşii pe stradă, care se clatină ameţiţi . O dragoste puternică, de zei, este un fetiş, eu nu de ea am nevoie, ea este trecătoare , nu ea este steaua, în mine trăieşte ideea de dragoste, precum o trăiesc adolescenţii, schizofrenia mea, pentru că eu cred că am o leacă de aşa ceva, se exprimă prin acest dor necontenit de ceva absolut, iar realitatea este alunecoasă, schimbătoare, ca norii, ca apele, în mine este acelaşi copac al vieţii ca în paradis. Odidă, cărămidă, nu am nevoie de tine. Pe mine, vorba lui Eminescu, mie redă-mă. Am o mostră de şopârlă în birou, de batracian, gata să înghită orice insectă zburătoare şi umblătoare. NU sunt eu acea insectă. Omul negru va veni şi va face dreptate. O va pune pe batraciană să şteargă praful, pe ţânţar să scrie articole, pe oameni să umble printre nori. Ce spui, Omule Negru? El tace, el este NIMENI. Până aici totul este o aiureală. Ceasul bate, ceasul bate solemn, lemn, lemn, cosciug, rug, cascadă de vocale, răsunet de cristale,Iubita cu ochii negri, căprui, sprincene frumoase, râs de căprioară, în cântecul greierilor nici un semn că vom muri în curând, iarba verii este tot ce a rămas din visele războinicilor ucişi . Ce contăm noi? Continue reading “Rondul de noapte( POEM?, DA!)”
Prietenia sfârşeşte acolo unde începe neîncrederea. – Seneca
Conform dicționarului, ÎNCREDEREA se definește prin a pune temei pe cinstea, pe sinceritatea cuiva; a se bizui, a conta pe cineva sau pe ceva.
Încrederea ne dă liniștea sufletească de care avem nevoie în foarte multe aspecte ale vieții: în familie, în societate, în oamenii cu care lucrăm și cu care avem relații, în credința pe care o purtăm cu noi de la botezul pe care-l primim, în afaceri – cei cu care tranzacționăm, în politica internă, dar și în cea externă.
Încrederea este umărul pe care ne sprijinim pentru a avea energia și voința de a merge mai departe în drumul pe care ni l-am ales. Ea nu se obține ușor, de multe ori se câștigă foarte greu și trebuie acordată tot atât de greu, pentru a evita eroarea. Încrederea se cultivă cu ajutorul voinței și pentru ea trebuie mintea să lucreze pentru nu se înșela. Continue reading “ÎNCREDERE vs. NEÎNCREDERE”
by nicole krivatz
Revistele Niram Art și Madrid en Marco au organizat, pe 12 octombrie 2013, un recital de poezie dedicat poetului român George Roca, intitulat:
Poemele alese fac parte din noul volum de poezii semnat de George Roca și au fost traduse în limba spaniolă de scriitorul Fabianni Belemuski, directorul revistei Niram Art și organizatorul evenimentului. Volumul bilingv Căutând insula fericirii / Looking for the Isle of Hapiness (Editura Anamarol) a fost lansat la începutul lunii octombrie 2013, în sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane din București.
Recitalul de poezie de la Madrid a avut loc în Espacio Niram cu participarea scriitorului spaniol Héctor Martinez Sanz. Continue reading “Recital de poezie dedicat poetului George Roca la Madrid”
Ryan Jones, Christian Messenger: O mare parte a anului, creştinii din satul central Taragaon din India au îndurat presiunea de a-şi abandona religia. În aprilie, membrii grupării Bajrang Dal au demolat biserica din Taragoan, un orăşel din regiunea dominată de agricultură şi silvicultură a statului sudic Chhattisgarh.
Bajrang Dal este aripa militantă de tineret a grupării naţionaliste hinduse Vishwa Hindu Parishad (sau VHP). Bajrang Dal include prevenirea “convertirii necinstite şi forţate” a hinduşilor la oricare altă religie.
Având biserica distrusă, creştinii din Taragaon şi-au mutat întrunirile de închinare în casele credincioşilor. Dar gruparea Bajrang Dal i-a urmărit. Continue reading “India: Membrii grupării Bajrang Dal distrug biserici, ameninţă credincioşii crestini”
Jianu Liviu-Florian
Odioase vremuri am putut să trăim în socialismul românesc!
Atunci, viața era condamnată la torturi atroce, precum:
– creșterea nivelului de trai / cap de locuitor;
– case de cultură / cap de locuitor;
– teatre / cap de locuitor;
– fabrici / cap de locuitor;
– uzine / cap de locuitor;
– școli / cap de locuitor; Continue reading “DE CE OARE NU AM TRĂIT ASA DE LA ÎNCEPUT?”
Sclavii din lumea islamică!Recent am dat peste un articol în The Atlantic privind un subiect care pare ireal, mai ales pentru Mileniul III – o țară unde femeile sunt vândute!
Faptul acesta reflectă decalajul enorm privind statutul femeii în diverse țări ale lumii, diverse culturi, tradiții ori religii. E bine cunoscut faptul că în traditia islamica statutul femeii e precar. Dar că femeile ar putea fi vândute in lumea islamică, pentru a plăti datoriile bărbatilor, e ceva cu totul scandalos si ingrijorător. E un exemplu grosolan de încălcare a unuia dintre cele mai fundamentale drepturi umane – dreptul la libertate si inviolabilitatea persoanei.
O dovada a statutului precar al femeii în lumea islamică e Afganistanul, o țară în care această practică multiseculară incă e in vogă, in ciuda prezenței trupelor occidentale acolo.
Materialul de astazi a fost editat, tradus si abreviat pentru dtră de Radu Ionita, AFR Bucuresti. Continue reading “Afganistan – țara unde femeile se vând”
Pungeşti-Vaslui, miercuri, 16 octombrie 2013, ora 20
Ţăranii (vreo 500 – cu bătrâni, femei şi copii!) sunt, încă, în câmp (câmpurile lor, nu ale primarului dezertor şi hrăpăreţ-profitor!), manifestând împotriva exploatării (căci “explorare-exploatare”, în viziunea companiilor colonialiste, este acelaşi lucru!) gazelor de şist, pe pământurile lor, pe sub casele lor, otrăvind apele de sub glia lor, din fântânile lor. “Protestatarii stau în genunchi, se ţin de mână şi scandează “Hoţii!”. Oficial, acolo urmează să fie amplasată prima sondă de explorare a gazelor. Un număr impresionant de jandarmi de la o unitate din Bacău au fost mobilizaţi la faţa locului. La protest participă şi copii.Mai multor protestatari li s-a făcut rău, iar o ambulanţă a sosit şi acordă îngrijiri (…)” (cf. art. Revolta de la Pungeşti: 500 de ţărani au ieşit să-şi apere pământurile! – în ExpressPress.ro). Continue reading “ADUCĂTORII DE APOCALIPSĂ”
by Laurențiu Balcan
Parchez astăzi undeva în Geneva și, când mă întorc la mașina, mă abordează un cetățean de vreo 75 de ani, în limba română: ”Ce fac românii la Geneva, domnule?” Probabil mi-a văzut numărul de România și era curios care-i treaba cu mine pe aici.
Intru în vorbă cu el, aflu cu plăcere că avem cunoștințe comune, că a fost președintele comunității de români din Geneva și, din vorbă în vorbă, ajungem la subiectul ”religie”. Mă întreabă dezinvolt, dar am sesizat – din limbajul trupului – șmecheria pe care o pregătea, dacă noi suntem ”ăia cu regele Cioabă” și dacă ”ne schimbăm sângele.” Mă prefac surprins de întrebare și îl întreb la ce se referă. ”Păi”, îmi spune cetățeanul Continue reading ““Lumină” de la Geneva!”
Revista ARMONIA - Saltmin Media 